Monitorizarea parametrilor de

calitate a apei
- generalitati-
C9 MCCARD
MS14 - 2021
 CUPRINS

1. Noţiuni introductive

2. Scopul si obiectivele monitorizării calităţii apei

3. Implementarea unui program de monitorizare si

control

4. Metodologia de monitorizare a calității apei

5. Metode de măsură a parametrilor de calitate a

apei
 1. Noţiuni introductive (1)

Apa destinată consumului uman este orice tip de apă în stare naturală sau după
tratare, folosită pentru băut, gătit, sau pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei
și indiferent daca este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor, este comercializată în
sticle sau alte recipiente.

Calitatea acestei ape, trebuie sa fie lipsită de orice microorganisme sau substanţe
care, prin număr sau concentraţii, constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană.

Conform cerinţelor vieţii moderne, calitatea apei şi-a pierdut treptat caracterul de
noţiune abstractă, devenind, alături de cantitate, una din „dimensiunile” apei, care poate fi
„măsurată” prin determinarea unui ansamblu de elemente numite „indicatori de calitate”.
 1. Noţiuni introductive (2)

Cunoaşterea calității apelor este activitatea specifică care se desfăşoară sistematic şi

periodic în scopul obținerii elementelor fundamentale pentru aprecierea evoluției calității
apelor şi pentru elaborarea deciziilor în domeniul gospodăririi calității apelor.

Monitorizarea calității apei:

• se bazează pe trăsăturile fundamentale: fizice, chimice, biologice şi microbiologice;
• este un proces de analiză, interpretare şi comunicare a acestor proprietăţi în cadrul
activităţilor umane şi de conservare a mediului natural;
• informaţiile obţinute trebuie să fie utile în luarea deciziilor;
• informaţiile generate din programul de monitorizare trebuie să reflecte în ce mod
calitatea şi cantitatea apei întruneşte cerinţele utilizatorilor sau ale standardelor stabilite
şi în ce măsură calitatea apei este influenţată de procesele naturale.
 2. Scopul si obiectivele monitorizării
calităţii apei (1)
Scopul programului de monitorizare este de a reflecta tendinţele de modificare a calităţii
apei în funcţie de timp şi de schimbarea activităţilor antropice din zonă, rezultând măsurile
de control care trebuie luate pentru a îmbunătăţi sau preveni deteriorarea calităţii apei.
Obiective generale:
 informarea populației cu privire la starea calitații apei;
 respectarea legislației naționale şi international privin valorile limite admise a parametrilor
de calitate;
 dezvoltarea unei baze de date necesară în luarea deciziilor în gospodărirea apei pe
principiile dezvoltării durabile;
 realizaraea unei baze de date referitoare la interdependenţa calităţii apei şi a fectorilor
externi (factori meteorologici, activități antropie, etc)
 îmbunătăţirea structurii datelor şi informaţiilor pentru realizarea unei caracterizări cât mai
complete a stării de calitate a apei;
 2. Scopul si obiectivele monitorizării
calităţii apei (2)

Obiectivele specifice al monitorizării calităţii apei pot fi următoarele:

 detectarea unei potențiale surse de poluare a apei şi deteriorare a calităţii acesteia;

 identificarea zonelor de apă, care nu îndeplinesc condiţiile şi standardele de calitate
a apei;
 identificarea zonelor contaminate cu diverşi polunți;
 identificarea poluantului care a dus la deteriorarea calității apei;
 evaluarea eficienței unei intervenţii de management al calităţii apei.
 3. Implementarea unui program de
monitorizare si control (1)

Un program de monitorizare se realizează în funcție de indicatorii urmăriți în analiza.

Calitatea apei poate fi descrisă printr-un singur indicator sau prin orice combinaţie de peste
100 de indicatori.
Cei mai utilizați indicatori pentru monitorizare sunt:
• temperatura,
• conductivitatea electrică,
• pH,
• oxigenul dizolvat,
• totalitatea particulelor solide aflate in suspensie.
Toți aceşti paramentri oferă un minimum de informaţii pe care se poate baza
evaluarea calităţii apei. Programele mult mai complexe pot analiza până la 100 de
indicatori, inclusiv prezența metalelor şi micro-poluanţii organici.
 3. Implementarea unui program de
monitorizare si control (2)

În multe cazuri, obiectivul programului de monitorizare este dat de poluarea apei.

