Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu ”

Etiologia ,patogenia,tabloul
inic,diagnosticul si tratamentul
ndromului disfunctional al ATM.
Realizat de Mînăscurtă Romina,gr.S1708

Chişinău 2021
 Structura ATM:
 Tuberculul articular sau eminenţa glenoidă;
 Cavitatea glenoidă sau fosa mandibulară;
 Condilii mandibulari;
  Discul sau meniscul articular;
 Capsula articulară;
 Ligamentele articulare;
 Metode clinice de
investigatie a ATM
 Aspectul general al pacientului
 Inspectia- prezenta/absenta asimetriei faciale, culoarea
pielii,caracterul inchiderii/deschiderii cavitatii bucale care pot fi
limitate/fara devieri;
 Palparea- se efectueaza bilateral si are ca scop depistarea
durerilor si de a evidentia caracterul excursiilor mandibulare;
 Auscultatia- ne reda daca se aud crepitatii,cracmente, salturi sau
subluxatiile condililor articulari.
 Examinxarea miscarilor mandibulei (inchidere-
deschidere,lateralitate ,de protruzie)
 Examenul clinic neurologic al n.trigemen
 Status psihic
Metode paraclinice

 Tomografia computerizata
 RMN
 Teleradiografia
 Scintigrafia
 Artrografia
 Eficienta masticatorie
 Ecografia regiunii oro-maxilo-faciale
 Electromiografia
 Etiologia afecțiunilor ATM:
 Edentatiile partiale si totale;
 Abraziunea dentara patologica;
 Ocluzia traumatica;
 Migragrile dentare in edentatii partiale;
 Disfunctiile musculare;
 Obiceiuri vicioase: deglutitie infantila,bruxism;
 Tratament incorect in terapie si protetica: obturatii si proteze
dentare incorectece duc la un dezechilibru ocluzal;
 Dereglarile ale sistemului nervos;
 Patogeneza afecțiunilor ATM:

 Pentru prima data acest sindrom a fost descris de Costen,definind

etiopatogenia acestui sindrom ca o trauma a elementelor ATM
provocate de distalizarea condililor articulari si mandibulei ca urmare
a pierderii dintilor. Datorita acestui fenomen apar tulburari
articulare,dureri,nevralgii, dereglari ale auzului,trismul muscular.
 Din cauza ca se micsoareaza DVO si etajul inferior al fetei are loc
distalizarea condililor articulari in fosele articulare,provocind nu
numai compresiunea elementelor articulare,dar si distonii musculare
care agraveaza tablul clinic.
Clasificarea afectiunilor ATM
 Dupa Hvatova avem urmatoarele forme
clinice:
 1. Artrite-> acute si cronice;
 2.Artroze-> sclerozate,cu deformatii a
componentelor osoase
articulate,cronice si exarcebate;
 3.Disfunctii articulo-musculare;
 4.Anchiloze si tumori.
Dupa mecanismul patogenetic:
 Sindromul disfunctional: neuro-muscular, ocluzio-aricular,
subluxatii;
 Artritele: acute infectioase si alergice; acute traumatice;
cronice de sistem si infectio-alergice;
 Artrozele: postinfectioase; postraumatice; osteoaartrozele
miogenice; artroze metabolice; anchiloze;
 Forme mixte;
 Afectiuni tumorale.
 Clasificarea pe care o utilizăm în clinică include
totalitatea patologiei la care ne referim şi
cuprinde
în principal trei clase de malrelaţii mandibulo-
craniene:
  clasa I – malrelaţii mandibulo-
cranieneextraposturale; 
 clasa a II-a – malrelaţii mandibulo-
craniene excentrice;
 clasa a III-a – malrelaţiimandibulo-craniene
complexe extrapostural-excentrice.
Clasificare malrelatiilor dupa
Burlui:
 CLASA I

malrelaţii mandibulo-craniene
extraposturale:
A prin rotaţie:

1.în plan sagital (prin ridicarea sau coborârea

mandibulei);
2.în plan orizontal (prin deviere dreapta sau
stânga);
B.prin translaţie (anterioară au posterioară);
C.- mixt
Clasificare marelatiilor dupa
Burlui:
CLASA A II-A
malrelaţii mandibulo-craniene excentrice:
 A -prin rotaţie:
 1.în plan sagital (prin ridicarea sau coborârea mandibulei);
 2.în plan orizontal (prin deviere dreapta sau stânga);
 B.— prin translaţie (anterioară sau posterioară);
 C.— prin basculare (antero-posterioară, transversală,
oblică);
 D.- mixte.
CLASA A III-A – malrelaţii mandibulo-craniene
 complexe extrapostural-excentrice
Tabloul clinic al sdr.disfuncțional neuromuscular al ATM

