Sunteți pe pagina 1din 29

LICEUL DE METROLOGIE “TRAIAN VUIA” DIRECTOR’

BUCURESTI Ing. DORINA


DRAGOMIR

SESIUNEA: MAI-IUNIE 2011

DATA INREGISTRARII:………………………..

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE


CALIFICARE PROFESIONALA NIVEL 3

CALIFICAREA: TEHNICIAN METROLOG


TEMA PROIECTULUI: MIJLOACE PENTRU CONTROLUL
SUPRAFETELOR

ELEV: PROCA DRAGOS STELIAN


PROFESOR
INDRUMATOR:
CLASA: a XIII-a H Ing. BARBU
GETA
Am ales acest proiect pentru
importanta sa in tehnica si in industrie,mai
ales in industria auto . Calitatea unei piese
precum si comportarea ei in exploatare
depinde de precizia cu care a fost
executata . Prin controlul supafetelor se
poate determina precizia de prelucrare a
piesei , adica se pot masura abaterile de la
forma prescrisa a suprafetei sau de la
pozitia relativa a suprafetei
 Definitie: Suprafata sau aria este o marime derivata din lungime ,marime
fundamentala in SI. Unitatea de masura pentru arie/suprafata este metrul
patrat
Mijloace pentru masurarea ariilor
Masurile de arie reprezinta materializari ale unor valori ale ariei plane. Masurile
de arie destinate verificarilor masinilor demasurat suprafata sunt folii din
cauciuc special sau din metal avand o forma geometrica regulata ( cerc,
patrat,dreptunghi), a caror arie se determina prin masurarea dimensiunilor
. Ele se construiesc pentru valori normate de 25 , 50 , 100dm2 cu erori de
0,3 % .
Masurile de arie utilizate pentru determinarea densitatii particulelor sunt
lame de microscop sau reticule , montate in planul imagine al obiectivului
microscopului , pe care sunt trasate coroiaje formate din patrate cu aria
cunoscuta ( de exemplu , celulele Bucker-turk pentru determinarea
numarului de celule in singe ). In mod similar , in industria textila se
utilizeaza lupe , prevazute cu un sablon metalic in care este practicata o
decupare patrata cu aria 1 cm2 , pt determinarea numarului de fibre pe
unitatea de arie .
Aparate de masurat suprafete
Aparatele de masurat aria plana,denumite palnimetre, sunt
destinate masurarii unor suprafete marginite de contururi curbulinii a
caror arie nu poatefi determinata prin calcul , de exemplu , suprafete
de teren reprezentate pe harta , suprafete marginite de diagrame
realizate de aparatele inregistratoare pentru diverse marimi ale
proceselor tehnologice sau reprezentand consumuri de fluie etc. ) .
Planimetrele sunt aparate mecanice pentru integrarea functiilor
care reprezinta curbe plane . Ele sunt prevazute cu un mecanism
integrator format dintr-o rola ce se deplaseaza pe planul suprafetei
masurate si un contor care afiseaza numarul de rotatii si de fractiuni
de rotatie efectuate de aceasta rola . In functie de tipul planimetrului
, se poate demonstra ca aria planimetrata este proportionala cu
numarul de rotatii ale rolei inregistratoare.

Dupa forma curbei de ghidare planimetrele se clasifica in


• planimetre polare , la care curba de ghidare este un cerc ;
•Planimetre liniare , la care curba de ghidare este o dreapta