Acesta reprezintă motivul pentru începerea analizei indicatorilor specifici calităţii apei.

Conform directivelor Europene din domeniul apelor prin poluarea apei se înţelege:
• introducerea în apă, direct sau indirect de substanţe sau energie ca urmare a activităţilor
umane, având ca efecte periclitarea sănătăţii oamenilor, afectarea ecosistemelor
acvatice şi a celor terestre care depind de acestea, afectarea folosinţelor de apă şi
deteriorarea ambianţei naturale;
• orice alterare fizică, chimică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă stabilită,
inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de
activităţile umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care
această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.
 3. Implementarea unui program de
monitorizare si control (3)

În cazul rețelelor de ditribuție principalele cauze ale poluării apei sunt:

- poluarea cu reziduuri organice: din cauza rețelelor vechi fimulul microbilogic creat pe
pereții conductelor poate fi antrenat în masa de apă; pot apărea fisuri frecvente care
duc la pierderi importante de apă şi contaminare ulterioară a apei.

- poluarea cu pesticide din agricultura: utilizarea cantităților excesive de îngrăşăminte în

agricultură determină poluarea pânzei freatice respectiv a puțurilor din care se
realizează alimentarea cu apă.

- poluarea datorată efluenţilor industriali care pot conţine substanţe chimice toxice,
organice sau anorganice, în funcţie de procesul industrial.
 3. Implementarea unui program de
monitorizare si control (4)

Un element important pentru implementare este descrierea zonei de monitorizare

care trebuie să conţină:
• delimitarea vecinătăţilor zonei,
• un rezumat al condiţiilor de mediu şi al proceselor (inclusiv activităţile umane) care ar
putea afecta calitatea apei,
• informaţii meteorologice şi hidrologice,
• descrierea maselor de apă,
• un rezumat utilizării actuale şi potenţiale ale apelor.

Programul de monitorizare a calității apei potabile care acoperă toate localitățile din
Romania a fost inițiat în anul 1984 şi modificat în 1990. Schema de monitorizare este
conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 1994.
 3. Implementarea unui program de
monitorizare si control (5)

Pentru început numărul de parametri analizați era foarte limitat însă acesta s-a
dezvoltat în timp.

Laboratoarele autorităților teritoriale de sănătate monitorizează calitatea apei în

toate localitățile şi pentru toate fânânile publice.

Conform planului de implementare a DIRECTIVEI 98/83/CE privind calitatea apei

destinate consumului uman datele sunt colectate de la laboratoarele Direcțiilor de
Sănătate Publică județene şi a municipiului Bucuresti pentru 258 de orase. Pentru
localitățile rurale datele sunt disponibile numai la nivel de județ.
 4. Metodologia de monitorizare a
calității apei (1)

Metodologia de monitorizare a fost stabilită prima dată în 1987, şi revizuită în anul

1996 prin Ordin al ministrului sănătății nr.1193/1996. Numărul de probe şi frecvența de
recoltare, prezentate în tabelul 1, sunt calculate pe baza numărului de persoane deservite
şi sunt stabilite în HG nr. 974/2004 privind supravegherea sanitară, inspecția şi
monitorizarea caliății apei potabile.

Populaţia deversată Frecvenţă Nr. Minim de probe de prelevat lunar

<5000 lunar 1 probă
5000-100000 5 zile 1 proba la fiecare 5 000 locuitori

>100000 zilnic 1 proba / 10 000 locuitori +10 probe adiţionale

Fântâni publice anual 1-2 probe

Tabel. 1 Schema de monitorizare a calității apei conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii

 4. Metodologia de monitorizare a
calității apei (2)

La nivelul reţelei de distribuţie a Municipiul București, s-au fixat împreună cu

reprezentanţii producatorului/distribuitorului de apă potabila SC. APA NOVA BUCURESTI
SA, în funcţie de volumul de apă produs și dat spre consum, 49 puncte fixe de recoltare și
analizare a calităţii apei distribuite consumatorilor.

Institutul de Sanatate Publica din Bucureşti, conform Ordinului ministrului sanatatii si

familiei nr. 768/2000, elaboreaza anual un raport asupra calitatii apei potabile din localitatile
urbane, iar raportul este editat in primele sase luni ale anului urmator anului pentru care au
fost culese datele.

