 Cuprins:

– Definiția de “criză economică”

– Tipuri de criză economică
– Cauzele crizelor economice
– Urmările crizei economice
– Marea criză economică
– 5 curiozități despre Marea criză economică din anii 1929-1933
– Soluții eficiente de ieșire dintr-o criză economică
– Top 10 crize economice
– Bibliografie
Criza economică este o perioadă
de declin economic, ea poate avea
mai multe cauze, astfel ea apare în
perioada crizei lumii capitaliste
datorate supraproducției, care între
anii 1929-1933, caracterizată
printr-o scădere dramatică a
activității economice.
Termenul criză economică poate fi aplicat
unei game largi de situații în care unele
produse financiare își pierd brusc o parte
semnificativă din valoarea nominală. În
secolele XIX și XX, multe crize economice
au fost asociate cu "fuga la bancă".
 Criza Criza Bule
Criza bancară economică economică în speculative și
internațională lume prăbușiri
 Criza bancară
Fenomenul prin care mai mulți clienți se hotărăsc brusc să retragă toți (sau aproape
toți) banii dintr-un cont se numește "fuga la bancă". Ținând cont că o bancă dă cu
împrumut majoritatea numerarului pe care îl primește din depozite, este foarte dificil
să se găsească fonduri pentru a plăti înapoi pe loc toți clienții, dacă aceștia se
hotărăsc să-și retragă banii în același timp.
O astfel de fugă poate lăsa banca insolventă, ceea ce duce la pierderea depozitelor
clienților. Când fugile la bancă se înmulțesc, avem de-a face cu o "criză bancară
sistematică" sau o "panică bancară".
 Criza economică internațională
O "criză valutară" apare atunci când o țară care menține o rată de schimb fixă este brusc forțată să își
devalorizeze valuta din cauza unui atac speculativ. Neplata datoriilor suverane (prăbușirea) apare în
momentul în care o țară nu mai poate să își plătească datoriile. Deși devalorizarea și prăbușirea pot fi
decizii voluntare luate de Guvern, acestea sunt adeseori percepute ca rezultatul involuntar al unor
schimbări în cadrul investitorilor care duc la oprirea bruscă a capitalului care intră în țară sau creșterea
bruscă a capitalului care iese din țară.

Mai multe valute care au făcut parte din Mecanismul de Schimb Valutar European au trecut prin criza
din 1992-1993 și, drept urmare, s-au devalorizat sau au fost retrase din mecanismul comun. Criza
financiară din Rusia din 1998 a dus la devalorizarea rublei și la prăbușirea titlurilor de stat rusești.
 Criza economică în lume
Creșterea negativă a produsului pe cap de locuitor de-a lungul a mai mult de jumătate de an se numește
"recesiune". O recesiune îndelungată sau severă se numește "depresiune". O durată mai lungă de timp în care
creșterea economică este mică dar nu neapărat negativă se numește stagnare economică. Unii economiști
consideră că recesiunile au fost cauzate în mare parte de crizele economice. Un exemplu important este
Marea depresiune, care a fost precedată în multe țări de „fugi la bancă” și prăbușiri ale burselor de valori.
Criza împrumuturilor imobiliare și spargerea altor bule imobiliare de peste tot din lume a dus la recesiune în
SUA și în multe alte țări dezvoltate între 2008-2009.
 Bule speculative și prăbușiri
O bulă speculativă există în condițiile în care un instrument financiar este evaluat la
suprapreț de-a lungul unei perioade îndelungate. Prezența clienților care cumpără un
produs financiar cu speranță că îl vor putea re-vinde mai târziu pentru o sumă mai mare
este un alt factor care contribuie frecvent la crearea de bule financiare. Dacă apare o bulă
economică pe piața, atunci există riscul de "prăbușire" a valorii instrumentului financiar
respectiv: clienții vor continua să cumpere atâta timp cât consideră că există și alți
cumpărători pe piață, astfel încât când mulți decid să vândă prețul va cădea.
EX:Criza de pe Wall Street din 1929, criza imobiliară din Japonia din anii 1980, bula dot-
com (bula internetului) din 2000–2001, și mai nou criza imobiliară din Statele Unite ale
Americii (care însă dă semne de revenire).
  Cauzele crizelor economice:
Criza economică mondială poate apărea din diferite motive, care nu țin doar de viața
economică și financiară. Căderea unei valute, incapacitatea de plata a datoriilor
internaționale, catastrofele naturale sau războaiele pot favoriza apariția unor astfel de
perioade dificile. În această privință se discută despre viitoarea criză ce va fi cauzată
de epidemia de Covid-19, asociată cu Brexit-ul și cu problemele geopolitice mondiale .
Printre principalele urmări ale unei
crize economice se numără:

