Accidentul

vascular cerebral
Definitie
Accident neurologic cauzat de o leziune vasculara
cerebrala, ce are o durata mai mare de 24 ore.
Accident neurologic localizat , cu durata mai mare
de 24 ore, cauzat de o leziune vasculara cerebrala.
 Factori de risc

• Hipertensiunea arteriala;
• Hipercolesterolemia;
• Diabetul zaharat;
• Obezitatea;
• Sedentarismul;
• Dieta si stilul de viata nesanatos;
• Consumul excesiv de alcool;
• Bolile cardiace;
• Stresul..
 Principalii factori de risc care nu pot fi controlati 

• Varsta inaintata. AVC afecteaza toate varstele, dar varsta inaintata predispune la aparitia de
AVC, mai exact persoanele care au peste 65 de ani sunt la risc.

• Sexul. In majoritatea grupurilor de varsta barbatii sunt afectati de doua ori mai frecvent de AVC
decat femeile, dar mortalitatea la femei este mai ridicata. La femei mortalitatea datorata AVC este
mai mare decat cea determinata de cancerul mamar.

• Antecedente familiale, ereditatea. Persoanele care au rude apropiate cu AVC (parinti, frati) au

riscul mai mare de a face AVC. Aceste lucruri se leaga mai ales de faptul ca alti factori de risc,
cum este HTA, diabetul zaharat, pot avea o importanta componenta genetica. Persoanele de
culoare au un risc de aproximativ 2 ori mai mare decat rasa alba de a face AVC, asta si datorita
faptului ca dezvolta HTA mai frecvent.

• AVC in antecedente. O persoana care a avut deja un AVC are un risc mai mare de a mai suferi
inca unul.
 Manifestari clinice

• Simptomele atacului vascular cerebral pot varia mult de la o persoană la alta, la fel și severitatea
acestuia. Simptomele includ:
• Tulburări ale vederii
• Câmp vizual îngustat
• Dereglări ale percepției în adâncime, vedere dublă
• Tulburări de vorbire și de înțelegere a cuvintelor celorlalți
• Paralizie, amorțeală
• Tulburări ale percepției la atingere
• Căderea colțului gurii – asemenea disfuncții pot apărea, de asemenea, la nivelul brațului sau
piciorului (inerția bruscă a piciorului sau a mâinii)
• Dureri la nivelul umărului
• Instabilitatea funcției genunchiului la stat în picioare
• Instabilitatea torsului
• Amețeală și mers nesigur
• Spasticitate în diverse forme și grade de severitate
Obiective generale in recuperarea dupa accidentul
vascular cerebral

• Obiectivele generale de tratament in stadiul acut al unui accident vascular

cerebral se concentreaza pe ameliorarea functiei cardiovasculare,
respiratorii, de deglutitie si de alimentatie, iar apoi medicii au in vedere
amelioarea tulburarilor de comunicare, statusul emotional si mental.
Obiectivele tratamentului kinetic in perioada precoce

1. Evitarea, corectarea apariţiei deformaţiilor, redorilor articulare şi

atitudinilor vicioase, deposturărilor.

2. Evitarea atrofiei musculaturii paralizate

3. Recuperarea sindromului vasculo-trofic

4. Creşterea funcţiilor fibrelor musculare restante sănătoase

5. Menţinerea/îmbunătăţirea mobilităţii şi forţei segmentelor neafectate de

paralizie

6. Reeducarea reacţiilor posturale şi echilibrului în posturile de bază

7. Însuşirea tehnicilor de transfer asistate

Obiectivele tratamentului kinetic in perioada de
reabilitare
1. Promovarea controlului motor:
- mobilitatea
- stabilitate
- mobilitate controlată
- coordonare şi abilitate
2. Recuperarea sindromului umărului dureros
prin:
- obţinerea unghiurilor articulare normale prin:
inhibiţia hipertoniilor musculare (miotatice,
miostatice, antalgice); creşterea elasticităţii
(întinderea) ţesutului contractil; creşterea
elasticităţii (întinderea) ţesutului necontractil;
asuplizarea tuturor ţesuturilor moi periarticulare;
creşterea amplitudinii mişcărilor artrokinematice
(alunecare, rotaţie conjunctă, detracţie); creşterea
forţei musculare de cocontracţie periarticulară de
tip izometric; izoton (concentric, excentric,
izokinetic, pliometric); auxoton – pe toată
amplitudinea sau în zonele scurtă/ medie/ lungă a
muşchiului.

