care se realizează şi se menţine asepsia unei plăgi in scopul cicatrizării ei. Materiale necesare
1.Substanţe de aseptizare a plăgii
2.Materiale de protecţie 3.Mijloace de fixare 4.Instrumentar adecvat 1.Substanţe antiseptice -curăţirea si dezinfecţia plăgii si a tegumentelor din jur; Alcoolul sanitar; Tinctura de iod; Apa oxigenată; Bromocetatul (Bromocet); Acidul boric, etc. 2. Materiale de protecţie(comprese din vată si tifon) Calităţi: să fie uşoare; să nu fie iritabile pentru tegumente; să aibă putere absorbantă; să se opună patrunderii germenilor din afară; să realizeze o compresiune elastică a plăgii; Tifonul se foloseşte pentru protecţia plăgii şi nu pentru absorbţia secreţiilor, întrucât capacitatea lui de absorbţie este mică în comparaţie cu vata.
Vata se foloseşte in scop protector şi
absorbant. 3.Mijloace de fixare
1.Galifix(mastisolul) o soluţie de colofonium
2.Romplast(fâşie de panză din bumbac,cauciucată de diverse lăţimi şi lungimi, adezivă pe una din feţele sale) 3.Bandaje 4.Instrumentar(steril)
Foarfece diverse; Sonde canelate; Stilet butonat; Curete Volkman; Tăviţe renale; Bisturie; Material de sutură; Sonde metalice si de cauciuc; Canule vaginale; Irigatoare; Ale soluţii antiseptice. Condiţiile unui pansament bun 1.Să fie facut in conditii aseptice Materialele de protecţie şi instrumentarul cu care se face pansamentul să fie sterile. Instrumentele de la un bolnav nu se vor folosi la alţi bolnavi. Mâinile celui care face un pansament trebuie să fie protejate de manuşi sterile.Tegumentele din jurul plăgii trebuie să fie rase şi dezinfectate pentru a diminua cat mai mult riscul de contaminare a plăgii. Plaga la randul ei trebuie să fie curaţată şi dezinfectată, folosind soluţiile antiseptice. 2. Să fie absorbant in cazul plăgilor secretante sau drenate, absorbţia secreţiilor este o cerintă a procesului de cicatrizare. 3. Să fie protector un pansament bun trebuie să protejeze plaga de microorganisme sau faţă de pătrunderea germenilor din exterior. În acest sens pansamentul va fi alcătuit din straturi suprapuse de comprese şi vată. 4. Să nu fie dureros manevrele de efectuare a unui pansament trebuie să fie blânde pentru a nu declanşa in plus dureri bolnavului. În unele situaţii anestezie regională sau generală. Fixarea pansamentului nu trebuie să fie prea stransă ca să producă dureri in zona respectivă, după cum nu trebuie să limiteze mişcările segmentului respectiv, dacă nu au existat indicaţii în acest sens. 5. Să fie schimbat la timp Schimbarea în funcţie de evoluţia plăgii. În cazul plăgilor chirurgicale aseptice, fără secreţii schimbarea se face cât mai rar(la scoaterea firelor). Tor rar trebuie schimbat şi pansamentul plăgilor la care au aparut mugurii de cicatrizare si epitelizare deoarece ruperea acestora odată cu dezlipirea compreselor întarzie mult vindecarea unei plăgi. În cazul plăgilor secretante schimbarea pansamentelor se face funcţie de cantitatea secreţiilor. De asemenea când bolnavul acuză dureri la plagă sau când prezintă febră fără altă explicaţie se va controla obligatoriu plaga şi cu această ocazie pansamentul va fi schimbat sau suprimat. Pansamentele se efectuează în sălile de pansamente fie la patul bolnavului. În caz de urgenţă pansamentul se va face la locul accidentului, folosind materiale necesare din trusa de urgenţă. De condiţiile în care se face primul pansament depinde evoluţia ulterioară a unei plăgi!
Ulcer varicos vindecat
Pacinetul în decubit indiferent unde se face pansamentul pentru a evita eventualele lipotimii emoţionale. Efectuarea unui pansament 1) Pregătirea medicului pentru pansament (mănuşi sterile, servire de către asistentă cu instrumentele necesare); 2) Dezlipirea vechiului pansament, îndepartarea vechiului pansament (cu blândete, eventual dupa umezire cu apă oxigenată, cloramină. 3) Curăţirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plăgii, centrifug cu un tampon de vată sterilă îmbibat cu alcool, iod. 4) Tratamentul plăgii - în funcţie de natura sa şi momentul evoluţiei: - plăgi operatorii cu evoluţie aseptică: nu necesită tratament special, în afară de scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau agrafelor; - plăgi secretante: necesită curaţire (spălare cu soluţie antiseptică, excizie a ţesuturilor mortificate); - evacuare a colecţiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire sau deschiderea plăgii cu o pensă ; - colecţii purulente: – deschidere largă, – spălarea, – drenarea plăgii. - plăgi accidentale: – curăţare de resturi vestimentare sau telurice, – debridare, – regularizare, – lavaj antiseptic, – eventual suturare. 5) Protecţia plăgii: stratul de comprese trebuie să depăşească marginile plăgii, iar grosimea să nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o bună capilaritate). 6) Fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, feşi. Se va avea în vedere ca fixarea pansamentului să nu producă dureri în zona respectivă, să nu limiteze mişcările segmentului pansat şi să nu jeneze circulaţia de întoarcere. Tipuri de pansamente Pansament protector Plăgi care nu secretă şi nu sunt drenate. Se face cu mai multe straturi de comprese(2-3 straturi). Fixate cu galifix sau romplast. Pansament absorbant Plăgile drenate sau secretante. Strat de comprese şi un strat de vată hidrofilă. Fixarea cu galifix sau feşe. Pansamentul compresiv In scop hemostatic(plăgi sangerande). Pentru imobilizarea unei regiuni sau pentru reducerea unei cavităţi superficiale după puncţionare. Peste stratul de comprese se va aplica un start mai gros de vată care va acoperi si reliefurile osoase şi se fixează cu feşi în asa fel încât să nu jeneze circulaţia de intoarcere iar compresia să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii. Pansamentul ocluziv Indicat în plăgile însoţite de leziuni osoase. Acoperirea plăgii cu comprese si vată peste care se aplică aparatul gipsat pentru imobilizare osoasă. Schimbarea la intervale mai mari de timp(2-3 săptamâni).