 Disfunctiile musculare stomatognatice pot fi

determinate de oricare din factorii intrinseci
(dinti,parodontiu ,articulatie ) dar si de factorii
extrinseci (tulburari ale metabolismului P-Ca
,tulburari neurologice ,psihice ).Actiunea
acestor factori de reflecta la nivel muscular prin
tulburari ale tonusului muscular (hipo-sau
hipertonie),modificari ale masei musculare
(hipo- sau hipertrofie),contractii musculare
necoordonate,asimetrice ,spasm
muscular,oboseala musculara si limitari ale
excursiilor mandibulare.
Semne clinice musculare :

 Durere musculara
 Spasmul ,hipertonusul si hipertrofia musculara
 Oboseala musculara
 Limitarea miscarilor mandibulare si modificarea
traiectoriale
 Principii de baza de tratament al sindromului
disfunctional neuromuscular:

 Tratament medicamentos miorelaxant

 Infiltratii de anestezice locale,administrarea medicamentelor
local
 Masajul si kinetoterapia
 Electroterapia
 Ultrasunetele
 Fototerapia
 Miomonitorizarea
 Hidrotermoterapia
Tabloul clinic al sindromului
disfuntional ocluzio-articular
 Se pot insoti de durere articulara datorata excitarii receptorilor
senzitivi (situati in zona pre-meniscala ,in zona retromeniscala ,in
ligamente ,capsula)
 Disfunctiile oculzale pot reprezenta intr-o prima etapa o forma clinica a
sindromului disfuncitonal al SS dominind tabloul clinic,ulterior
antrenind si disfunctionalizind si alte elemente sistemice.
Semne clinice articulare:
 Durere articulara
 Crecmente si crepitatiile
 Saltul articular
 Devierea mandibulei
 Subluxatia
 Limitarea deschiderii gurii
 Blocajul articular
Durerea articulara
 Localizare: uni- si bilaterala ;
 Dupa caracter si intensitate:permanenta, cu repaus, surda, acuta,
cu excirbari la miscarile mandibulare;
 Dupa mecanismul dezvoltarii,dupa Freese si Schemann, ea poate fi
locala,referita si psihogena;
 La durerea locala procesul patologic este localizat in articulatie si
poate fi de diferita origine: trauma acuta,cronica,procese
degenerative;
 Durerea referita este specific ca procesul patologic nu este localizat
in articulatie dar este reflectat din alte zone cum ar fi
:ureche,muschi,glanda parotida;
 Cea psihogena este generata de starea psihica si neurogena a
individului.
 Cracmentele si crepitațiile

 Pentru cracmente e specific aparitia unui zgomot unitar si

destul de puternic;
 Crepetatia se caracterizeaza prin zgomote multipledee diferita
intesitate si durata;
 Ele pot fi uniarticulare, biarticulare si apar la initierea
deschiderii gurii,la mijlocul spatiului de deschidere;
 Cracmentele apar mai rar in comparatie cu crepitatiile care
insotesc toate miscarile mandibulare;
 Stabilirea cauzei acestor fenomene sint generate de
hiperlaxitatea ligamentelor si a capsulei articulare, de procesele
degenerative ale meniscului si al dezechilibruluu muscular.
 Saltul articular

 Apare la deschiderea sau inchiderea gurii;

 Este manifestat printr-o miscare mandibulara atipica, in salt si
poate fi unilateral/bilateral;
 Saltul este insotit de devierea mandibulei;
 In timpul miscarilor verticale mandibula va descrie citeva
traiectorii: zig-zag,sinusoidala,in arc spre
stinga/dreapta,ondulata.
Subluxația condililor

 Acest simptom apare la miscarile de deschidere a

gurii si lateralitate maximala a mandibulei.
 Pot fi unilataterale si bilaterale,sint usor reductibile;
 Aparitia lor este insotita de dureri,salturi si
cracmente;
Principii de tratament al sindromului
disfunctional ocluzio-articular:

 Tratament ocluzal de urgenta

 Stabilirea pozitiei de restaurare a ocluziei
 Utilizarea interceptorilor de ocluzie si a gutierelor
ocluzale
 Echilibrarea ocluzala definitiva prin slefuirea selectiva
 Tratament ortodontic
 Faza de control periodic ocluzal
 Tratament de consolidare protetica
 Tratamentul protetic

 Scopul acestui tratament este refacerea morfo-functionala a dintilor

si arcadelor dentare printr-o reabilitare de reexhilibrare ocluzala
corecta;
 Se tine cont de DVO,de raporturile dintre arcadele dentare si
particularitatile individuale ale reliefului ocluzal
Vă mulțumesc pentru atentie!