10/14/2018

Microbiologia
1 2

Microbiologie (micro = mic; bios = viată)

MICROBIOLOGIE Bacteriologie (bakterion = bastonas)

CURS 1 Micologie (mykes = ciupercă)

Virusologie

Parazitologie
Istoria microbiologiei universale si romane. Ramuri: microbiologia solului, marină,

Obiectul microbiologiei medicale. industrială, agricolă, medicală etc

10/14/2018 10/14/2018

Microbiologie Microbiologi
3 4
e
Studiaza microorganismele, cele mai mici Scop: studierea proceselor fizice, chimice, biologice
vietuitoare, vizibile doar cu microscopul. legate de activitatea microorganismelor.
alge, fungi, bacterii, virusuri si paraziti
pentru:
Microorganismele:
 a păstra si folosi pe cele utile
 cele mai vechi, numeroase si diversificate forme
de viată pe pământ  a anihila pe cele dăunătoare
 se află în mediul înconjurător
Microorganismele au rol important pe planetă →nu ar
 au rol în descompunerea materiei organice si
exista viată fără ele
mentin fertilitatea solului
 majoritatea sunt utile

 doar o parte sunt implicate în patologie.

10/14/2018 10/14/2018

1
 10/14/2018

Rolul pozitiv al microorganismelor Rolul pozitiv al microorganismelor

5 6

Circulatia biologică a materiei în natură În industrie

 ciclul unor elemente: C, N, S, P, Fe  fabricarea alcoolului etilic
 CO2 atmosferic + apă + sar. minerale din sol
 vinificatia
 sinteza subst. organice→ hrană animale, om
 industria berii
 descompunerea subst. organice în sol → produsi
 panificatie
simpli de către microorganisme
 produse lactate: iaurt, lapte acru, brânzeturi
Activitate geologică
 formarea de zăcăminte petroliere, cărbuni, salpetru,
 murături

sulf, minereuri de fier etc.  prelucrarea inului, cânepii

Activitate în mediul marin

 asigură circuitul elementelor biogene

10/14/2018 10/14/2018

Rolul pozitiv al microorganismelor Rolul negativ al microorganismelor

7 8

În industria medicamentului:  pagube economice

- biosinteza microbiană a vitaminelor B1, B2, B12, – degradare microbiană a documentelor de piatră
– actiune corozivă asupra metalelor
C, A, D2
– descompunerea alimentelor
-substantelor antibiotice
– biodeteriorarea:
În agricultură  cauciucului,
- îngrăsăminte  maselor plastice
 textilelor
 hârtiei
 operelor de artă etc

10/14/2018 10/14/2018

2
 10/14/2018

Rolul negativ al microorganismelor

Importanta studiului microbiologiei
9 10

Producerea de boli ale Fără cunostinte de microbiologie nu se poate

concepe si realiza:
 plantelor
1. dg. etiologic al bolilor infectioase
 pestilor 2. terapia antiinfectioasă
- seruri imune
 animalelor
- imunoglobuline
 omului - antibiotice
3. profilaxia bolilor infectioase
- seroprofilaxie, vaccinare
-sterilizare
- dezinfectie, asepsie
10/14/2018 10/14/2018
- antisepsie

11
SCURT ISTORIC 12 Antichitate si Evul
Izvoare istorice vechi (China, India, Egipt
Mediu
Curentul idealist
∙ epidemiile cauzate de fiinte supranaturale,
etc.) – practici casnice care utilizează microorganisme pedeapsa pentru greseli;
VERGILIUS – “Georgicele” ∙ ritualuri religioase → spălări rituale, uleiuri
-laptele muls ziua → brânză
esentiale, arderea de sulf si răsini etc.
-laptele muls noaptea → oras → vânzare ∙ Serratia marcescens: înrosirea pâinii,
Vechii egipteni alimentelor, sudoare rosie
- inventează cuptorul de pâine
Curentul materialist
- utilizează “aluatul” (drojdia de bere)
∙ caută cauze materiale ale epidemiilor
pentru pâine

10/14/2018 10/14/2018

3
 10/14/2018

I. Antichitate si Evul I. Antichitate si Evul

13 Mediu 14 Mediu
HIPOCRAT (460 – 375 î.e.n.)  MARCUS TERENTIUS VARRO (116 – 26 î.e.n.)

– părintele medicinei – filozof roman

– teoria miasmelor: bolile cauzate de aerul „stricat”
THUCIDIDE (460 – 395 î.e.n.)
– istoric grec
– teoria contagiunii: epidemiile cauzate de
„contagium animatum” = particule foarte mici
– „animalia minuta” = mici animale invizibile din aerul
zonelor palustre
– “Rerum rusticarum de agricultura”–formulează natura
microbiologică a epidemiilor
“Dacă în acele locuri vor fi mlastini, acolo se
dezvoltă fiinte vii, care desi mici, încât nu pot fi
observate cu ochii, pătrund din aer în corp prin gură si nări
determinând boli grele”