Scăderea economiei la nivel

mondial sau local
Inflația (scăderea valorii banilor)
Creșterea prețurilor;
Creșterea nivelului șomajului
Falimentul unor firme (mai ales a
celor mici și mijlocii)
Creșterea dobînzilor bancare.
 Marea criză economică
Data de începere: 1929
Data de încheiere: 1939
- A fost perioada crizei lumii capitaliste datorată supraproducției caracterizată
printr-o scădere dramatică a activității economice mondiale. Criza economică a
avut efecte devastatoare, atât în țările puternic industrializate, cât și în cele mai
puțin dezvoltate, ale căror economii depindeau în cea mai mare măsură de
exporturile de materii prime. Nivelul comerțului mondial a scăzut rapid, la fel
cum au scăzut de altfel și veniturile personale, veniturile bugetare și profitul din
afaceri. Activitatea în construcții a fost practic oprită. Zonele rurale au suferit de
pe urma scăderii prețurilor mărfurilor agricole cu 40 – 60%. Mineritul și
exploatarea lemnului au avut probabil cea mai dramatică scădere, deoarece
cererea scăzuse puternic iar alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau
forestieri în alte sectoare erau cele mai reduse.
 Indicatori economici
Schimbarea indicatorilor economici 1929-1932
 Motive
Odată cu terminarea Primului
Război Mondial relațiile
economice naționale și
internaționale s-au confruntat cu
probleme ca:
-dispariția unor resurse umane și
de producție
-emiterea banilor fără acoperire
-haos în relațiile economice
-supraproducție/respectiv
scăderea dramatică a cererii
-speculații la bursă
  Urmările crizei economice:
O urmare a Crizei economice este
creșterea rapidă a inflației și a șomajului.
Mulți oameni au rămas fară un loc de
muncă, fiind concediați, astfel de la 3,5
milioane de șomeri până la criză, au
devenit 15 milioane în timpul crizei.
Multe bănci au dat faliment, pentru că
oamenii își retrăgeau banii depuși. Foarte
multe întreprinderi au dat faliment, astfel
venitul național SUA a scăzut cu
aproximativ 30%.

Producția industrială în SUA între anii (1928–1939)

 5 curiozități despre Marea criză economică:
 Soluții eficiente de ieșire
dintr-o criză economică pentru
o persoană informată:
-Investirea banilor se va face
în instrumente financiare cît
mai sigure, speculațiile nefiind
recomandate
-Se va stabili un buget lunar și
anual
-Sunt minimizate cheltuielile
lunare
-Plata la timp a facturilor și
achitarea creditelor bancare
-Obținerea unor surse de venit
suplimentare.
 Locul 10 - Panica din 1907 (SUA)

-generată de colapsul sistemului bancar, sistem care pe fondul

recesiunii existente la momentul respectiv, s-a confruntat cu retrageri
masive de bani, cu falimente și cu o scădere drastică a încrederii în
bănci. La acel moment, nu exista nici o instituție “oficială” care să
garanteze depozitele sau sa injecteze lichiditate în economie.
 Locul 9 - Criza din Mexic 1994

Cu ceva timp înainte de alegeri, Administrația condusă de președintele Carlos

Salinas de Gortari a decis sa injecteze foarte mulți bani în economie, în creșterea
salariilor și pensiilor mărind astfel deficitul bugetar pînă la un nivel
nesustenabil. Cum se întampla de obicei, Gotari a pierdut alegerile iar noul
președinte Ernesto Zedillo, a decis că un control strict al cursului valutar este o
greșeală și prin urmare, a lăsat moneda naționala sa fluctueze liber. Datorită
tensiunilor anterioare acumulate în economie, peso s-a devalorizat cu 80% față
de dolar în doar o săptămînă (de la 4 la 7,2 peso pe $). SUA a intervenit rapid
prin cumpărarea de peso direct din piață și prin garantarea unui împrumut de
$50 miliarde, situația revenind la normal peste trei saptamani cînd moneda s-a
stabilizat la un nivel de 6 peso/dolar.
 Locul 8 - Criza economica din Argentina (1999-2002)

Aceasta criza își are originea la inceputul anilor '80-'90, perioada în care
Argentina a trecut printr-o dictatură militară, printr-un război cu Anglia
(războiul insulelor Falklands), printr-o inflație uriașă.În anul 1999 populația a
început să își retragă masiv banii din bănci, sa îi transforme în dolari să îi
transfere peste graniță iar în momentul în care guvernul a înghețat depozitele
pentru un an, situația a degenerat în sensul ca au avut loc revolte populare
extrem de violente, oamenii întreptandu-și furia spre bănci și spre companiile
americane și europene care activau în Argentina. Dacă înainte de 1999 cursul
valutar era fix (1 peso = 1 dolar), în momentul în care a fost liberalizat, moneda
națională s-a devalorizat de la 1/1 la 4/1. Situația s-a normalizat începînd cu
2002-2003.
 Locul 7 – Hiperinflația din Germania (1918-1924)

