Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
F, 80 ani, diaree
Următoarele semne clinice sunt întâlnite în rectocolita ulcero-hemoragică, cu excepţia:
1. rectoragii
2. scaune diareice
3. vărsături
4. tenesme rectale
5. scaune cu mucus şi puroi
Următoarele semne clinice sunt întâlnite în rectocolita ulcero-hemoragică, cu excepţia:
1. rectoragii
2. scaune diareice
3. vărsături
4. tenesme rectale
5. scaune cu mucus şi puroi
B, 50 de ani, diaree
Care dintre următoarele simptome nu sunt prezente de obicei în cancerul gastric:
1. inapetenţa
2. scăderea ponderală
3. rectoragia
4. disuria
5. hematemeza
Care dintre următoarele simptome nu sunt prezente de obicei în cancerul gastric:
1. inapetenţa
2. scăderea ponderală
3. rectoragia
4. disuria
5. hematemeza
F, 30 de ani, diaree şi rectoragii
Pacient în vârstă de 30 de ani se prezintă pentru scaune diareice cu sânge, mucus şi puroi.
Examenul colonoscopic evidenţiază mucoasă edemaţiată, friabilă, sângerândă, cu
ulceraţii multiple de la nivelul rectului până la unghiul splenic. Diagnosticul cel mai
probabil este:
1. boală hemoroidală
2. rectocolită ulcero-hemoragică
3. boală Crohn
4. cancer colo-rectal
5. sindrom de intestin iritabil
Pacient în vârstă de 30 de ani se prezintă pentru scaune diareice cu sânge, mucus şi puroi.
Examenul colonoscopic evidenţiază mucoasă edemaţiată, friabilă, sângerândă, cu
ulceraţii multiple de la nivelul rectului până la unghiul splenic. Diagnosticul cel mai
probabil este:
1. boală hemoroidală
2. rectocolită ulcero-hemoragică
3. boală Crohn
4. cancer colo-rectal
5. sindrom de intestin iritabil
Ce complicatii pot apare?
1. Megacolon toxic
2. Abces perianal
3. Stenoza la nivelul ileonului terminal
4. Cancer colo-rectal
5. Fistula colo-vaginala
Ce complicatii pot apare?
1. Megacolon toxic
2. Abces perianal
3. Stenoza la nivelul ileonului terminal
4. Cancer colo-rectal
5. Fistula colo-vaginala
Ce manifestari extraintestinale pot apare?
1. Sacroileita
2. Uveita
3. Pyoderma gangrenosum
4. Eritemul nodos
5. Malabsorbtia
Ce manifestari extraintestinale pot apare?
1. Sacroileita
2. Uveita
3. Pyoderma gangrenosum
4. Eritemul nodos
5. Malabsorbtia
Ce investigatie reprezinta imaginea alaturata?
1. Clisma baritata
2. Tranzit baritat
3. Ecografie abdominala
4. CT
5. Rx abdominala pe gol
Ce investigatie reprezinta imaginea alaturata?
1. Clisma baritata
2. Tranzit baritat
3. Ecografie abdominala
4. CT
5. Rx abdominala pe gol
Dintre cauzele de diaree nu fac parte:
1. Cancerul colo-rectal
2. Sindromul postcolecistectomie
3. Hipotiroidia
4. Enterita de iradiere
5. Sindromul carcinoid
Dintre cauzele de diaree nu fac parte:
1. Cancerul colo-rectal
2. Sindromul postcolecistectomie
3. Hipotiroidia
4. Tuberculoza intestinala
5. Sindromul carcinoid
O pacienta de 65 de ani se prezinta pentru scaune diareice, anemie si
durere in flancul drept. Care ar putea fi diagnosticul?
1. cancer colo-rectal
2. diverticuloza colonica
3. rectocolita ulcero-hemoragica
4. boala Crohn
5. sindrom de intestin iritabil
O pacienta de 65 de ani se prezinta pentru scaune diareice, anemie si
durere in flancul drept. Care ar putea fi diagnosticul?