Planimetrul polar are urmatoarea constructie : un brat polar 2 care la una din
extremitatii o mica greutate 1, iar la la cealalta o articulatie sferica in corpul
mecanismului integrator 3 .greutatea are la partea inferioara un varf , care se
infice in planseta pe care se afla desenul de planimetrat si care constituie o
articulatie fixa ( polul) a planimetrului . Bratul integrator 4 are o extremitate
libera , destinata urmariri conturului suprafetei de masurat aceasta extremitate
poate fi prevazuta cu un varf de urmarire sau cu o lupa cu reticul de
urmarire .cealalta extremitate a bratului integrator trece prin corpul mecanismului
de integrare si este fixat pe acesta cu surubul 5 .lungimea bratului integrator
este reglabila si in acest scop este prevazut cu o scara gradata (pe fata
superioara), un vernier 7 si un dispozitiv de avans fin 8 care poate fi blocat cu
surubul 6 . Rola integratoare 9 are axul pararel cu bratul trasor si este solidara cu
un tambur gradar avand 100 diviuziuni ; fractiunile de diviziune se citesc pe un
vernier alaturat tamburului iar numarul de ture este indicat de un disc sau
tambur cu 10 diviziuni.
Pentru efectuarea unei masurari , hartia cu suprafata de planimetrat se
intinde si se fixeaza pe o planseta , iar planimetrul se aseaza deasupra ,
polul putand fi asezat in extriorul sau in interiorul conturului dupa cum
suprafata este mai mica sau mai mare . Se alege si se marcheaza un punct de
referinta pe contur si dupa ce polul a fost fixat pe planseta , se aduce varful
de urmarire peste punctul de referinta . Se noteaza indicatia mecanismului
integrator , formata din patru cifre , apoi actionand numai asupra varfului de
urmarire , se deplaseaza incet si cu grija planimetrul de-a lungul conturului
, parcurgandu-l in intregime , pana ce varful de urmarire a revenit peste
punctul de referinta marcat ( sensul de parcurgere este indiferent ). In cursul
acestei operatii , rola integratoare trebuie sa se sprijine permanent pe
suprafata desenului .
Se noteaza indicatia finala si se scade indicatia initiala , rezultatulfiind
numarul de ture si fractiuni de tura efectuate de rola integratoare ,
corespunzatoare suprafetei planimetrate .
Aria suprafetei masurate este data de relatia :

A = 2 P*r *L* n

In care:
r - este raza role integratoare ;
L – lungimea bratului integrator ;
n - numarul de ture ale rolei .
De oare r si L sunt constante ( pentru un anumit reglaz al
planimetrului ), aria cautata se determina prin inmultirea numarului
de ture cu o constanta. Aceasta constanta este data pentru diferite
lungimi ale bratului integrator intr-un tabel care se gaseste pe cutia
aparatului . In cazul cand planimetrarea sa efectuat cu polul in
interiorul suprafetei atunci la valoarea calculata se mai adauga o
constanta (constanta aditionala a planimetrului ) , care este
suprafata cercului polar .
Fiecare planimetru este dotat cu o rigleta de control , cu ajutorul
careia se efectueaza verificarea periodica a acestuia si
determinarea constantelor . Rigleta de control este o lama metalica
rigida prevazutacu un varf care se infige in planseta de lucru si un
orificiu de urmarire sau montura lupei de urmarire . Prin rotirea
distanta dintre varful rigletei si centrul orificiului sau lacasului . Valoarea
razei este inscrisa pe rigleta si se alege astfel incat suprafata cercului
descris sa fie exprimata printr-un numar intreg . Comparand indicatiile
planimetrului cu aria cercului de control , care reprezinta o masura etalon
de arie , pot fi determinate erorile sau constantele planimetrului .
Planimetrele se construiesc pentru diverse clase de precizie , erorile
tolerate putand reprezenta intre 2% si 0,05 % din valoarea ariei
masurate . La planimetrele de precizie , pentru a se inlatura influenta
neregularitatilor hartiei asupra mersului rolei integratoare a fost prevazut
cu un disc special , rola integratoare deplasandu-se numai pe acest disc .
De asemenea unele planimetre sunt prevazute cu doua mecanisme
integratoare (planimetre compensatoare ).

Planimetrul liniar se deosebeste de cel polar prin faptul ca in locul


bratului polar este prevazut un brat rigid ce se poate deplasa pe o sina ,
care asigura deplasarea rectilinie a articulatiei bratului integrator ,
celelate elemente si modul de functionare sunt identice cu cele ale
planimetrului polar . Planimetrele linare sunt folosite in speial , pentru
planimetrarea diagramelor cu lungime mare in raport cu latimea.
Planimetrul radial este untilizat pentru masurarea suprafetelor sau a
razei medii pe diagramele circulare , trasate in coordonate polare .
Mecanismul de integrare si bratul integrator sunt asemenea celor
folosite laplanimetrele polare .
Planimetru Liniar
Planimetru Radial
Articulatia 1 a bratului inegrator este fixata in centru diagramei , bratul
integrator putand avea o miscare de rotatie in jurul acesteia si o
miscare de translatie in lungul axei sale longitudinale. Fiind de lagarul 3 .
Antrenarea planimetrului se realizeaza cu ajutorul manerului 2 , urmarirea
diagramei facundu-se prin placa transparenta 4 , pe care sunt trasate
cerculete de diferite diametre pentru diferite grosimi ale conturului .
Daca ghidarea axiala a bratului integrator ar fi efectuata nu dupa o
dreapta , ca la plainmetrul descris mai inainte , ci dupa curbe de anumite
forme care se pot calcula , planimetrul ar integra functii reprezentand
diferite puteri ale razei . Aceste planimetre , cu ghidare curbilinie , poarta
denumirea de planimetre radiale de moment , deoarece masoara
momentul de un anumit ordin al suprafetei planimetrate in raport cu polul
. Cel mai raspandit dintre acestea este planimetrul de moment de
ordinul ½ , cunoscut sub denumirea de planimetru de radacina patrata
care este utilizat pentru determinarea valorii medii a radacini patrate a
razei la diagramelor debitelor diferentiale .

