Alimentația în hipertensiune arterială

Bejinarru Florina-Roxana
Semigrupa 1521 F
Asistență medicală generală, an II
 Tratamentul hipertensiunii arteriale presupune, pe
lângă tratamentul medicamentos, o serie de obiceiuri
sănătoase și măsuri nutriționale denumite generic
modificarea stilului de viață. Pentru unii hipertensivi,
aceste măsuri sunt suficiente pentru a normaliza
tensiunea, în timp ce pentru alții reprezintă un
adjuvant, alături de terapia medicamentoasa.
Alimentația are ca obiectiv reducerea tensiunii
arteriale, și trebuie să fie bogată în
 fructe,

 legume,

 cereale,

 produse lactate degresate,

 pește gras,

 fructe oleaginoase

 Și săracă în sare,

 alcool

 grăsimi(mai ales cele saturate).

 Pentru o mai bună îmbunătățire a hipertensiunii,
este important:

 să se reducă consumul de sare sub 5 g/zi (< 2000 mg sodiu/zi);

 să se adopte o alimentație cu puține grăsimi și carne roșie, însa
bogata în legume, fructe,

cereale, peste și produse lactate degresate;

să sigure un aport optim de potasiu, calciu si magneziu;

să limiteaze consumul de alcool la 1 pahar/zi pentru femei si 2
pahare/zi pentru bărbați;

 să nu mai fume;

 să practice o activitate fizică regulată 30-45 minute în majoritatea
zilelor săptămânii;

 să mențină o greutate sănătoasă–dacă ești supraponderal sau
obez, se recomandă scăderea în

greutate cu cel puțin 4-5 kg sau cu minim 5% din greutatea totala.
Institutul Național de Sănătate din Statele Unite a trasat
criteriile unei alimentații echilibrate, care trebuie:

să fie bogata în fibre, calciu, magneziu și potasiu,
nutrienți asociați cu o scădere a tensiunii

arteriale:

sa fie săracă în grăsimi(mai ales cele saturate), carne
roșie, sare și zahăr

Acest tip de alimentație poate duce la o scădere a
presiunii sistolice cu 6-12 mmHg, efect

superior dietei hiposodate.
 Calciul din lapte și iaurt, alături de
magneziul din spanac, leguminoase-boabe si
cerealele integrale, au efect pozitiv asupra
hipertensiunii prin intermediul
vasodilatației(relaxarea vaselor de sânge).
 Prazul are proprietati diuretice importante grație
conținutului sau crescut de potasiu și redus de sodiu, de
aceea poate fi folosit împotriva retenției de lichide și a
hipertensiunii. Partea albă a legumei este bogata în fibre
solubile și glucide cu proprietăți diuretice iar partea verde
conține multe vitamine(caroten, vitamina C).
 Usturoiul contribuie la scăderea tensiunii
arteriale și are eficiență maximă când este
consumat în forma naturală, nu ca pilule
concentrate(chiar dacă apare inconvenientul
halenei urât mirositoare).
Potasiul alimentar este invers proporțional cu nivelul tensiunii,
adică cu cât există un aport mai mare de potasiu, cu atât
presiunea arteriala va fi mai mica. Potasiul este, alături de
sodiu, electrolitul răspunzător de menținerea tensiunii arteriale
și de echilibrul lichidian al organismului. Nu doar nivelul de
potasiu este important, ci mai ales raportul sodiu/potasiu,
adică o dieta săracă în sodiu și bogata în potasiu reușește să
prevină sau să controleze hipertensiunea. Aportul optim de
potasiu este de 90 mmol/zi. Creșterea nivelului de potasiu în
alimentație este foarte eficientă pentru formele de
hipertensiune cu sensibilitate la sare și la persoanele care nu
răspund suficient la simpla restricție a sodiului.
 Calciul: tudiile recente au arătat că un nivel
scăzut de calciu expune organismul la riscul de
hipertensiune, mai ales in cazul femeilor. Rolul
benefic al suplimentelor de calciu nu a fost înca
demonstrat, însă obiectivul principal al prevenției
hipertensiunii este că alimentația zilnică să
asigure un aport optim de calciu(800-1200
mg/zi). Creșterea consumului zilnic de lapte la 3-
4 căni reduce tensiunea arterială cu 40% și are
efect benefic inclusiv la persoanele sănătoase.
Magneziul este un inhibitor puternic al contracției
mușchilor netezi din pereții vasculari și poate juca
un rol important în reglarea presiunii arteriale,
datorita efectului vasodilatator. Între magneziul
din alimente și hipertensiune există o relație
inversă, adică cu cât este mai mult magneziu în
dieta, cu atât tensiunea e mai mică. Folosirea
regulată a suplimentelor de magneziu nu și-a
dovedit încă eficientă în prevenirea hipertensiunii.
 Aportul de grasimi alimentare:
alimentația cu conținut crescut de grăsime
este hipercalorică și predispune la
obezitate. Deși grăsimea alimentara nu
are efect negativ direct în hipertensiune, o
dieta hipolipidică scade colesterolul și
trigliceridele din sânge, ameliorează
circulatia, previne ateroscleroza si,
indirect, reduce tensiunea arteriala.

Din ratia calorica zilnica, grasimile saturate
de origine animala(unt, smântâna, carne
grasă, tocături, mezeluri, brânzeturi, cașcaval)
nu trebuie să depășească 10%.

Vor fi preferate grasimile mono- si
polinesaturate(omega-3 și omega-6) din
măsline, semințe, nuci, pește gras, uleiuri
vegetale cu efect antiinflamator și de scădere a
colesterolului din sânge.
 Vegetarienii(dieta fără carne, dar cu ouă și
lapte) sau cei care urmează alimentația
vegan(vegetarienii stricți), au o incidența
foarte mica a hipertensiunii arteriale, deși
consumul de sare nu este restricționare. Dieta
vegan este bogata în acizi grași polinesaturați
și săraca în lipide, mai ales în grăsimi saturate
și colesterol. Acizii grași nesaturați pot avea
efect benefic asupra presiunii arteriale, prin
relaxarea musculaturii vasculare(vasodilatație)
și creșterea eliminării urinare de sodiu.
Cercetările științifice nu au reușit să
demonstreze un efect direct al acizilor grași
polinesaturați, menținerea tensiunii în limite
normale fiind datorate probabil aportului
mare de potasiu din regimul vegan.
 Consumul moderat de alcool: în doze mici,
alcoolul determină vasodilatație periferică și
scade tensiunea, însă dozele mari au efect
invers. 5-7% din cazurile de hipertensiune
arteriala se datorează consumului crescut de
alcool, iar alcoolul poate provoca un accident
vascular cerebral chiar și în absența
hipertensiunii arteriale.
 Un singur pahar de vin rosu consumat zilnic este
benefic pentru sănătate și scade riscul de infarct,
însă orice cantitate suplimentara anulează acest efect
și crește riscul de hipertensiune. Pentru a preveni
hipertensiunea arteriala, consumul de alcool trebuie
să fie moderat, ceea ce înseamnă:

 30 ml etanol/zi la bărbați, adică echivalentul a
două pahare de băutură, fie ca e vorba de
„tărie“(50 ml), vin(220 ml) sau bere(600 ml);

 15 ml etanol/zi la femei, adică echivalentul unui
pahar.
Vă mulțumesc pentru
atenție!