3. Reeducarea reacţiilor posturale şi echilibrului

în posturile complexe
4. Însuşirea tehnicilor de transfer independente
5. Reeducarea mersului
Obiectivele tratamentului kinetic in
perioada de reabilitare tardivă
• 1. Consolidarea şi perfecţionarea controlului postural, a echilibrului, a coordonării şi a
patternelor corecte în acţiunile motrice
• 2. Îmbunătăţireacontrolului muscular prin formarea/perfecţionarea imaginii corecte a
mişcării
• 3. Menţinerea mobilităţii, troficităţii musculare şi combaterea atitudinilor vicioase a membrului
afectat:
• 4. Combaterea atitudinilor
• aparatului locomotor
• 5. Învăţarea mişcărilor paliative
• 6. Consolidarea mersului
• 7. Automatizarea mişcărilor uzuale
 Recuperarea kinetică în perioada cronică/ sechelară

1. Profilaxie secundară a deposturărilor

2. Profilaxia terţiară a deficienţelor
3. Corectarea paternului de mers
4. Menţinerea/ creşterea antrenamentului la efort
 Obiectivele tratamentului de TO

1. Recuperarea activităţilor funcţionale în perioada

precoce(faza acută AVC)
2. Recuperarea activităţilor funcţionale în perioada
precoce (faza subacută AVC)
3. Recuperarea activităţilor funcţionale în perioada de reabilitare
tardivă
4. Recuperare activităţilor funcţionale în perioada de
reabilitare cronică/ sechelară
Modalitatile in care TO ajuta pacientul
• Dupa un accident vascular cerebral, terapia ocupationala va debuta cu o atenta evaluare a
pacientului, a prehensiunilor, a mersului, a desfasurarii ADL-urilor.

- ADL – gestualitatile/indemanarile de baza ale unui individ folosite pentru derularea vietii cotidiene in
mod independent; capacitatea de a-si putea realiza toate nevoile personale si cele legate de viata
comunitara.

- ADL-urile se impart in Basic ADL (de baza) si IADL (activitati derulate pe baza deprinderilor motorii
complexe)

• Basic ADL sunt grupate in 4 categorii:

• Autoingrijire: imbracare, toaleta, alimentare;
• Mobilitate: mers, miscare in pat, transferul;
• Comunicare: vorbire, scris, gestualitate;
• Manipulare: clanta, sertar, robineti, chei etc.

• IADL-urile sunt impartite in 5 categorii, in functie de domeniul in care se deruleaza:

• Domeniul gospodaresc: cumparaturi, ingrijirea copiilor, curatarea casei;
• Domeniul vietii comunitare: folosirea banilor, a cardurilor;
• Domeniul sanatatii: medicamente, cunoasterea factorilor de risc;
• Domeniul securitatii casei si a persoanei;
• Manipularea obiectelor moderne: telefon, calculator, aparatura etc
• Corectarea/invatarea acestor ADL-uri si IADL-uri fac parte din obiectivele
terapiei ocupationale la pacientii cu hemiplegie post accident vascular cerebral,
reprezentand refacerea si restabilirea independentei pacientului.

• Urmatoarele obiective sunt reeducarea gestualitatii si a expresiei. Acestea

presupun solicitarea pacientului in vederea compensarii deficitului de mobilitate
si refacerea modalitatilor de expresie umane: vorbit, atitudine, comportament,
activitate.