Masini de masurat suprafete


Masininile de masurat suprafete se utilizeaza in industria pilariei pentru
masurarea suprafetelor
In industria constructoare de masini , calitatea unei piese
precum si comportarea ei in exploatare depind de precizia cu
care a fost executata . Prin controlul suprafetelor se poate
determina precizia de prelucrare a pieselor , adica se pot
masura abaterile microgeometrice si macrogeometrice ) de la
forma precrisa a suprafete sau de la pozitia relativa a
suprafetelor .

In urma procesului de prelucrare , pe suprafata piesei raman mici urme


, cu aspect de neregularitati dataorate in principiu , frecarii sculei
aschietoare pe suprafata piesei si smulegerii particulelor de metal
odata cu formarea aschiilor . Ansamblul acestor neregularitati
constituie rugozitate a suprafetei prelucrate si este un parametru
micro geometric al suprafetei respective
In prctica , suprafetele trebuie sa aiba o anumita rugozitate ,
corespunzatoare conditiilor de functionare .
• Neregularitatile care constituie rugozitatea pot fi masurate ca
abateri ale profilului efectiv de la o anumita linie , numita linie medie a
profilului . In raport cu aceasta se pot defini doua tipuri de rugozitati I :
• Ra , reprezinta abatere medie aritmetica a neregularitatilor in
raport cu linia medie , in limitele unei lungimi de de baza ;
• Rz , reprezinta media valorilor absolute ale inaltimilor celor mai de
sus cinci proeminente si ale adancimilor celor mai de jos cinci goluri
in limitele lungimii de baza .
• Determinare rugozitatii suprafetelor se face in laborator , cu
ajutorul unor aparate speciale , numite rugozimetre sau prin comparare
cu un etalon de rugozitate .
In principiu un rugozimetru este constituit din urmatoarele parti:
ac palpator P, un traductor T, un sistem de ghidare G un amplificator A
si un inregistrator I.
La rugozimetrele moderne exista posibilitatea prelucrarii pe calculator
a datelor obtinute prin masurare si afisarea rezultatelor pe monitor.
Controlul macrogeometric al suprafetelor consta in determinarea
abaterilor de la forma sau pozitia prescrise .
Se masoara si se verifica urmatoarele abateri :
•De la planitate fig : A 1, 2
•De la forma cilindrica ,fig : B1,2
•De la profilul dat al suprafetei fig: C1,2
•De la pozitia pararela perpendiculara a suprafetelor fig: D
•De la simetrie
operatiile de control se executa cu mijloace universale de masurare si
verificare : sublere , micrometre, comparatoare , echere , calibre dar si cu
mijloace complexe asistate de calculator .
Pentru a determina abaterea de la rectilinitatea a muchiilor si de
la planitate a suprafetelor se folosesc rigle cu muchii active.
Verificarea cu aceste rigle se face prin metoda fantei de lumina se
verifica si abaterea de la perpndicularitate cu ajutorul echerului de
90
-comparator cu cadrancu valoarea dimensiunii de 0,01mm ; suport ;
piese de forma cilindrica

