Civilizatia

geto-dacica
Civilizatia

Civilizaţia şi cultura geto-dacilor a avut o

mare dezvoltare timp de câteva sute de ani şi a
atins nivelul cel mai înalt în sec. I d.Hr.
În arheologie termenii de cultură şi civilizatie
se referă atât la aspectele vieţii materiale, cât şi
la cele spirituale, în totalitatea lor, studiind:
aşezările, uneltele, armele, podoabele,
ritualurile religioase, veşmintele, religia.
Aspectul general al geto-dacilor

Dacii aveau, după unele date istorice, păr

brun deschis sau alb. Bărbaţii purtau bărbi.
Cum descrie Strabon, ei erau de statură înaltă,
erau "laţi în umeri" şi aveau "pumnii ca ciocanii
de spart ziduri". Femeile erau zvelte, dar cu
expresii aspre şi mândre, cu faţa ovală, frunte
înaltă, ochi expresivi, păr lung acoperind
tâmplele şi lăsând libere urechile, strâns legat
într-un coc.
 Vestimentatia si podoabele
femeilor
Conform reprezentărilor şi
informaţiilor păstrate, putem
aprecia ca îmbrăcămintea Cercetările arheologice
femeilor din Dacia era compusă ne fac cunoscute astăzi o
din cămăşi asemănătoare iilor varietate considerabilă de
de azi, încreţite la gât, cu obiecte de podoabă, care
mâneci lungi şi largi sau cu
mâneci scurte, fuste până în erau purtate atât de femei,
pământ, peste care, uneori, se cât şi de bărbaţi, cum ar fi:
purta o mantie amplu drapată. colanele, lanţurile,
Când nu erau desculţe, în brăţările, inelele
picioare purtau opinci sau pandantivele şi cerceii.
călţuni. Capul şi-l acopereau cu
o basma, iar pe vreme rea
posibil foloseau o glugă.
Podoabe
Vestimentatia barbatilor
Îmbrăcămintea bărbaţilor era reprezentată prin mai
multe elemente.Primul este o cămaşă din pânză
despicată în părţi (până la mijloc) şi scoasă peste
pantaloni, fiind lungă până la genunchi. Acest gen de
cămaşă se pare că nu se regăseşte la alte populaţii
învecinate, fiind o creaţie specifică strămoşilor noştri.
Pantalonii erau confecţionaţi din pânză groasă, de cele
mai multe ori nu prea strânşi pe picior, dar nu lipsesc
nici aceste cazuri (lipiţi de pulpă, devenind un fel de
iţari). La brâu erau încinşi cu o curea prevăzută cu o
cataramă rotunda,de dimensiuni mici, sau în lipsa
acestora, purtau un simplu brâu torsionat.
Strabon
 Hrana geto-dacilor
La nivelul starilor instarite, asa cum
ne arata descoperirile arheologice, hrana
era complexa, abundenta, completata cu
produse rafinate din import (untdelemn,
vin), obtinuta prin prelucrarea alimentelor
de baza. Cunosteau tot felul de metode
de conservare indelungata a unor
produse (uscare, afumare, folosirea sarii,
inghetarea etc.) si de pastrare a acestora
(gropi arse, chiupuri si hambare, vase din
lemn sau ceramica). Fiecare locuinta
avea amenajata vatra pentru foc, folosita
pentru gatit si incalzit. Ustensile folosite in
casa erau: cutite din fier, linguri, oale din
lemn si ceramica.
Pentru oamenii de rand,
procurarea hranei era o
problema. Hrana acestora era
predominant de provenienta
animaliera, completata cu
produse vegetale foarte
diverse (culese din natura si
cultivate), iar gradul de
prelucrare era modest si
obtinerea acesteia era
ocupatia principala a tuturor
membrilor familiei, fiecare in
felul sau.
Vase din ceramica
Religia

Era politeista, Zalmoxis fiind cel mai frecvent

mentionat zeu al autorilor vechi. Printre celelalte
divinitati adorate de geto-daci se numara si Hestia,
Marte, Bendis. Un alt element al religiei lor este si
credinta lor in nemurirea sufletului. Acestia considerau
ca dupa moarte isi vor continua viata pamanteasca.
Unul din ritualurile de inmormantare la geto-daci
este incineratia, iar in mormantul in care se inmormanta
decedatul erau puse obiecte care ii puteau fi de folos in
viata de apoi: hrana, imbracaminte.
Limba daca
Limba dacă este o limba indo-europeană vorbită în
antichitate de daci. Este considerată de unii savanţi ca
fiind înrudită cu limba tracă. Dacii foloseau alfabetul
grecesc în mod curent, astfel că s-au găsit anumite
inscripţii, mare parte din ele fiind pe obiecte de uz
casnic sau monede. Cea mai lungă şi totodată
cunoscută inscripţie este DECEBALUS per SCORILO.
A fost interpretată divers de specialiştii care o consideră
in limbă dacă, în general ca "Decebal, fiul lui Scorilo".
Se pare că, unele cuvinte din limba română sunt
împrumutate din limba dacă: amurg, baltă, branză,
ghimpe, stejar etc.
Sfarsit
Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/

www.enciclopedia-dacica.ro/

Imagini Google

http://www.dacii.ro/