Conform raportului elaborat pe baza datelor aferente anului 2003, pentru 258 orașe,
rezultă că: 65% din totalul populaţiei ţării beneficiază de apa potabilă distribuită prin sistem
public, din care 90% sunt în localităţi urbane și 10% sunt în localitati rurale.
 Laboratoarele în care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie
să aibă asigurat controlul calităţii analitice si să fie supuse periodic unui control efectuat de un
laborator aprobat de Ministerul Sănătăţii pentru acest domeniu.

Instrumente de laborator pentru analiza calităţii apei

 Probele de apa sunt analizate de catre:
 Administraţia Naţională "Apele Române" pentru resursele de apă brută de suprafaţă;
 Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti pentru apa pe filiera de producţie şi
pentru apa potabilă distribuită consumatorilor;
 Laboratoarele uzinelor de producţie Apa Nova Bucureşti, pentru apa de pe filiera de
producţie;
 Laboratorul de Control Calitate Apă Potabilă al Apa Nova Bucureşti, pentru apa distribuită
consumatorilor.

În DIRECTIVA 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman se solicită

Statelor Membre măsuri de remediere necesare luate pentru refacerea calităţii apei în cazul în
care acesta nu este corespunzatoare valorilor stabilite pentru parametrii de calitate sau
interzicerea folosirii apei potabile care constituie un risc potenţial pentru sănătate.
 În momentul obținerii unor rezultate neconforme a parametrilor de calitate a apei se
aplică următoare metodologie:

Limite maxime admise

depaşite

• Producătorul ia măsurile
Analiza DSP corespunzătoare necesare
• Producătorul informează DSP-ul şi
Risc pentru Nu prezintă risc primarul privind măsurile necesare
sănătate pentru sănătate  

     

• DSP cere întreruperea sau restrictive în Producătorul asigură

utilizare apei sau orice altă măsură informarea populației
• Producătorul informează DSP şi
 
primarul prind aplicarea măsurilor luate
• DSP asigură informarea populației şi dă
eventuale sfaturi.
 Lista parametrilor monitorizati până în prezent

Din punct de vedere bacteriologic cu semnificaţie importantă în contextul sănătăţii

publice, sunt monitorizaţi următorii parametri:

 coliformi totali,  culoare turbiditate,

 streptococi fecali,  oxidabilitate,
 gust, miros,  nitriti,
 duritate totală,  fier,
 ammoniac,  hidrogen sulfurat (acolo unde aceste
 nitraţi, substanţe se gasesc în sursă),
 coliformi fecali,  aluminiu (acolo unde se foloseşte în
 clorul liber residual, procesul de tratare),
 limitat ca teritoriu şi frecvenţă: plumb,
pesticide.
Sursa: https://www.apanovabucuresti.ro/buletine-de-analiza-a-apei/sector-3/str-agatha-b-rsescu-nr-16/
 5. Metode de măsură a parametrilor de
calitate a apei

Metodele de măsură a parametrilor de calitatea a apei pot fi de doua tipuri:

• directe sau automate (nu necesită etape de prelevare a probelor şi prelucrarea lor)
• de laborator (sunt necesare mai multe etape prin care se obțin substante ce pot fi
direct măsurate.

Sursa: https://www.multilab.ro/analiza/laborator_analiza_apa.html Sursa: https://aquaserv.ro/apa/laborator

 Metoda de masurare directă a parametrilor este utilizată în general pentru o parte din
proprietatile fizice ale apei, aplicând principiile din electro-chimie, electromagnetism, etc. În
prezent există analizoare pentru determinarea automata a unor proprietati chimice utilizând
reactivi. În acest caz pot fi utilizate două variante de măsură:

• Utilizarea pentru fiecare parametru câte un aparat amplasat pe teren;

• Utilizarea unui echipament multiparametric de determinare a calității apei fie portabil fie
amplasat în incinta unei stații de avertizare. Aceasta varinata este recomandata.

