ORTODONȚIA DIGITALĂ

 Un nou concept în MD
 Rezolvarea unor probleme
de diagnostic și elaborarea unui plan de
tratament cu ajutorul calculatorului
Stocarea fișelor și a modelelor de studiu
Rapiditate și confort în analiza unor
cazuri.
 document aleatoriu
 in vederea  descarcarii altui
document
DE CE ORTODONTIE
DIGITALA ?
 De ce a nevoie de tenologie IT în
cabinetul tău?
 Pentru că dezvoltarea personală în domeniu
este importantă și trebuie să  coordonezi o
astfel de afacere.
 Pentru că în modul clasic, ești doar un
serviciu medical printre cele peste 14.000 de
de cabinete stomatologice din România.
 Pt. că există o concurență agresivă, unde

ai nevoie să te  diferențiezi, să-ți evidențiezi

calitatea și să oferi ceva diferit  față de alții.
 De ce a nevoie de tenologie IT în
cabinetul tău?

 Astăzi,  un număr mare de medici

stomatologi folosesc agendă clasică pentru
programare, fișe pe hârtie arhivate într-
un dulap și fără o valoare prea mare.
 Pentru că efectiv nu ai timp suficient de a
investi în toate sarcinile administrative 
ale unui cabinet bazat pe hârtie și
că pacienților nu le pasă de greutățile tale,
ei doresc întotdeauna mai mult.
 Beneficiile utilizării aplicaţiei
MyDent
 Asigură prin telefonul mobil al pacientului cu datele medicale înregistrate
la cabinetul stomatologic.
 Prin aplicaţia MyDent, pacientul primeşte relatări despre statusul iniţial
înregistrat, planul de tratament şi procedurile realizate.
 Simplifică actualizarea datelor personale, accesul la datele de contact al
cabinetului şi al personalului acestuia.
 Automatizează înştiinţările şi notificările medicale
 Beneficiile utilizării aplicaţiei
MyDent
 Economiseşte timp, bani şi efort
 Transmite instant informaţii
 Fidelizează pacientul şi pune bazele unei relaţii mai
strânse
 Rezultă pacienți multumiţi
 Creşte numărul pacienţilor loiali
 Transformă Smartphone-ul pacientului într-un
dispozitiv cu conexiune directă la cabinetul
stomatologic şi personalul acestuia.
 Metoda elementelor finite (MEF)

 Constituie o metodă de aproximare numerică

care se bazează pe 2 principii fundamentale:
discretizare şi interpolare.
 MEF propune decuparea sistemului real într-un anumit
număr de elemente geometrice simple.
 Procedeul prin care un domeniu continuu este împărţit în
subdomenii, elemente discrete „elemente finite –
E.F.” - cu propr. fizice şi funcţionale identice cu cele ale
domeniului studiat, se numeşte „discretizare”.
 Metoda elementelor finite (MEF)

 În baza acestui concept, modelul analitic

diferenţial al procesului fizic de analizat se
transformă într-un model numeric care
poate fi rezolvat cu ajutorul calculatorului.
 Tipuri de probleme
 Metoda elementelor finite permite rezolvarea
unei multitudini de problem :
 structuri din materiale izotrope şi anizotrope;
 structuri din materiale omogene sau
compozite;
 comportamente elastice, elasto-plastice,
plastice;
 probleme de tip static sau dinamic, în regim
linear sau nelinear;
 Neliniaritatea poate fi :
 geometrică: deplasări mari - flambaj;
 de comportament: plasticitate – fluaj;
 de material: structuri din materiale compozite;
 neliniaritate de contact: în timpul deformării, se
modifică rigiditatea structurii – ambutisare.
 probleme de transfer termic , în regim staţionar sau
nestaţionar;
 probleme de curgere a fluidelor, în regim staţionar sau
nestaţionar.
 .
 Avantaje