1. cancer colo-rectal
2. diverticuloza colonica
3. rectocolita ulcero-hemoragica
4. boala Crohn
5. sindrom de intestin iritabil
Manometria esofagiană are valoare diagnostică în:
1. neoplasmul esofagian
2. diverticulii esofagieni
3. acalazia cardiei
4. Spasmul difuz esofagian
5. varicele esofagiene
Manometria esofagiană are valoare diagnostică în:
1. neoplasmul esofagian
2. diverticulii esofagieni
3. acalazia cardiei
4. Spasmul difuz esofagian
5. varicele esofagiene
Pacient în vârstă de 28 de ani se prezintă pentru scaune diareice, febră, dureri abdominale difuze. La examenul obiectiv se
decelează o formaţiune palpabilă în fosa iliacă dreaptă şi abcese perianale. Diagnosticul cel mai probabil este:
1. boală Crohn
2. rectocolită ulcero-hemoragică
3. cancer colo-rectal
4. apendicită acută
5. diverticuloză intestinală
Pacient în vârstă de 28 de ani se prezintă pentru scaune diareice, febră, dureri abdominale difuze. La examenul obiectiv se
decelează o formaţiune palpabilă în fosa iliacă dreaptă şi abcese perianale. Diagnosticul cel mai probabil este:
1. boală Crohn
2. rectocolită ulcero-hemoragică
3. cancer colo-rectal
4. apendicită acută
5. diverticuloză intestinală
Bolile inflamatorii intestinale
Boli inflamatorii intestinale - BII
RCUH
localizată exclusiv colonic,
debut de regulă la rect şi extindere progresivă până la valva ileo- cecală,
interesează strict mucoasa,
leziuni continui
Bolile inflamatorii intestinale
Epidemiologie
6-20/100.000 locuitori -RCUH
5-6/100.000 locuitori - BC
Variabilitate geografică,
crescută în SUA, Anglia, țările Scandinave
scăzută în Europa Centrală /Sud Est ,America Latină, Asia, Africa.
vârfuri de incidență:
unul principal la 15-30 de ani
al doilea, mai modest, în decada 6 de viață.
Etiopatogenie
interacțiunea dintre predispoziția genetică, factorii de mediu și microbiota
intestinală, cu inițierea și întreținerea unui răspuns imun anormal.
FACTORI GENETICI
FACTORI BACTERIENI
FACTORI DE MEDIU
FACTORI IMUNOLOGICI
Factori de mediu - creşterea riscului pentru BII
dieta săracă în fibre,
dieta bogată în alimente procesate,
conţinut crescut de glucide și grăsimi,
refrigerarea,
stressul,
alimentația insuficientă la sân,
consumul de contraceptive orale și AINS
Fumatul, apendicectomia!!!!
rol protectiv pentru RCUH
factori de risc în BC
Rectocolita ulcero-hemoragică
BII localizată strict la nivelul mucoasei colonice
evoluţie ondulantă cu remisiuni şi recurenţe numeroase.
Ţări dezvoltate
Tablou clinic
Debut cvasiacut –săptămâni, luni
la persoane tinere, mimând o enterocolită acută infecțioasă
Manifestări digestive
Manifestările extradigestive
rar înaintea celor colonice
Tablou clinic
manifestări digestive
• Scădere ponderală
• în formele grave, de lungă durată.
• formele severe
• starea generală influenţată,
• Anorexie,
• febra.
Tablou clinic – manifestări extradigestive
• Manifestări osteo-articulare:
• sacroileită, artrită, osteoporoză
• Manifestări cutanate:
• eritem nodos,
• pyoderma gangrenosum,
• psoriazis, vitiligo, erupţii urticariene,
• degete hipocratice,
• acrodermatită enteropatică
Eritem nodos
Acrodermatita enteropatica
Tablou clinic – manifestări extradigestive
• Manifestările oculare :
• uveita, irita, episclerita
• Manifestări hepato-biliare:
• steatoza hepatică, colangita sclerozantă, amiloidoza hepatică
• Manifestările renale:
• pielonefrite, litiază renală, amiloidoză renală
• Manifestările trombo-embolice
Manifestări extradigestive
relaţionate cu activitatea intestinală:
artrita periferică,
eritemul nodos,
episclerita,
stomatita aftoasă,
pyoderma gangrenosum;
independente:
spondilita ankilopoietică,
uveita,
colangita sclerozantă.
Examen obiectiv
• Sărac????
• Manifestări cutanate!!!!!