10/14/2018 10/14/2018

I. Antichitate si Evul Mediu

II. Descoperirea
15
 TITUS LUCRETIUS CARUS (98 – 55 î.e.n.)
16
microscopului
–poetul materialist al Romei  nu coincide cu descoperirea microorganismelor
–“De rerum natura” - explică pesta prin “germenii bolii si Zaccharias si Hans Jansen (Middeburg)
ai mortii” si nu prin “mânia zeilor”
 – primul microscop compus (1590)

 HIERONIMUS FRACASTOR (1478 – 1553)  – nu pentru studiul microorganismelor

– medic, astronom, poet italian

– “De contagionae et contagiosis morbis et curatione” -
sustine teoria contagiunii în epidemii de ciumă, variolă, sifilis
– crede în existenta unor germeni vii care se înmultesc
(1546)
– “De morbus Gallicus” – eroul “Syphilis”

10/14/2018 10/14/2018

4
 10/14/2018

II. Descoperirea II. Descoperirea

17
microscopului 18
microscopului
Microscopul
 ANTOINE van LEEUWENHOEK  construit singur
 (1632 – 1723)
 o lentilă biconvexă
 irlandez
 postăvar, portar de meserie,  într-un cadru metalic,
 vânzător de măruntisuri mărire →270 x
 pasiune – slefuirea lentilelor
 a vrut să observe tesătura
hainelor fine

10/14/2018 10/14/2018

II. Descoperirea II. Descoperirea

19
microscopului 20
microscopului
Examinează:
 infuzia de piper,  primul care a văzut si a descris microorganisme
 apa de ploaie stătută,  organisme foarte mici =“animalicula”
 raclatul de pe dinti,
 “Arcana naturae ope microscopiorum detecta”
 urina,
(Tainele naturii descoperite cu ajutorul
 materii fecale provenite de la un pacient cu
microscoapelor)
dizenterie etc.  1675
Descrie hematii, structura osului,
 desene si descrierea
structura lemnului,
anatomia insectelor microorganismelor

10/14/2018 10/14/2018

5
 10/14/2018

II. Descoperirea II. Descoperirea

21
microscopului
 descoperirea microorganismelor →
redesteaptă teoria “generatiei spontane”
“în diferite substante minerale sau organice lipsite de
orice urme de viată pot lua nastere microorganisme
sau chiar vietuitoare mai dezvoltate”
22
microscopului
 în 40 de ani:
–a scris 125 de scrisori traduse în engleză si
predate Societătii Regale din Londra
–27 lucrări au fost publicate în Memoriile
Academiei Franceze de Stiinte
–Universitatea din Utrecht pretinde că detine în
muzeu unele dintre microscoapele originale ale lui
Leeuwenhoek.

10/14/2018 10/14/2018

II. Descoperirea III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ

23
microscopului 24

Teoria “generatiei spontane”combătută de:

– Redi LOUIS PASTEUR (1822 – 1895)
– Spallanzani
 părintele microbiologiei; chimist si medic
– Pasteur
 demonstrează că bacteriile si ciupercile nu
LAZZARO SPALLANZANI (1729 – 1799)
călugăr, matematician, naturalist italian, profesor se nasc spontan ci din părinti, se înmultesc
la universitatea din Pavia
si pot fi omorâte.
combate teoria “generatiei spontane” – în lichidul fiert
 pune bazele sterilizării
si mentinut în vas ermetic închis nu reapar microbii
 introduce conceptul si metodica lucrului
descoperă existenta bacteriilor sporogene si anaerobe

aseptic
10/14/2018 10/14/2018

6
 10/14/2018

III. BACTERIOLOGIA III. BACTERIOLOGIA

25
STIINTIFICĂ 26
STIINTIFICĂ
 fundamentează teoria biologică a fermentatiilor Creează termenii de “aerobioză” si
 fermentatia se datorează unor microbi “anaerobioză”
fiecare tip de fermentatie - cauzat de o specie de Demonstrează legătura cauzală dintre microb
microbi (specificitatea proceselor fermentative) si boală:
 stabileste natura biologică a bolilor băuturilor  Studiază bolile viermilor de mătase

fermentate  Studiază bolile vitei de vie

utilizează pasteurizarea – metoda încălzirii arată că sunt produse de microbi

diferentiate (bazele microbiologiei industriale) indică măsuri de prevenire a acestor infectii