După primul razboi mondial, prin Tratatul de la Versailles, Germania a fost

obligată de către țările cîștigătoare să plăteasca în rate, despăgubiri de război în
valoare de 132 de miliarde de marci-aur, (aproximativ 200 de miliarde de dolari
în banii actuali), rata anuală fiind de 2 miliarde de mărci aur plus 26% din
valoarea exporturilor. Aceste penalizări erau uriașe, reprezentînd cu mult mai
mult decat totalul aurului sau devizelor deținute de către Germania. Situația s-a
calmat la sfîrșitul anului 1923 cînd a avut loc reforma monetară prin
introducerea Rentenmark. Mulți istorici cred că acești ani de hiperinflație l-au
ajutat pe Hitler să ajungă la putere, acesta speculînd nemulțumirea poporului
german la adresa țărilor care au obligat Germania să plătească despăgubiri.
 Locul 6 - Souk Al-Manakh Kuwait din 1982

Souk Al-Manakh reprezenta o bursă paralelă celei oficiale în care se tranzacționau

instrumente financiare foarte riscante. Mulți arabi s-au îmbogățit în urma exploziei
prețului petrolului în anii '70, iar în anii care au urmat, pe fondul speculațiilor la
bursă, indicii bursieri au crescut foarte mult. În 1977, bursa oficială a clacat. În
acel moment, Guvernul a intervenit impunînd reguli de tranzacționare extrem de
rigide, situație care i-a împins pe speculatori spre bursa neoficială Souk Al-
Manakh. Trebuie spus că în perioada sa de glorie, Al-Manakh avea a treia
capitalizare din lume, dupa NYSE și bursa de la Tokio. In urma acestuia, cu
excepția unei singure bănci comerciale, toate celelalte bănci din Kuwait au dat
faliment sau au fost naționalizate.
 Locul 5 - Lunea neagra (19 octombrie 1987)

Această dată a rămas în istorie drept ziua cu cele

mai mari scăderi bursiere din istorie. În 1986,
economia SUA a început să dea rateuri însa cu
toate acestea, DJIA și-a atins maximul în august
1987 ajungînd la un nivel de 2722 de puncte, cu
44% mai mult decît a avut la sfîrșitul lui 1986. În
data de de 19 octombrie, bursele s-au prăbușit,
iar DJIA a scazut cu 22,6% într-o singură zi,
companiile pierzînd $500 de miliarde din
capitalizare.
 Locul 4 - Criza financiară din Rusia 1998

Criza financiară din Rusia a fost declanșată inițial de criza

asiatică ce a generat scăderea prețurilor materiilor prime (petrol,
gaz, metale), de al căror export Rusia era dependentă în
proporție de 80%. Pe fondul scăderii veniturilor, această țară s-a
vazut în situația de a nu își mai onora datoriile externe, intrînd
practic în incetare de plăți. Înainte de 1998, Guvernul a emis
bonduri pentru a-și acoperi deficitele iar în momentul în care
aceste bonduri ajungeau la maturitate, acestea se plăteau prin
emiterea unor noi bonduri, datoria fiind astfel “rostogolită”.
Dobînda plătita de Guvern pentru aceste bonduri ajunsese la un
moment dat la 150% pe an. Toata această schema piramidală a
căzut în 13 august 1998 cînd bursa și cursul valutar s-au
prăbușit. Economia a început recuperarea în 1999-2000.
 Locul 3 - Criza asiatică din (1997-1999)

Totul a început în Thailanda în iulie 1997 cînd moneda locală, bath-ul, s-a
devalorizat masiv în momentul în care Guvernul a hotărît să lase cursul liber
(pînă la momentul respectiv moneda era legată de dolar). Avînd și o datorie
externă uriașă, Thailanda aproape că a intrat în faliment iar această criza s-a
răspîndit rapid în zona, cuprinzînd toata Asia de Sud-Est, inclusiv Japonia.
Cele mai afectate țări au fost Korea de Sud, Indonezia și Thailanda, țări care
au fost ajutate de catre FMI prin intermediul unui împrumut în valoare de
$40 miliarde, alocat în special eforturilor de stabilizare a cursurilor valutare.
Doi ani mai tîrziu, economiile din zona au început să își revină.
 Locul 2 - Marea Depresiune interbelică(1929-1933)

Locul 1 - Criza petrolului din 1973

Criza petrolului a început la data de 15 octombrie 1973 cand OAPEC

(respectiv țările arabe din OPEC plus Egipt și Siria) au decis să stopeze
livrările de petrol către SUA și alte țări dezvoltate - în special Olanda -
care au acordat sprijin Israelului în războiul de Yom Kippur. A fost pentru
prima dată cînd o resursă naturală a fost folosită pe post arma iar ca
urmare a embargoului, prețul petrolului a urcat extrem de repede de la $3
la $12 pe baril (deci o creștere de 300%). Țările importatoare au fost serios
afectate, aceasta criza venind dupa ce timp de ani de zile economia
mondială a suferit de pe urma denunțării acordului de la Bretton Woods.
Criza petrolului a fost punctul de pornire al unei noi abordări legate de
consumul de energie, accentul punîndu-se acum pe reducerea acestuia.
 Bibliografie:
https://
economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5465018-top-1
0-crize-economice.htm

https://
ro.wikipedia.org/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%
C4%83

https://cespun.eu/marea-criza-economica-curiozitati/