Boala Crohn (ileita terminala, enterita segmentara)
diaree,
crampe abdominale,
scădere în greutate
febra
Epidemiologie
1931-1932-prima recunoaştere (prima descriere 1913)
Incidenţă în creştere
5-6/100000loc
prevalenţă: 70-200/100000loc
Gradient N-S, V-E
Durere acută-apendicita
Triadă simptomatică
Diaree
Dureri abdominale
Scădere ponderală
Clinic
Diareea
Variabilă – funcție de localizarea leziunilor
forma rectală/colonică
scaune sunt puţin voluminoase,
forma intestinală,
Diaree moderată, 5-6 scaune/zi, dar cu volum mare (500-600 ml/zi),
Durerea
Acută -apendicita acută
indică regiunea afectată:
FID în formele ileo-cecale,
difuză, la cei cu inflamaţia seroasei abdominale .
Scădere ponderală
malabsorbţiei
reducerea aportului alimentar
Manifestări clinice
• BC localizată ileocolonic (40%)
• ileon terminal, cec, ascendent
• diaree moderată
• (5-6/zi), semiconsistentă, volumul scaunelor>600ml/24h
• dureri abdominale difuze
• inflamaţia seroasei peritoneale
• scădere ponderală
• subfebrilitate
Manifestări clinice
• BC localizată colonic (25%)
• localizare perianală 50%
• BC esofagiană
• odinofagie,
• disfagie,
• durere retrosternală atipică.
• BC gastro-duodenală
• asimptomatică
• ulcer peptic
• insuficiență evacuatorie gastrică.
Manifestări extradigestive
15%
30% formele colonice
Ochi
irită, uveită, episclerită
Biliare-litiază
Ficat
colangită sclerozantă, colangiocarcinom
Rinichi
amiloidoză, litiază
Manifestări clinice generale
• febră,
• frisoane,
• fatigabilitate,
• Scădere ponderală
• alterarea stării generale
Examen obiectiv
• stare generală alterată
• febră
• denutriţie
• semne de malabsorbţie
• paloare, echimoze, hipotonie musculară
• manifestări cutanate/perianale
• fistule, abcese
Anemie
Sindrom inflamator
RCUH
Sindrom inflamator
proteină C reactivă, VSH, fibrinogen, trombocitoză - puseu de activitate.
calprotectina fecală (proteină derivată din neutrofile)
Cel mai folosit marker - aprecierea inflamației intestinale.
Leucocitoza
Pusee severe și suprainfecția bacteriană.
Anemie feriprivă
Posthemoragică/inflamatorie
Anticorpi p-ANCA
specifici RCUH
nu au valoare diagnostică în practica clinică.
Diagnostic paraclinic - biologic
BC
Markerii serici de inflamație
calprotectina fecală
Anemie
inflamația cronică
sindrom de malabsorbție (deficit de vitamină B12 și acid folic).
Forme severe
hipoalbuminemia, retenția azotată, acidoza metabolică, diselectrolitemia.
Markerii serologici
anticorpii anti–Saccaromyces cerevisie, OmpC, Cbir-1 - fără valoare diagnostică.
Investigații imagistice - RCUH
Colonoscopie și biopsie
Rectosigmoidoscopie
Clisma baritată
Radiografia abdominală pe gol
Colonoscopie
• afectarea rectului,
• caracterul continuu al leziunilor endoscopice.
• în puseu
• mucoasa “plânge sânge”, friabilă, cu ulceraţii superficiale, eritem difuz, pierderea desenului vascular,
prezenţa de mucus şi puroi.
• remisiune
• mucoasă cu desen vascular şters sau absent, sângerândă la atingere, pseudopolipi
• în forme cronice
• pseudopolipi
Aspecte EDS RCUH
Moderate inflammation
Contents
Information
“Burned out” stage
Pseudopolyps
Morfopatologie
Biopsia - obligatorie pentru diagnostic
- infiltrat inflamator cu polimorfonucleare limitat la nivelul mucoasei
- prezenţa abceselor criptice (caracteristice în faza acută)
- mucoasă hiperemică, edemaţiată, exulcerată
- în formele cronice, pseudopolipi inflamatori
Clisma baritată
• Precauţie în indicarea clismei cu dublu contrast
• utilă în formele cronice, pentru evaluarea extinderii leziunilor
• Astăzi
• Doar in cazul refuzului/imposibilității colonoscopiei
Pseudo-
polyps
Radiografia abdominală pe gol
complicații:
perforația - pneumoperitoneu
megacolon toxic
dilatarea lumenului colonului trans-vers peste 6 cm.
Ecografia
Ecografia abdominală
utilă în formele acute, apreciază întinderea leziunilor (mucoasa colonică îngroşată, peste 5 mm, în general
7-10 mm)
Investigații imagistice - BC
Colonoscopie cu biopsie
Videocapsula endoscopică
Enteroscopie
EDS
enterografia – CT
enterografia – IRM
IRM pelvin și ultrasonografia
diagnosticul complicațiilor perianale.
