Tema:Microbiologia şi

cercetările microbiologice
 
1.1Obiectul de studiu al microbiologiei.
1.2 Rolul savanţilor microbiologi şi
sarcinile microbiologiei contemporane.
1.3Compartimentele microbiologiei şi
locul microorganismelor în lumea vie.
1.4 Microflora componentelor mediului
ambiant
1.5 Relaţiile interspecifice ale
microorganismelor.
1.6 Igiena aerului şi apei.
 NATURA Ș I
IMPORTANȚA
MICROORGANISMELOR

Trăim într-o lumea a

microorganismelor de la
naștere până la
moarte.

1
MICROBIOLOGIA
• (miros-mic, bios-viață, logos-
vorbire) este știința care
studiază organismele
microscopice numite microbi ;
• legitățile vieții și evoluției
microorganismelor în unitate
cu ambianța lor cît și
modificările pe care le
provoacă în natură.
 IMPORTANȚA
MICROORGANISMELOR

• În industria • Sunt implicate în

farmaceutică utili în industria alimentară:
producerea glicerinei, brânzeturi,
enzimelor, alcooli, panificare, băuturi,
numeroase etc,.
medicamente, fiind ca
metodă simplă și mai
ieftină decât prin
sinteza chimica.
 DOMENIILE DE
UTILIZARE A
MICROBIOLOGIEI
• MEDICINA, - microbiologie medicală;
• AGRICULTURA -
microbiologie agrară;
• ALIMENTAȚIE -
microbiologie
industrială;
• BIOTEHNOLOGIE – inginerie
genetică;
• ZOOTEHNIE -
microbiologie
veterinară;
•
VIRUSURILE
nm

VIRUSOLOGIE 4
BACTERII µm

BACTERIOLOGIE
LEVURI, FUNGI µm

MICOLOGIE 6
Rolul savanţilor microbiologi şi sarcinile
microbiologiei contemporane

PRIMA PERIOADĂ –
MORFOLOGICĂ

•Primele descrieri
efectuate „animale
minuscule vii", pe care
le-a văzut cu ajutorul
microscopului său
rudimentar în apă,
diferite infuzii, fecale, Antonio Van
tartru dentar. Leeuwenhoek
(1632—
1723)
În 1695 el editează prima sa lucrare
„Tainele naturii descoperite de Antoniu
Van Leeuwenhoek ". 13
 PERIOADA A DOUA –
FIZIOLOGICĂ
• L. Pasteur a stabilit un nou tip
(anaerob) de respirație;
• Procese de putrefacție desăvârșite
de bacterii;
• Realizări importante în natura
enzimatică a fermentării alcoolice,
lactice și butirice.
• Descoperă streptococul (1879),
stafilococul (1880), Clostridium
septicum (1887), agentul cauzator
al holerei găinilor.
Louis Pasteur • Pune științifice ale,
(1822 – 1895) bazele vaccinării turbării
anti: holera
 PERIOADA A DOUA –
FIZIOLOGICĂ
• Demonstrează
condițiile
necesare pentru infecție.
• Descoperă bacilul tuberculozei
(1882).
• A introdus în practica de
laborator mediile nutritive solide
lat,
(cartoful,
geloza gelatina,
peptonată),
serul
coloranţii
coagu-
de anilină, sistemul de imersiune,
condensorul
Robert Koch Abbe, microfotografierea.
(1843 – 1910) 15
 PERIOADA IMUNOLOGICĂ