10/14/2018 10/14/2018

III. BACTERIOLOGIA III. BACTERIOLOGIA

27 STIINTIFICĂ 28 STIINTIFICĂ
Referitor la bolile oamenilor Pune bazele stiintifice ale profilaxiei bolilor
 a insistat ca bandajele să fie curătate si Infectioase prin
instrumentele din spital să fie fierte.  studiul “holerei găinilor”
 Joseph Lister (1827-1912) chirurg  agentul patogen devine “avirulent” prin învechirea
englez culturii
a aplicat descoperirile lui Pasteur în chirurgie (1867)  agentul “avirulent” inoculat la găina sănătoasă→
înainte ca bacteriile care determină infectiile conferă rezistentă fată de
chirurgicale să fi fost descoperite.
 lucrările lui Lister reprezintă baza tehnicii
holeră
 realizează vaccinul anticărbunos
chirurgicale aseptice din ziua de azi.  realizează vaccinul antirabic

Pasteur
10/14/2018 10/14/2018

7
 10/14/2018

III. BACTERIOLOGIA III. BACTERIOLOGIA

29
STIINTIFICĂ 30
STIINłIFICĂ
 ROBERT KOCH (1843 – 1910) Postulatele lui Koch:
 Părintele scolii germane de microbiologie; medic  Microorganismul cauzal trebuie să fie găsit cu

de tară regularitate în leziunile cazurilor de boală;

 Studiază boala cărbunoasă  Microorganismul cauzal să poată fi izolat si cultivat în
 Descoperă metodele de cultivare pe medii solide cultură pură
 Metoda de colorare a preparatelor microscopice  Cultura pură inoculată la animalul sensibil poate să
 Descoperă vibrionul holeric, bacilul tuberculozei si reproducă boala specifică
alergia în tuberculoză  Microorganismul să fie găsit în leziunile produse la
 1905 – premiul Nobel pentru fiziologie si animal
medicină
10/14/2018 10/14/2018

III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ

31 32
ILIA ILICI METCHINIKOFF (1845 – 1916)
ALPHONSE LAVERAN (1845 – 1922)  biolog rus; emite teoria fagocitară a imunitătii
 Microbiolog ce a studiat paludismul
RONALD ROSS (1857 – 1932)
 1878 descoperă hematozoarul palustru; 1907 premiul Nobel  introduce metode de profilaxie antimalarică
 1902 premiul Nobel
EMIL A. BEHRING
 studiază toxinele bacteriene, imunitatea umorală, seroterapia CHARLES NICOLLE (1857 –1936)
 Cercetează tifosul exantematic
 1901 premiul Nobel
 Descoperă metoda de prevenire
EMILE ROUX (1853 – 1933)  1928 premiul Nobel
 demonstrează existenta bacteriilor toxigene (1888-1889)
JULES BORDET (1870 – 1961)
PAUL EHRLICH (1854 – 1915)  Studiază numeroase infectii
 fondatorul chimioterapiei infectiilor
 Descoperă agentul tusei convulsive
 creatorul teoriei moderne a dezinfectiei  1919 premiul Nobel

10/14/2018 10/14/2018

8
 10/14/2018

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ

DE MICROBIOLOGIE DE MICROBIOLOGIE
33 34

 VICTOR BABES (1854 – 1926)

 Medic, Fondatorul microbiologiei românesti
 Studii: Budapesta, Viena
 Profesor de anatomie patologică la Budapesta
 Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur (Paris)
 1887 – profesor la Catedra de Anatomie patologică
si Bacteriologie a Facultătii de Medicină, Bucuresti
 Studii asupra structurii celulei bacteriene
 Descoperă peste 40 noi specii microbiene –(Babesiide)
 Studiază lepra, tuberculoza, holera, febra tifoidă,
turbarea, pelagra etc.
 Introduce vaccinarea antirabică
 Introduce seroterapia antidifterică
 Studiază variabilitatea bacteriilor
 Înfiintează primul institut de cercetare medicală
– Institutul “V.Babes”, Bucuresti 1887

10/14/2018 10/14/2018

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
DE
MICROBIOLOGIE
35
MICROBIOLOGIE 36

 Scrie primul tratat de bacteriologie din lume ION CANTACUZINO(1863 – 1934)