Clisma baritată
Fistulae
Ileoascendo-
stomy
Fistula
Stenosis
Explorarea endoscopică
• nici o modificare endoscopică patognomonică pentru BC
Ulceratie aftoida
ulcer
Boala Crohn - stenoză
“ piatră de pavaj”
Boala Crohn - endoscopie
Examen endoscopic
Examen anatomopatologic
aspecte caracteristice:
granuloame de tip sarcoid (fără cazeificare),
infiltrat inflamator limfoplasmocitar,
colagenizare marcată şi celule caliciforme normale ca număr şi aspect.
Videocapsula endoscopica
Diagnostic pozitiv
Scor Mayo
0 și 2 - definește remisiunea,
3 și 6 - severitatea ușoară,
7 și 9 - severitatea moderată,
> 10 -puseu sever de activitate.
BC
Activitatea BC - scorul CDAI (Crohn’s Disease Activity Index):
Numărul de scaune diareice/săptămână x 2
Suma durerilor abdominale din 7 zile (0=fără, 3=severe) x 5
Suma stării generale din 7 zile (0=bună, 4=rea) x 7
Numărul simptome asociate (articulare, anale, febră) x 20
Folosirea de antidiareice x 30
Masă abdominală (0=absentă, 5=prezentă) x 10
Scăderea hematocritului (<47%B, <42%F) x 6
Scădere ponderală (% sub standard) x 1.
BC
CDAI sub 150
remisiunea,
CDAI - 150-220
forma ușoară,
CDAI - 220-450
forma moderat-severă,
- endoscopic
leziuni continui superficiale în RCUH;
leziuni parcelare, asimetrice, transmurale în BC;
Diagnostic diferențial
RCUH/BC
histologic
infiltrat lamina propria, abcese criptice, distorsiuni glandulare în RCUH;
infiltrat limfocitar, granulom în BC;
complicații
megacolon toxic, perforație, hemoragie în RCUH;
stenoze, fistule, abcese în BC).
Diagnostic diferențial
Colite infecțioase
debut brusc, context epidemiologic, febră, coproculturi
Sindromul de intestin iritabil (SII)
nu - rectoragii, scădere ponderală;
biologic și colonoscopic – fără modificări
Cancerul colo-rectal
colonoscopie cu biopsie.
Boala hemoroidală
Colita ischemică
rectul este indemn.
Diagnostic diferențial
Colita microscopică
nu prezintă rectoragii,
femei de vârstă medie,
aspectul colonoscopic este normal,
Diagnostic - histopatologic.
Colita de iradiere
după iradiere în sferă abdomino-pelvină
Diagnostic diferențial
Tuberculoza intestinală, rară, poate mima BC
colonoscopic (ulcerații transversale) și histologic (granulom cu cazeificare, identificare BK).
Boala Behçet
ulcerații orale și genitale, afectare oculară și cutanată, test patergic pozitiv, vasculită asociată ulcerațiilor.
Apendicita acută
Boala celiacă
diaree și scădere ponderală.
Serologie pozitivă
biopsia duodenală - atrofie vilozități, limfocite intraepiteliale)
Complicații
Comune
Cancer colo-rectal,
complicații tromboembolice,
perforație,
Hemoragie
Complicații
Specifice BC
abcese,
fistule,
stenoze
Complicații
Riscul de CCR în RCUH se corelează cu
durata bolii (2% la 10 ani, 18% la 30 de ani),
extensia,
antecedentele heredo-colaterale de CCR,
asocierea colangitei sclerozante,
vârsta tânără la debutul bolii.
Supravegherea colonoscopică
colitele stângi și extinse după 8-10 ani de evoluție, la 1-2 ani.
Complicații
Manifestări tromboembolice
datorate trombocitozei şi activării factorilor coagulării
profilaxie cu heparină cu greutate mică, ciorapi elastici, mobilizare.
Colita cu citomegalovirus
Diagnostic -Biopsie
Complicații specifice RCUH
- Megacolonul toxic
• Factori precipitanți
• utilizarea nejudicioasă a opiaceelor şi anticolinergicelor,
• hipokalemia,
• efectuarea intempestivă a clismei baritate sau a colonoscopiei (chiar pregătirea
pentru acestea).