Ilya Ilyich
Pierre Paul Émile Roux Mechnikov
1853 - 1933 (1845 -
1916)
Alexandre Yersin • Roux și Yersin în
•Descoperirea celulelor
1863 – 1943 anul 1888 au pus în
fagocite, creând
evidență la unele
astfel primele noțiuni
bacterii prezența de
de imunologie
exotoxine.
(imunitate
 MICROBIOLOGIA ÎN
MOLDOVA
• Institutul de Microbiologie al Academiei de
Științe a Moldovei este fondat în anul
1992.
• Scopul principal al cercetărilor științifice
efectuate constă în obținerea şi elaborarea
biotehnologiilor avansate necesare în
dezvoltarea economiei.
• Cercetătorii care activează în incinta
Institutului, Director academician, doctor
habilitat în ştiinţe biologice, profesor
universitar Valeriu Rudic, doctori în ştiinţe
biologice
L. Usatâi,conferențiar cercetător
A. Ciloci și alții . L.Onofraş,
20
MICROBIOLOGIA ÎN ROMANIA

Ion Cantacuzino • Victor Babeș

(1863 –1934) (1854 –
Creatorul
1926)
•
Institutului
Fondatorul
de
microbiologiei
 Microflora componentelor
mediului ambiant

1. Microflora solului-Solul constituie rezervorul

principal de microorganisme, suprafața solului
conține un număr redus de m/o deoarecese distrud
de razele ultraviolete. Microorganismele se pot gasi
la mii de metri adancime în sol. Bacteriile sunt m/o
cele mai abudente în sol,participă la fixarea azotului
atmosferic, descompunerea proteinelor etc.

24
 Microflora componentelor
mediului ambiant
2. Microflora apei-Apa constituie cel de-al doilea mediu natural,
dupa sol, pentru dezvoltarea microorganismelor, datorita prezentei
substantelor nutritive.
In acest caz, bacteriile sunt mai numeroase la circa 5-20 m adancime în
apa. La suprafata apar mai ales pe mîl. Se întalnesc mai des:
a. Bacterii sulfuroase
b. Bacteriile fierului
c. Bacterii ce fermenteaza celuloza
d. Bacterii de putrefactie
e. Bacterii butirice
Apele subterane si de izvor sunt mai sarace in bacterii, din cauza lipsei
de substante nutritive. Apa de ploaie si de zapada contine foarte putine
bacterii daca cade pe locuri fara praf, in caz contrar continand zeci si
sute de germeni.

24
 Microflora componentelor
mediului ambiant
3. Microflora de aer -depinde de microflora apei și solului,
peste care se află straturile de aer. Microbii se pot înmulți
în sol și apă, nu se înmulțesc în aer, ci rămân doar ceva
timp. Crescuți în aer cu praf, ei se așează din nou cu
picături pe suprafața pământului, ori mor în aer din lipsa de
nutriție și din acțiunea razelor ultraviolete. Cu toate
acestea, unele dintre ele sunt mai stabile, de exemplu,
bacilul tuberculilor, sporii de clostridie, ciuperci etc., pot
persista mult timp în aer.
Cel mai mare număr de microbi se găsește în aerul
orașelor industriale. Cel mai curat aer deasupra pădurilor,
munților, întinderilor înzăpezite. La tuse, strănut, picături mici
de aerosol sunt eliberate în aer care conțin agenți patogeni,
cum ar fi gripa, transmise prin picături aeriene de la o
persoană bolnavă la o persoană sănătoasă, provocând boala.

24
 Inter-relaţiile între MO
Neutralismul -corespunde
unor relaţii de indiferenţă
între două sau mai multe
specii atunci când acestea se
deosebesc mult prin
exigenţele nutritive
Comensalismul (metabioza) este
caracterizat prin creşterea împreună
a două sau mai multor specii de
microorganisme aflate într-o relaţie
în care una profită de asociere iar
cealaltă în aparenţă nici nu profită
nici nu este influenţată negativ.
Mutualismul (simbioza) reprezintă
un tip de relaţie care permite
dezvoltarea simultană pe un
substrat comun a unor specii diferite
care exercită una asupra alteia o
influenţă. Un ex- micro­flora kefirului
formată din bacterii lactice şi drojdii
Sinegnizmul este o relatie de tip
coperat in care 2 sau mai multe specii
produc impreuna un efect pe care in
mod izolat nu il pot realiza.