 Posibilitatea studierii unor forme geometrice

complicate : craniu, ATM.
 posibilitatea de a modela domenii neregulate,
corespunzătoare configuraţiei geometrice a
corspurilor studiate : craniu, dinte, ATM
 Posibilitatea de a trata fără nici o dificultate
probleme în care proprietăţile fizice ale corpului
studiat variază: situaţia materialelor neomogene,
anizotrope, composite.
 Avantaje
 Posibilitatea elaborării unor algoritmi şi
programe cu grad mare de generalitate,
apte să rezolve o gamă largă de probleme
dintr-un domeniu de specialitate
(ortodonție, protetică, implantologie)
 Exploatarea directă şi rapidă a rezultatelor;
 Simplitate în utilizare.
 Dezavantaje
 volumul mare de date de intrare cerute de programele
de analiză prin MEF (coordonatele nodurilor, informaţii
de conectivitate a elementelor în reţea, condiţii la limită,
etc.);
 Deşi au fost depăşite dificultăţile legate de introducerea
manuală a datelor de intrare, prin elaborarea de
programe preprocesoare, rămâne dezavantajul
spaţiului mare pe care aceste date le ocupă pe discul
magnetic; apare necesitatea existenţei unităţilor de disc
cu capacitate sporită;
 Dezavantaje
 Sistemele de ecuaţii care se obţin prin aplicarea FEM sunt mari,
pt. rezolvarea acestora în condiţii de eficienţă fiind necesare
memorii interne mari;
 Efort considerabil în interpretarea şi validarea rezultatelor;
calitatea rezultatelor obţinute prin MEF care presupune o serie de
aproximări, va depinde de:
• experienţa şi abilitatea programatorului de a elabora un
model de elemente finte pentru problema studiată
• necesitatea unui ansamblu minim de cunoştinţe fundamentale
referitoare la metodă
• experienţă pentru utilizator; riscul erorilor de interpretarea a
rezultatelor fiind mari
 g
 Evaluarea reacţiilor tisulare produse de
acţiunea forţelor de distalizare cu punct de
aplicaţie coronar palatinal/vestibular la
nivelul M1 asupra ansamblului dinte-
ligament parod-os alveolar;
 Cuantificarea modificărilor apărute în
deplasarea dentară consecutive variaţiei
magnitudinii forţelor .

 Modelul tridimensional general dinte-

ligament parodontal-os alveolar a fost creat
corespunzător geometriei, dimensiunilor şi
morfologiei M1 superior.
 Prima încărcare a ansamblului - forţă de distalizare cu magnitudinea de 1N .

 S-a constatat deplasarea lui 26 spre distal prin tipping coronar (rădăcinile mezio-
vestibulară şi disto-vestibulară se deplasează spre mezial, iar coroana dintelui spre
distal, în timp ce rădăcina palatinală nu se deplasează);

Ansamblul dinte-parodonţiu-os alveolar sub acţiunea Fdist = 1N

 Se evidenţiază comprimarea spaţiului parodontal pe faţa distală a dintelui şi lărgirea acestuia pe
faţa mezială.

Tensiunea principală maximă pe direcţia forţei este localizată la furcaţie, pe faţa distală a
rădăcinii palatinale.

 În dinamică se observă deplasarea spre mezial a rădăcinii palatinale,

Reţeaua şi tensiunile von Misses la nivelul lui 26,

sub acţiunea Fdist = 1N;
 A doua încărcare a ansamblului a fost cu o forţă de distalizare cu magnitudinea de 3N.

 Se observă acelaşi tipping distal coronar al lui 26, însoţit de deplasarea spre mezial a
rădăcinilor mezio- şi disto-vestibulară.
 Se constată o creştere accentuată a tensiunilor von Misses în dinte: furcaţia radiculară, pe faţa
mezială a rădăcinii D-V şi la nivelul feţei meziale a rădăcinii palatinale

 Deformarea parodonţiului este mai mare ca în cazul aplicării unei forţe de 1N,
înregistrându-se valori tensionale pe faţa mezială a răd palat, la colet şi spre
vestibular.
 Deplasarea cea mai mică o suportă răd. palatinală a lui 26 (0,007mm), în timp ce
răd. disto-vestibulară se deplasează cel mai mult (apexul spre mezial cu 0,2 mm).
.

