Poluare

chimică
Clasa XI RE
 Cuprins
0
02
POLUAREA 03
POLUAREA
1
INTRODUCERE APEI SOLULUI

04
POLUAREA 0 06
AERULUI METODE DE BIBLIOGRAFIE
5
COMBATERE
0 INTRODUC
ERE
1
 Poluarea chimică reprezintă introducerea în mediu a substanțelor chimice care îi
modifică calitatea provocând un efect negativ. Poluantul poate fi toxic de la sine sau
poate reacționa cu alte substanțe din mediu și îi poate modifica proprietățile. Este
considerată a fi una dintre cele mai grave amenințări la adresa vieții de pe planetă.
Mulți dintre poluanții chimici sunt toxici pentru animale și pentru oameni, iar alții
modifică proprietățile apei, aerului și solurilor.
Contaminanții chimici pot fi solizi, lichizi și gazoși, de origine organică și
anorganică. Câmpul și nivelul său de acțiune depind de mulți factori, printre care se
numără solubilitatea și capacitatea sa reactivă.
Unele procese declanșate de poluarea chimică sunt destul de grave precum
încălzirea globală. O altă problemă gravă este eliberarea de metale grele în mediu.
 GRAFIC CU ȚĂRI
PRODUCĂTOARE DE
SUBSTANȚE CHIMCE
Poluarea
apei
Mercur 02
 Mercur-substanță
chimică
Mercurul se găsește în mod natural în mediul înconjurător, dar în general este bine fixat
în minerale și nu prezintă niciun risc semnificativ. Problema apare din cauza activităților
umane, care duc la emisia unor cantități mari de mercur în mediu, acest mercur putând circula
apoi liber timp de mii de ani.
Principalul motiv de îngrijorare este prezența mercurului în apă și în sedimente, unde se
găsește într-o formă extrem de toxică și poate fi absorbit cu ușurință de animale, ajungând
astfel în alimentația oamenilor prin lanțul trofic. Organizația Mondială a Sănătății a identificat
10 substanțe chimice care reprezintă un pericol major pentru sănătatea publică, dintre care
patru sunt metale grele: cadmiu, mercur, plumb și arsen.
Utilizarea de până acum a mercurului de către om a dus la eliberarea în mediu a sute de
mii de tone de mercur. În prezent, nivelurile substanței în atmosferă sunt cu până la 500 %
mai mari decât nivelurile naturale. În oceane, concentrațiile de mercur sunt cu aproximativ
200 % mai mari decât nivelurile naturale.
 Poluare chimică cu
mercur
Un exemplu binecunoscut este contaminarea peștilor și a
crustaceelor ​din Golful Minamata în perioada 1932 - 1968 din
Japonia prin scurgeri de mercur. Mercurul a contaminat peștii, ca
apoi efectul să se resimtă, începând cu 1956, asupra oamenilor și
s-a terminat cu mii de decese. Cea mai răspândită afecțiune,
sindromul Minamata, s-a manifestat în sfera neurologică și a fost
observată mai întâi la pisici care aveau convulsii și se aruncau în
mare, de unde și denumirea boala pisicii dansatoare.
La oameni, simptomele otrăvirii constau în mișcări
necontrolate ale membrelor, diminuarea funcțiilor motorii, vorbire
îngreunată, tulburarea vederii și auzului și erau urmate de comă și
apoi deces.
Poluarea
solului
03
 GENERALITĂȚI
Prin poluarea solului se înțelege contaminarea acestuia cu diverși factori dăunători, precum
substanțe chimice sau radioactive, elemente toxice sau alte materii care cauzează probleme atât în ceea ce
privește creșterea normală a plantelor, cât și sănătatea oamenilor și a animalelor.
Chiar dacă în sol este detectabilă prezența unor substanțe contaminante precum sărurile, metalele
anumiți compuși organici sau ioni anorganici, apărute în mod natural, acestea nu produc efecte negative.
Poluarea solului are loc în urma contaminării cu agenți proveniți din activitățile umane, în cantități
considerabile, iar acesta are un impact asupra calității solului, deteriorându-i echilibrul, conținutul și
chiar textura.
Printre poluanți se numără deșeurile produse de activitatea industrială, petrolieră, exploatarea
minieră, dar și cele emise de gospodării, precum și substanțele chimice de proveniență artificială.
Din nefericire, se estimează că mai mult de o treime din solul planetei este afectat de poluare, iar
recuperarea acestuia se realizează foarte lent.
Tratarea solului cu Diclor-
Difenil-Tricloretanul
  DDT este un insecticid care a fost folosit din anii 1940 ca un toxic de contact. Datorită acțiunii
eficiente în combaterea insectelor și toxicității reduse față de mamifere ca și costului relativ redus de
producție a fost folosit pe scară largă timp îndelungat.
Dezavantajul DDT-ului constă în stabilitatea chimică, remanenței și efectului de cumulare în sol,
alimente și corpul uman. În decursul timpului s-a constat că unele substanțe chimice rezultate prin
descompunerea lui cauzează tulburări endocrine, s-a presupus că ar avea și un efect cancerigen.
Toate aceste efecte secundare nedorite au dus în anii 1970 la interzicerea utilizării DDT-ului în
țările industrializate, iar din anul 2004 prin „Convenția de la Stockholm” s-a interzis folosirea lui pe
tot globul pentru agricultură, dar este în continuare folosit pentru combaterea insectelor care sunt
vectori ai unor boli transmisibile, ca de exemplu malaria sau tifosul exantematic.
 ISTORIA DDT
01 02 03
Pentru prima oară
DDT-ul a fost În Germania care era preocupată de
Efectul său insecticid a fost
sintetizat în anul 1874 combaterea gândacului de
observat în anul 1939 de
de chimistul austriac Colorado, interesul era deosebit de
elvețianul Paul Hermann
Othmar Zeidler. mare pentru noul insecticid, astfel a
Müller care va primi pentru
fost solicitată de la firma
această descoperire, în anul
producătoare o cantitate de 10.000
1948, premiul Nobel în
tone de DDT.
medicină.
 Poluarea
04 aerului
 Compuși organici
Compușii volatili(COV)
organici volatili (COV) conțin carbon și sunt
caracterizați printr-o evaporare rapidă la temperaturi relativ
scăzute, reprezintă o sursă de poluare extrem de
periculoasă pentru oameni și mediul înconjurător. În
concentrații ridicate afectează sistemul nervos central, iar la
contact direct irită pielea în timp ce la inhalare provoacă
iritații grave ale membranelor mucoase.
Unii compuși, după o expunere prelungită, cresc riscul
de cancer. Între COV se numără: benzen, toluen, xileni,
cloroform, tricloroetan, dicloretan, tetracloretilena,
etilbenzen, propil benzen, stiren etc.
 CEI MAI
ÎNTÂLNIȚI COV
TETRACLOR
OETILEN