Megacolon toxic
• Manifestări sistemice minim 2 din:
• febră > 380C,
• tahicardie > 120 bătăi/min,
• globule albe > 10500/mm3, anemie)
Examen obiectiv
abdomen destins, meteorizat, sensibil la palpare,
dispariţia zgomotelor hidro-aerice.
Megacolonul toxic
Radiografia abdominală simplă
dilatarea colonului transvers > 6 cm.
Stenozele
rare în RCUH (severe şi vechi),
Complicații specifice BC
Abcesele - afectare transmurală - cu depăşirea peretelui intestinal;
20%-40% dintre pacienţi.
pot fi între anse, la nivelul mezenterului, retroperitoneale, perianale, hepatice,
splenice.
clinic
durere, febră, masă palpabilă.
Diagnostic
biologic (leucocitoză, sindrom inflamator)
imagistic (CT, IRM).
Complicații specifice BC
Fistule
perianale (simple sau complexe),
enterocutanate,
enterovezicale (au ca simptome infecții urinare repetate, pneumaturie, fecalu-rie),
enterovaginale (dispareunie, eliminare de materii fecale la nivelul vagi-nului),
enteroenterale (durere, febră, diaree, mase abdominale).
Diagnostic-
IRM, CT, examen baritat.
Complicații specifice BC
Stenozele
Mai frecvente în localizarea intestinală;
strânse, rigide, fibroase, mai rar inflamatorii sau prin aderenţe peritoneale.
clinic
subocluzie sau ocluzie intestinală.
Crohn’s disease Ulcerative colitis
• TNF antagonists
New Targets for Therapy – new drugs
IBD treatment - a long, difficult way …
Măsuri generale
Dieta
formele fulminante
se suprimă alimentaţia orală,
nutriţie enterală (preferabilă celei parenterale).
pusee severe
dietă hipercalorică, hiperproteică (100-150 grame proteine/zi), bogată în săruri minerale şi
vitamine.
Măsuri generale
Dieta
evitate alimentele care produc reziduri,
fructele şi legumele crude, laptele, sucurile de fructe, brânzeturile fermentate, grăsimile
prăjite, carnea prăjită sau afumată, dulciurile con-centrate, murăturile, condimentele.
Profilaxia trombembolismului
în toate puseele severe ale BI.
heparinele cu greutate moleculară mică.
Clase de medicamente folosite în tratamentul BII
1. Aminosalicilați
2. Corticosteroizi
3. Imunomodulatoare
4. Agenți biologici
5. Antibiotice
Clase de medicamente folosite în tratamentul BII
1. Aminosalicilații - efect antiinflamator
utilizați în inducerea și menținerea remisiunii în RCUH.
BC - eficacitate redusă;
Salazopirina
Tableta 500 mg, doza este 2-4 g/zi.
Efecte secundare
dependente de doză și de rata individuală de acetilare (greţuri, vărsături, cefalee,
malabsorbţie de folaţi)
independente de doză (anemie hemolitică, neutropenie, infertilitate masculină, erupţii
cutanate, hepatită colestatică).
Clase de medicamente folosite în tratamentul BII
1. Aminosalicilații - efect antiinflamator
Preparatele non-sulfatate de 5-ASA:
mesalazină (tabletă de 500 mg/1 g) (Salofalk, Pentasa)
Tablete, supozitoare – 500 mg, 1 g, clisme – 4g
2. Budesonid
3. Imunomodulatoare
utilizate pentru menținerea remisiunii indusă de corticosteroizi, în formele
corticorezistente sau corticodependente.
Azatioprina (AZA)
precursor al 6-mercaptopurinei (6MP)
AZA (Imuran, cp 50mg) - 2,5 mg/kgc/zi,
Efecte adverse
supresie medulară, hepatită
pancreatită acută, greaţă, vărsături, diaree, simptome pseudogripale.
3. Imunomodulatoare
Ciclosporina
doar în RCUH – formă severă,
tratament de linia a 2-a, la 72 de ore după eșecul corticoterapiei iv
indicații
forme moderate/severe de BII la care tratamentul convențional (CS și IM) a eșuat,
formele corticorefractare
formele corticodependente.
contraindicaţii:
infecţii (!!! TBC, VHB),
stenoze fibroase,
istoric de neoplazie/boli limfoproliferative,
insuficienţă cardiacă severă,
boli demielinizante.
