Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eleva-Adașan Susana
Profesor-Victoria Burzacovscaia
Modul de viață în societatea antică
“Familia”
În Egipt, oamenii simpli aveau locuinţe modeste din cărămizi de pămînt cu paie, acoperişul din
frunze de palmier prevăzut cu un orificiu pentru fum şi foarte puţin mobilier în interior. Casele
celor înstăriţi erau mai solide, cu mobilier din lemn preţios, covoare, vase de sticlă multicoloră.
În Mesopotamia templele impunătoare, palatele, locuinţele marilor demnitari copleşesc prin
luxul lor. Fiecare suveran mesopotamian a dorit întotdeauna să-şi depăşească predecesorii prin
splendoarea palatelor sale. Cel mai bine s-au conservat cele din Asiria, în construcţia cărora s-a
utilizat nu numai argilă, dar şi piatră. Palatul asirian era o imensă construcţie acoperind cîteva
hectare şi zidit pe o înaltă terasă naturală ori artificială. Pereţii de o grosime care depăşea
uneori 20 m erau întăriţi cu turnuri înalte. Decoraţia interioară era somptuoasă, venind să
sublinieze măreţia regilor. În clima caldă şi uscată a Greciei viaţa materială comporta mai
puţine greutăţi. Casele ateniene, dispuse iregular de-a lungul unui labirint de străduţe înguste,
erau nişte construcţii mici, cu pereţi atît de subţiri, încît hoţii le spărgeau cu uşurinţă.
persoanele mai înstărite aveau case cu o mică curte interioară. Lumina pătrundea în locuinţă
prin ferestrele fără sticlă, cu obloane de lemn. În perioadele timpurii romanii trăiau în case
formate dintr-o singură încăpere, atriu, cu un orificiu în acoperiş pentru evacuarea fumului.
Locuinţele celor bogaţi erau luxoase, înfrumuseţate cu picturi murale, mozaic, mobilă din lemn
preţios ornată cu bronz, incrustată cu fildeş.
Alimentația
• Alimentaţia egiptenilor de rînd consta din cîteva galete de grîu ori mei, legume, peşte, bere. Cei
bogaţi se alimentau mai variat şi mai delicat.
• Mesopotamienii cultivau cereale, pomi fructiferi, legume. Din alimentaţia lor nu lipseau
curmalul, zarzavaturile etc.
• Hrana grecilor era simplă şi austeră, masa fiind compusă din legume, galete, măsline, peşte
sărat, cereale, miere şi brînză. Cetăţenii înstăriţi aveau un meniu mai variat. La banchete ei
mîncau întinşi pe pat, vinul amestecat cu apă era servit în vase, numite crater. Masa era
înviorată de divertismente şi discuţii aprinse.
• Romanii bogaţi aveau o masă mult mai variată: carne, peşte, fructe (aduse din regiuni
îndepărtate), vinuri (importante din Sicilia, Grecia, Gallia). Romanii au preluat obiceiul
grecilor de a lua masa culcaţi pe un fel de pat. Salonul destinat acestui scop se numeşte
triclinium.
Vestimentația
Toate popoarele antice respectau obiceiurile legate de evenimente mari din viaţa familiei, de
îndeletnicirile lor, de schimbarea anotimpurilor etc. Obiceiurile din cadrul familiei se refereau la
naştere, majorat, căsătorie şi moarte. În legătură cu majoratul se oficiau diferite ceremonii de
iniţiere. La romani tînărul la vîrsta de 17 ani schimba tunica pe toga de bărbat, era declarat major
şi trecut pe lista cetăţenilor. Cu ocazia logodnei şi a nunţii, se făceau daruri, aveau loc procesiuni,
se cînta, era o organizate banchete. Obiceiurile funerare erau alimentate de credinţele în lumea
de apoi. La egipteni cultul morţilor se concentra în jurul persoanei faraonului şi al marii
aristocraţii. În cinstea lor se construiau piramide, iar celor înstăriţi li se îmbălsăma trupul.
Riturile funerare erau fastuoase în China şi în India. Existau numeroase obiceiuri legate de
practicile agricole: semănat, răsărirea plantelor, recoltare. Aproape la toate popoarele se
desfăşurau ceremonii de purificare a holdelor, înconjurînd terenurile cultivate, cîntînd, dansînd şi
rostind versuri. De aceste obiceiuri, şi anume din procesiunile organizate cu prilejul culesului
strugurilor, la greci au răsărit germenii dramei. Unele obiceiuri au apărut în legătură cu
anotimpurile sau cu Anul Nou. Multe popoare, de exemplu egiptenii, sărbătorea sf îrşitul anului,
altele – echinocţiul de primăvară; la romani, solstiţiul de iarnă era considerat ca o victorie a
luminii asupra întunericului. Omul antic credea că din anumite semne poate fi cunoscut viitorul.
La unele popoare, de exemplu la etrusci şi la romani, prezicerea viitorului se făcea după
cercetarea animalelor sacrificate.
Vă mulțumesc pentru atenție!