Clorofor
m DICLOR
ETAN
Surse de poluarea
aerului
Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice
sau naturale:

• arderea combustibililor fosili în producerea de energie

electrică, transporturi, industrie și gospodării;
• procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în
industria chimică şi extractivă;
• agricultură;
• tratarea deşeurilor;
• erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine
și emisiile de compuşi organici volatili din plante sunt
exemple de surse naturale de emisie.
 05
METODE DE
COMBATERE
Măsuri de prevenire și combatere pentru cetățeni
• colectează deșeurile separat, pe categorii: sticlă, hârtie, plastic, metal;
• oferă spre reciclare deșeurile electrice, electronice, bateriile, becurile și alte deșeuri
potențial periculoase pentru sol
• compostează: crează în curte o groapă de compost sau folosește un container și poți
transforma deșeurile alimentare în îngrășământ natural;
• susține afacerile sustenabile, care folosesc ambalaje realizate din materiale reciclate,
biodegradabile sau ușor de reciclat la rândul lor;
• folosește obiecte cu impact minim asupra mediului: sacoșe refolosibile din material
textil, tacâmuri din materiale biodegradabile etc;
• achiziționează haine și încălțăminte realizate în mod sustenabil, cu minim impact
asupra solului sau realizate din materiale care nu afectează mediul dacă sunt aruncate,
dar care rezistă în timp, pentru a evita consumul excesiv: in, bumbac organic și altele;
• sub nicio formă nu arunca resturi pe jos, indiferent dacă te afli în oraș sau într-un
spațiu natural.
Măsuri de prevenire și combatere pentru organizații

În ceea ce privește companiile, reglementările sunt mai dure, mai ales

datorită faptului că acestea au un impact sporit asupra mediului. În plus,
trebuie să se țină cont de faptul că legislația se modifică des, din cauza
realităților cu care se confuntă planeta, iar termenii științifici utilizați sunt
complecși și dificil de înțeles. De aceea, este recomandat să se apeleze la
expertiza unei firme de consultanță, care va ghida firma în privința fiecărei
măsuri pe care trebuie să o implementeze.
Rețineți că pentru organizațiile ce desfășoară activități în urma cărora
sunt generate diverse reziduuri, poluarea solului poate fi prevenită prin
managementul deșeurilor. De asemenea, obținerea avizelor și autorizațiilor
necesare pentru a funcționa este foarte importantă pentru o societate
comercială. Acestea ajută la desfășurarea activităților în conformitate cu
legea.
 BIBLIOG
RAFIE
CREDITS: This presentation template was
created by Slidesgo, including icons by
06
Flaticon, and infographics & images by
Freepik
1. https://prezi.com/jvcbdi5c8gle/poluarea-chimica/
2. https://www.eea.europa.eu/ro/articles/mercurul-o-amenintare-persistenta-pentru
3. https://
www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2011/megatendinta-mondiala-a-pamantului-pentr
u-2050/poluarea-2013-cresterea-utilizarii-substantelor-chimice
4. https://stratos.ro/poluarea-solului-care-sunt-sursele-ce-efecte-are-si-cum-poate-fi-combatuta/
5. https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/despre-poluarea-solului/
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/DDT
 Vă
mulțumim
!