-
 A treia încărcare a ansamblului a fost cu o forţă de distalizare cu magnitudinea de 5N.
 S-a constatat o puternică deformare parodontală (lărgire a spaţiului parodontal pe faţa
mezială a dintelui şi comprimare spre distal).
 La nivel coronar solicitările sunt maxime la nivelul feţei meziale spre colet .

Imaginea parodonţiului sub acţiunea unei Fdist = 5N

Tensiunile echivalente von Misses pe faţa mez. a lui 26 la o Fdist = 5N; deformarea ligam.parodontal pe faţa
mezială a dintelui
Deformarea parodonţiului este mai mare ca în cazul aplicării unei forţe de 3N, apărând
valori tensionale pe faţa mezială a rădăcinii palatinale, la colet şi spre vestibular.

 Este de remarcat şi apariţia la solicitarea de 5 N a tensiunilor în osul alveolar

Se observă tipping distal coronar al lui 26, însoţit de deplasarea spre mezial a rădăcinilor mezio- şi disto-
vestibulară,

Reţeaua şi tensiunile echivalente von Misses în dinte şi parodonţiu pentru o Fdist = 5N

Tensiunile echivalente von Misses în dinte şi osul alvolar pentru o Fdist = 5N - secţiune longitudinală prin 26 pt
evidenţierea răd. DV
Pentru o forţă de distalizare aplicată palatinal, cu
magnitudinea de 3N, stresul este distribuit în:
- reg. cervicală a răd. palatinale, atât pe faţa mezială cât şi
distală a acesteia,
- interradicular pe feţele distale ale rădăcinilor disto- şi
mezio-vestibulară ―► deplasarea distală prin înclinare.
►Pentru o forţă de distalizare aplicată vestibular, cu
magnitudinea de 3N, stressul este distribuit în reg.
cervicală a rădăcinii palatinale, ( mezial şi distal)
―► interradicular(la furcaţie) pe feţele distale ale răd. disto- şi
mezio- vestib ceea ce dovedeşte deplasarea distală prin
înclinare a M1 sup.
-Tippingul distal este mai mare pentru o forţă
aplicată coronar vestibular, comparativ cu una
aplicată coronar palatinal cu aproximativ 56%.
 Dacă se aplică o forţă de distalizare palatinal, se generează
în plan transversal un moment de rotaţie mezio-palatinală a
M1, care se poate combate prin activare adiţională tip toe-
in.

 Forța de distalizare va genera în plan sagital un moment de

tipping distal şi extruzie molară, care face necesară o activare
de uprighting urmărindu-se generarea unei forţe intruzive
care să contracareze forţa extruzivă.

 În cazul folosirii unei forţei de distalizare cu punct de

aplicaţie vestibular, efectele care se produc ţin de aplicarea
forţei la distanţă de CR al M1 sup, în sens vertical şi
transversal.
În cazul aplicării vestibulare a forţei de distalizare se constată folosind
FEM o deplasare coronară mult mai mare comparativ cu o forţă
distalizatoare aplicată palatinal, ceea ce înseamnă că tippingul distal
este mai mare.

Pt. dispozitivele de distalizare molară care utilizează ca element activ

arcul inserat în tubușorul palatinal al inelului molar activările corecte
(toe-in şi uprighting) produc o distalizare aproape corporeală, cu efecte
reduse asupra ancorajului.
 Cel mai eficient dispozitiv de distalizare este
headgear
 Dispozitivele cu punct de aplicare palatinal al
forţei produc o distalizare mai corporeală.
(pendulum, distal jet )
 Tippingul distal coronar este mai mare la o
forţă de distalizare cu pct de aplicare
vestibular.( mai departe de CR)
 Prin adăugarea unor elemente
contrabalansante ( anti-tip şi anti-rotaţie)
stresul de deplasare scade şi se distribuie
uniform pe feţele distale ale celor 3 răd.
 Nu există risc de resorbţie radic la M1 în
timpul distalizării pt. că stresul maxim este la
furcaţie ( o zonă rezistentă)