Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Investiții și Activitate
bancară
Scopul studierii disciplinei - crearea unei
imagini integre asupra mecanismului formării
preţurilor în economia de piaţă
Tematica abordată:
1. Conceptul, esenţa şi rolul preţurilor în economie.
2. Politica, strategia şi tactica preţurilor la nivelul
unităţilor economice.
3. Adaptarea preţurilor pe tipuri de piaţă
(concurenţă).
4. Metodele de determinare a preţurilor la nivelul
unităţilor economice.
5. Reglementarea preţurilor (tarifelor) şi protecţia
concurenţei.
6. Particularităţile determinării preţurilor în unele
ramuri ale economiei naţionale din R. Moldova.
Bibliografia selectivă:
1) GUMOVSCHI, A., POPA, D., CONENCOV, O., BOTEZATU, N.
Prices and tariffs. Chișinău, 2014.
2) BUŞMACHIU, E., GUMOVSCHI, A. Preţuri şi tarife. Chişinău,
2005.
3) BEJU, V. Preţuri. Bucureşti, 2000.
4) MOŞTEANU, T., ş.a. Preţuri, concurenţă și bunăstare socială.
Bucureşti, 2002.
5) NAGLE, Th., HOGAN, J., ZALE, J. The Strategy and Tactics of
Pricing: A Guide to Growing More Profitably. Prentice Hall,
2010.
6) MEEHAN, J., SIMONETTO, M., MONTAN, L., GOODIN, C. Pricing
and Profitability Management: A Practical Guide for
Business Leaders. 2011.
7) ТАРАСЕВИЧ, В.М. Ценовая политика предприятия. Санкт-
Петербург, 2003.
TEMA 1. CONCEPTUL, ESENŢA
ŞI ROLUL PREŢURILOR ÎN
ECONOMIE
1. Abordarea esenţei preţului în ştiinţa
economică.
2. Funcţiile preţului.
3. Factorii ce influenţează nivelul şi
evoluţia preţurilor.
4. Sistemul de preţuri. Tipurile
preţurilor.
Procesul de schimb în cadrul
economiei de piaţă
MĂRFURI BANI
(PRODUSE ALIMENTARE, (CONTRAVALOAREA MĂRFURILOR
HAINE, EXPRIMATĂ ÎN
MOBILĂ ETC.) MONEDĂ.)
Procesul de schimb în cadrul
economiei naturale (de troc)
BUNURI BUNURI
(PRODUSE ALIMENTARE,
(PRODUSE ALIMENTARE,
HAINE,
HAINE,
MOBILĂ ETC.)
MOBILĂ ETC.)
Natura economică a preţului prin prisma
teoriilor valorii
Susţinători:
Xenofon, Aristotel, William Petty, Richard Cantillon, Adam Smith,
David Ricardo, Karl Marx, Virgil Madgearu ş.a.
Ideile fundamentale:
1.Teoria obiectivă preţul este măsura muncii cheltuite pentru producere;
a valorii valoarea mărfii rezultă nu numai din munca vie, dar şi din cea
materializată;
mărimea valorii mărfii se schimbă în funcţie de productivitatea
muncii
rezumat: factorul determinant pe piaţă este oferta.
Susţinători:
Aristotel, Jacques Turgot, William Jevons, Karl Menger, Alfred
Marshall, Leon Walras, Vilfredo Pareto ş.a.
Ideile fundamentale:
2.Teoria subiectivă • dacă un bun nu este util, valoarea lui este nulă;
a valorii • valoarea bunurilor economice este determinată nu doar de
utilitatea, dar şi de raritatea acestora;
• valoarea unui bun este dată de mărimea utilităţii sale marginale
care descreşte pe măsura consumului;
• rezumat: factorul determinant pe piaţă este cererea.
3. Teoria – sinteză a valorii
Ideea fundamentală:
la formarea valorii, oferta
participă în aceeaşi măsură ca şi cererea.
Fondator (conciliator):
Alfred Marshall
Funcţiile preţului
1. Instrument de măsură;
2. Stimularea producţiei, desfacerii şi
consumului;
3. Echilibrarea cererii cu oferta;
4. Distribuirea şi redistribuirea
veniturilor;
5. Pârghie economico-financiară;
6. Informare.
Funcţia de instrument de măsură:
a) preţul măsoară valoarea
bunului;
b) preţul măsoară costurile antrenate în
procesul de producţie şi realizare;
c) preţul măsoară rezultatele activităţii
economico-financiare.
Funcţia de stimulare a
producţiei, desfacerii şi
consumului
Stimulează
producţia și
reproducţia prin
asigurarea
recuperării
costurilor de
producţie și
asigurarea
profitului
planificat
Funcţia de stimulare a
producţiei, desfacerii şi
consumului
Stimulează
desfacerea/vânzările
și consumul prin
corespunderea
gradului de utilitate
capacităţii de
cumpărare a
consumatorului
Funcţia de echilibrare a cererii cu oferta -
prin intermediul preţurilor se face
legătura între producţie şi consum.
Funcţia de distribuire şi redistribuire a
veniturilor
- la nivel microeconomic preţul participă la
formarea veniturilor întreprinderii;
- la nivel macroeconomic preţul participă la
formarea veniturilor bugetare.
Funcţia de pârghie economico-financiară:
orientarea producţiei spre utilizarea
raţională a tuturor resurselor
Funcţia de informare:
informarea tuturor subiecţilor cu privire la
nivelul și evoluţia preţurilor
1. CEREREA
reprezintă cantitatea în care un bun economic poate
fi cumpărat, în funcţie de preţul său, în decursul
unei perioade.
Cererea de bunuri porneşte de la nevoile de consum
Fluxurile dependenţelor dintre
nevoile de consum şi cerere
Nevoi de Cerere de
consum mărfuri
Consum de Cumpărări de
mărfuri mărfuri
Curba cererii este rezultantă a combinaţiilor
dintre diferitele preţuri posibile (Pi) ale
produsului şi cantităţile (Qi) care ar putea fi
achiziţionate pentru fiecare nivel al preţului
ELASTICITATEA CERERII – gradul de
interdependenţă dintre volumul
vânzărilor (TRi) şi nivelul preţului (Pi)
Elasticitatea cererii
Modificarea Cererea elastică Cererea
preţurilor |E|>1 neelastică |E|<1
Volumul de Costul de
Preţ Profit
producţie producţie
consum; consum;
•Reducerea costurilor de •Instabilitatea economică;
CRITERII DE CLASIFICARE
După domeniul de
aplicare: După modul de După modul de
•p. ale producătorului; luare în calcul a evidenţă a
•p. de achiziţie a TVA: informaţiei:
materiei prime; •p. net; •p. de catalog;
•p. de comercializare cu •p. brut •p. le listă;
ridicata; •cotaţii bursiere;
•p. de comercializare cu •p. de licitaţie.
amănuntul;
•p. de transfer