Clase de medicamente folosite în tratamentul BII
4. Agenții biologici - Agenţii anti-TNF-α (tumor necrosis factor)
Metronidazol
Po - 10-20mg/ kgc/zi (cp 250mg)
util mai ales în formele perianale.
Efecte adverse:
greaţă, neuropatie periferică, gust metalic, efect disulfiram-like.
Ciprofloxacin (cp 500mg)
500 mgx2/zi, p.o.,
Efecte adverse:
greaţă, vărsături, diaree, rash, tendinită.
Clase de medicamente folosite în tratamentul BII
Probiotice - medicamente???
RCUH:
complicaţii acute:
megacolon toxic, perforaţie, hemoragie digestivă severă, complicaţii septice;
forme non-responsive la tratament medical, cronice continui;
detectarea displaziei severe, profilaxia malignizării.
Colita severă
internare, monitorizare şi tratament intensiv.
întreruperea alimentației orale
corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice,
transfuzii de sânge dacă hematocritul este sub 30%,
heparină pentru profilaxia trombembolismului.
RCUH - tratament
Colita severă
antibiotice (ciprofloxacin și metronidazol) iv + corticosteroizi intravenos (HHC 300 mg/MPDN 1
mg/kgc/zi).
reevaluare la 72 de ore;
Lipsă răspuns (peste 8 scaune/zi, sindrom inflamator, distensie colonică, hipoalbuminemie)
recăderea trebuie tratată cu acelaşi tip de regim care a avut anterior efect.
Tiopurine (azatioprina/mercaptopurina)
La pacienţii cu recurenţă sub tratament cu 5-ASA/intoleranţi la 5-ASA, pacienţii corticodependenţi,
2,5 mg/kg/zi de AZA sau mercaptopurină 1,5 mg/kg/zi.
Agenții biologici
tratament de întreţinere la pacienții care au obţinut remisia cu infliximab sau adalimumab;
BC- tratament
inducţia remisiunii:
corticoizii p.o. sau i.v., budesonid, terapie biologică, antibiotice
menţinerea remisiei :
agenţii imunosupresori (AZT, mercaptopurina, metotrexat)
terapia biologică.
Strategii terapeutice în BII
”step up” vs ”top down”.
”step up”
se începe cu aminosalicilați și cortico-terapie iar în caz de eșec se recurge la terapia
imunsupresoare și biologică.
”top down”
introducerea medicației biologice de la început, pentru a diminua efectele bolii pe termen
lung, a preveni complicațiile și disabilitatea.
nu există o strategie terapeutică ce poate fi aplicată universal
Prognostic
calitatea vieții - mult afectată
RCUH
Majoritatea pacienților - bine controlați cu derivați 5-ASA.
după 10 ani de evoluţie - 20% dintre pacienţii cu RCUH în ţările vestice ajung la procto-colectomie.
BC
Factori predictivi negativi:
statusul de fumător,
afectarea perianală,
severitatea leziunilor endoscopice,
Fistule, stenoze
intervențiile chirurgicale în antecedente.
După 10 ani de evoluție 50% din pacienți vor suferi o intervenție chirurgicală.
Colita microscopică
Cadru nosologic
1985 - afecțiune cronică inflamatorie a colonului, definită prin prezența modificărilor histologice
la pacienți cu sindrom diareic cronic.
două entități: colita limfocitară (CL) și colita colagenică (CC);
doar diferențe histologice, nu și clinice.
Epidemiologie
Incidența - asemănătoare cu a BII (4,1/100.000 pentru CC și 4,8/100.000 pentru CL).
Persoane vârstnice,
mai frecventă la femei comparativ cu bărbații.
Frecvența CM - creștere în ultimii ani, posibil și datorită accesibilității crescute la colonoscopie.
Colita microscopică
Etiopatogenie
răspuns imun anormal la anumiți antigeni intraluminali
factori genetici, modificări ale microbiotei, malabsorbția acizilor biliari,
scăderea absorbției de sodiu și clor.
factori de risc:
fumatul
consumul de medicamente
AINS,
IPP
Statine
Tablou clinic
diareea apoasă, fără rectoragii.
de la 3-4 scaune până la peste 10/zi, inclusiv nocturn,
senzație imperioasă de defecație,
incontinență anală,
dureri abdominale.
În cazuri severe - scădere ponderală.
pacient cu diaree cronică apoasă (cel mai adesea femeie peste 50 de ani asociind alte
afecțiuni autoimune),
aspect colonoscopic și radiologic normal,
examen histologic