Pentru a efectua masurarii si verificari , comparatorul se monteaza pe un


suport si se regleaza la 0 cu ajutorul unui bloc de cale egal cu dimensiunea
nominala a cotei de masurat. Dupa efectuarea reglarii se fixeaza bratul pe
coloana si apoi se controleaza piesele prin introducerea acestora sub
palpator
Piesele pe care se aplica varful palpator vor fi curatate
in prealabil.
Dupa efectuarea masuratorilor se va avea griza ca
temperatura sa fie cuprinsa intre +15 si +25*C.
Masurarea se va face intr-un anumit numar de sectiuni :
I,II,III,IV si V si intr-un anumit numar de directii : 1,2,3
si 4 pentru ca masurarea diametrului sa fie
concludenta si totodata , pentru a se pune in
evidenta erorile formei geometrice ale suprafetei
controlate.
Comparandu-se diametrele masurate in
cele cinci sectiuni dupa aceeasi directie, se
stabileste felul abaterii de la forma
geometrica in sectiune longitudinala
(conicitate,butoias,sa).
Comparand diametrele masurate dupa cele
patru directii in aceeasi sectiune , se
stabileste abaterea de la forma geometrica
in sectiunea transversala(ovalitatea)
pentru fiecare din cele patru sectiunii.
Mijloace de masurare pentru suprafete
1.Suprafata(aria) este o marime fizica derivata , notata cu “A “
A=(l)² ; unitatea de masura in S.I este: [A]s.i =[l ²]s.i=m²
Multipli si submultipli se formeaza dupa multipli si submultipli metrului :
Ex : 300mm=300*( 10 ­³ ) m² = 3*10³+¹m ²
2. Aria se poate masura prin metode indirecte in cazul suprafetelor
regulate prin masurarea dimensiunilor liniare , utilizant formule de calcul.
Ex : Suprafata patrata : A=a² unde a este lungimea patratului ;
Suprafata circulara : A=π*d²/4 , unde d este diametrul cercului
Suprafata dreptunghiulara: A = b*h , unde bsi sunt lungimea si
latimea dreptunghiului
Suprafata trapezului : A = (B+b)*h/2 , unde B este baza mare , iar b
baza mica a trapezului , respectiv h este inaltimea trapezului
Suprafata triunghiului : A = b*h/2 , unde b este baza , iar h inaltimea
triunghiului
Totodata aria se mai poate masura indirect si in cazul suprafetelor
compuse din suprafete elementare , prin descompunerea suprafetei
compuse in suprafete elementare , aria fiind suma ariilor suprafetelor
elementare componente.
3. Aria se poate masura direct cu ajutorul unor instrumente numite
planimetre .
1. Organizarea lucrului in laborator
• Elevul va citi textul lucrarii insistand asupra partii”consideratii toretice”
completate cu notiunile din lectie ;
• Inainte de executarea lucrarii se va face o scurta verificare a
conostintelor elevilor privind tematica lucrarii de laborator ;
• Pefiecare masa de lucru se vor afla aparatele , utilajele , materialele si
sculele necesare efectuarii lucrari respective ;
• Elevi vor executa lucrarea sub directa indrumare a profesorilor
respectand ordinea operatiilor si a cerintelor exprimate in “ mod de
lucru”
• Defectele constatatein timpul derularii lucrarii vor fi anuntate imediat
profesorilor fiind interzisa remedierea acestora de catre elevi ;
• Nu se vor alimenta cu energie electrica montajele realizate decat dupa
verificarea acestora de catre profesori ;
• Dupa efectuarea lucrarii de laborator aparatele trebuie deconectate de
la sursa de tensiune si se predau impreuna cu celelate materiale ,
utilaje , instrumente laborantului
• Pe masa de lucu va fi mentinuta permanent ordinea si curatenia ,
elevul urmand a fi evaluat si in functie de acest critetiu.
2. Norme de prevenire a accidentelor la efectuarea lucrarilor de
masurari electrice
• Nu se vor alimenta cu energie electrica montajele realizate decat
dupa verificarea acestora de catre profesori;
•Se va urmari sa nu se depaseasca valorile nominale ale parametrilor
electrici pentru a nu deteriora aparatura
•Nu se deconecteaza aparatele de masura cand acestea sunt sub
tensiune
•Nu se vor atinge partile sub tensiune ale montajelor alimentate de la
surse electrice deoarece exista pericolul de electrocutare
•Conexiunile se executa numai la bornele aparatelor ;
•Nu sunt admise improvizatile
•Aparatele si utilajele se vor manipula cu grija si se vor aseza pe
mesele de laborator in pozitii stabile ;
•Se vor folosi numai dispozitive si instrumente in buna stare de
functionare ;
1. Tehnica masurarii lungimilor , suprafetelor , unghiurilor :
 M , Moldoveanu
 G , Iordanescu
2. Tehnici de masurare in domeniu
• Aurel Ciocarlea-Vasilescu
• Ion Neagu
3. Metrologia marimilor mecanice : E.D.P Bucuresti – 1981
• M . Moldoveanu
VA MULTUMESC
PENTRU TIMPUL
ACORDAT !