• Se folosesc miscari globale pentru gestica, cu un efect stimulator pentru

musculatura afectata dar si pentru psihic. In reeducarea expresiei pacientului
este importanta incurajarea acestuia in a derula activitatile care ii fac placere si
de a-l ajuta si readapta la acestea.
• Folosirea mijloacelor ajutatoare pentru mers ADL (fotoliu rulant, carje, bastoane,
orteze, proteze, sau diferite ustensile adaptate) si amenajarea mediului extern
reprezinta un punct important al terapiei ocupationale. De aceea, terapeutul va
comunica si va invata atat pacientul, cat si apartinatorii in ceea ce priveste
prevenirea factorilor de risc, amenajarea locuintei (conform necesitatii
bolnavului) si va readapta anturajul la cerintele pacientului.
• Educarea pacientului pentru cele mai importante domenii cotidiene

• Terapeutul ocupational va educa pacientul pentru cele mai importante domenii cotidiene, incepand
cu urmatoarele exemple si sfaturi:

IMBRACAREA:

• Pacientul este invatat sa foloseasca haine cu deschidere in fata, cu o marime mai mare daca este
nevoie;
• Inlocuirea nasturilor cu agatatoare sau fermoare;
• Eliminarea sireturilor clasice si inlocuirea cu scai;
• La imbracarea camasii pacientul va incepe intotdeauna cu mana bolnava, iar la dezbracare cu
mana sanatoasa;
• Pantalonii se vor imbraca punand piciorul sanatos la nivelul liniei mediane a corpului cu
genunchiul flectat, iar piciorul bolnav se va pune cu ajutorul mainilor peste piciorul sanatos; de
asemenea se incepe imbracatul cu membrul bolnav, iar dezbracatul cu membrul sanatos;
• Pacientul este invatat sa foloseasca mijloace ajutatoare pentru incaltarea sosetelor si pantofilor.
•
ALIMENTAREA

• Farfuria se fixeaza pentru a nu aluneca de pe masa;

• Se folosesc vase adanci sau boluri pentru a nu se imprastia alimentele;
• Se ingroasa manerele tacamurilor astfel incat pacientul sa le poata cuprinde pentru a manca
singur sau se fixeaza tacamul in palma, printr-o manseta;
• Se folosesc cani cu maner in forma de T sau cu doua toarte; se poate folosi paiul;
• Depozitarea veselei si alimentelor in bucatarie la un nivel mai jos, adaptat in functie de fiecare
pacient.
•
IGIENA PERSONALA

• Pacientii sunt invatati sa foloseasca baia adaptata dupa nevoile lor;

• Se prefera dusul, nu cada; in dus sa existe un covoras antiderapant si un scaunel;
• Sapunul sa fie pus in recipient cu pompita pentru o utilizare mai usoara;
• Se va folosi periuta de dinti electrica;
• Se vor pune pe gresia din baie covorase antiderapante, iar pe pereti se vor monta
suporturi si manere fixe.
• WC-ul va fi adaptat cu un inaltator.
• Pacientul este invatat sa realizeze toate transferurile, in pat dintr-o parte in alta, din
pat in scaun si invers, din scaun pe wc si din culcat in sezut si apoi in ortostatism.

• Pentru deprinderile motorii fine se utilizeaza diferite activitati si jocuri care solictita
miscarile complexe ale mainii. Se poate merge de la simpla insirare a margelelor pe o
ata pana la modelarea plastilinei, crosetat, brodat, tesut sau alte activitati care
necesita indemanarea pacientului.
• Proprioceptia, se recupereaza prin terapia ocupationala cu
ajutorul diferitelor structuri si suprafete pe care pacientul le va
pipai initial cu ochii deschisi cu ambele maini, mergandu-se
progresiv cu inchiderea ochilor si exceptand mana sanatoasa,
pana cand acesta va recunoase o anumita structura cu mana
hemiplegica, fara a-si folosi vazul. Pentru membrele inferioare
sunt foarte practice structurile cu denivelari si cele care creeaza
o presiune inegala in talpa la apasare, recrutandu-se
proprioceptori.

• Terapia ocupationala isi demonstreaza importanta in reabilitarea

pacientului dupa un accident vascular cerebral, odata cu
obtinerea nivelului maxim de independenta. Scopul final al
terapiei ocupationale este cresterea calitatii vietii pacientului.