împreună cu Victor Cornil:
“Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie,
l’anatomie et l’histologie pathologiques des
maladiesinfectieuses (1885)
 Publică peste 1.000 lucrări stiintifice si 25
monografii din domeniul microbiologiei si anatomiei
patologice
– biolog, medic, literat
– urmează la Paris literele, stiintele naturale, medicina
– lucrează la Institutul Pasteur cu Metchinikoff
– 1901 – profesor de medicină experimentală la
Facultatea de Medicină, Bucuresti
– Întreaga activitate dedicată:
 organizării scolii românesti de microbiologie
 dezvoltării medicinii preventive românesti

10/14/2018 10/14/2018

9
 10/14/2018

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ

DE MICROBIOLOGIE DE MICROBIOLOGIE
37 38

studiază scarlatina – etiopatogenia  cercetează holera

studii asupra imunitătii
– patogenie
studiază infectia tuberculoasă – introduce vaccinarea
– vaccinuri
BCG (a 2-a tară din lume)  – vaccinare (război balcanic 1913) – “marea experientă
studiază etiopatogenia leprei, morvei
română”
 1908 – 1910 director general al Directiei Sanitare→1910
 Înfiintează Institutul de seruri si vaccinuri “I.Cantacuzino”,
legea “Cantacuzino”
Bucuresti, 1921
 asigurarea igienei muncii si colectivitătilor

 asistentă medicală la sate

- aici a preparat:
 ser antistreptococic, antidizenteric
 educatia sanitară
 vaccin antitifo-paratific, antiholeric, anticărbunos etc.
 înfiintarea laboratoarelor de igienă

 înfiintarea spitalelor de boli contagioase

10/14/2018 10/14/2018

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ

DE MICROBIOLOGIE Taxonomi
39 40

 D. Ionescu-Mihăesti aDefinitie: Taxonomia (taxis=aranjare, nomos=



 M. Ciucă regula, lege) constituie stiinta clasificarii

 Al. Slătineanu organismelor.
 P. Condrea
 D. Combiescu
Clasificare:
 M. Nasta 1. Artificiala
 M. Negut 2. Filogenetica

10/14/2018 10/14/2018

10
 10/14/2018

Taxonomi Taxonomi
41
a 42
a
 Categoriile taxonomice principale: Microorganism= 2 cuvinte latinizate
- specia Primul cuvant reprezinta genul.
- genul genul= o trasatura morfologica:
- familia Ex. Bacillus pt. bacil; Micrococcus pt.graunte mic;
Lactobacillus pt. bacil mic din lapte
- ordinul
- genul= un nume de om de stiinta:
- clasa
Ex. Escherichia de la Escherich; Pasteurella de la
Pasteur.

10/14/2018 10/14/2018

Clasificarea taxonomica pe
Taxonomi computer
43
a 44
(clasificarea numerica Adansoniana)
Al doilea cuvant este descriptiv.
Genuri cu importanta
- culoarea – ex. Staphylococcus aureus sau medicala
- Streptococcus viridans
1. Celule flexibile, mobile -Treponema
- boala produsa- ex. Streptococcus pneumoniae prin endoflageli -Borrelia
sursa ex. Toxocara cannis/catis (parazit) (Spirochete)
-Leptospira

Manualul de Sistematica Bacteriana Bergey

,, Manual of Systematic Bacteriology 1984”

10/14/2018 10/14/2018

11
 10/14/2018

Taxonomia
45
Taxonomi 46
1. Paraziti obligatoriu -Rickettsia
a Celule
2. rigide,
mobile prin flageli
intracelulari -Coxiella
sau imobili: -Chlamydia
1. Celule libere
A. Miceliale
-Mycobacterium a) Gram-pozitivi
-Actinomyces - coci -Streptococcus
-Nocardia
-Staphylococcus
-Streptomyces
- bacili nesporulati -Corynebacterium
B. Unicelulare simple -Listeria
- Erysipelothrix
10/14/2018 10/14/2018

Taxonomia
47 -bacili sporulati 48
Taxonomi
• Aerobi obligatorii -Bacillus a -Francisella
• Anaerobi obligatorii -Clostridium -Haemophillus
b) Gram- negativi -Bordetella
- coci -Neisseria -Legionella
- bacili neenterici -bacili enterici -Escherichia si bacterii
• forme spiralate -Spirillum inrudite
• Bacili drepti -Pasteurella -Salmonella
-Brucella -Shigella
-Yersinia

10/14/2018 10/14/2018

12
 10/14/2018

49
Taxonomi
a -aerobi obligatorii -Klebsiella
-anaerobi obligatorii -Proteus
-Vibio
-Pseudomonas
-Bacteroides
-Fusobacterium
3. Fara perete celular -Mycoplasma

10/14/2018

13