Metoda de determinare in laborator consta in prelevarea periodica de probe de apa din

sursa supravegheată şi analiza lor prin mijloace chimice. Acest tip se utilizeaza pentru
determinarea tuturor proprietatilor apei: organoleptice, bacteriologice, fizice si chimice. Modul
de prelevare a probei poate fi manual sau automat.
 Prelevarea de probe se realizează după reguli bine stabilite. În cazul recoltării de probe
din sursele de alimentare cu apă trebuie stabilit în primur rând tipul surse:

- Dacă sursa de apă este un râu sau un lac probele recoltate sunt momentane şi depind
de lungimea şi adâncimea sursei. Datorită acestui fapt sunt necesare un număr cât mai
mare de probe astfel încat să se obțină un rezultat cât mai real.
- Pentru apele subterane se realizează analize din forajele de observație - pentru
monitorizarea contaminării stratului freatic cu diferiți poluanți şi din foraje de apă potabilă
- pentru verificarea și controlul calității apei subterane în vederea consumului uman.
- Pentru recoltarea din rețeaua de distribuție
a apei se lasă un timp de curgere de 5 minute
şi apoi se ia proba.

Sursa: EcoQualitySolutions/
 Factorii care influențează analiza calității apei:

• Condițiile meteorologice: în cazul în care exista precipitații abundente sau ploi acide calitatea
apui poate fi influentața de acestea.

• Depozitatea probelor recoltate: este necesară utilizarea unor recipiente curate fără impuritați
care pot determina degradarea probei. De asemenea trebuie avut în vedere materialul din
care este confecționat recipientul deoarece unele elemente pot interacționa cu acesta
denaturând rezultatul.

• Modul de recoltare influențează parametrul de calitate analizat: pentru determinarea unor

gaze din apă se utilizează metoda prin sifonare pentr a evita contactul cu aerul atmosferic;

• Conservarea probei: analiza unor elemente depinde de degradarea lor în timp

(microorganisme) în anumite condiții. De aceea proba trebuie analizată după un timp față de
momentul recoltării numit timp de conservare.
 Concentraţii maxime admise (CMA)

1. Oxidabilitate: standardul românesc prevede valoarea CMA de 5 mg O 2/l.

2. Amoniu: Valoarea maximă admisă pentru acest parametru este de 0,5 mg NH 4/l.

3. Nitrati: Valoarea maximă admisă pentru acest parametru chimic este de 50 mg NO 3/l.

4. Turbiditate: Valoarea turbidităţii este de ≤ 5 NTU, cu specificaţia că în cazul apelor de

suprafaţă să nu se depăşească turbiditatea de 1 NTU înainte de dezinfecţie.

5. Aluminiu: CMA = 200 mg/l. Depăşirile acestei limite sunt în general produse de
prezenţa în sursă şi de ineficienţa procedeelor de tratare.
 Concentraţii maxime admise (CMA)

6. Fier: Valoarea maximă admisă pentru fier este de 200 μg/l. Neconformarea la acest
parametru este cauzată de calitatea sursei şi apare în procent ridicat la sistemele ce
aprovizionează localităţi cu o populaţie sub 10.000 de locuitori.
7. Mangan: Valoarea maximă admisă pentru mangan este de 50 μg/l.
8. Metale grele (Cadmiu, plumb în sursă): Valoarea maximă admisă pentru cadmiu este
de 5 μg/l, iar pentru plumb de 10 μg/l.
9. Pesticide: Valoarea maximă admisă pentru pesticide este de 0,5μg/l.

Modificarile organoleptice: gust, culoare și miros apar cel mai frecvent în reclamaţiile
consumatorilor, din care gustul şi mirosul sunt legate de prezenţa clorului rezidual liber a
cărui concentraţie depăseşte limita de percepţie. Culoarea este influenţată de calitatea
reţelelor de distribuţie, îndeosebi a celor interioare.
 Conform legii HG 352/2005 sunt acceptate și metodele alternative de analiză cu
condiția ca acestea să aibă aceeași sensibilitate și limită de detective.

Cele mai utilizate metode în analiza calitătii apei sunt:

- metode volumetrice şi gravimetrice;

- spectrofotometrice în IR cu tranformanţă Fourier – FTIR;
- spectrofotometrice de absorbție moleculară în UV/VIS;
- spectrometrice de absorbție atomică în flacără și pe cuptor de grafit – FAAS și GFAAS;
- cromatografice de lichide – HPLC;
- cromatografice în fază gazoasă GC-ECD, GC-MS;
Tabel. 2 Metode de analiză a indicatorilor de calitate
Tabel. 3. Metode instrumentale de analiză a parametrilor de calitate a apei
Conform legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile sunt precizate următoarele aspect cu
privire la metodele de monitorizare:

1. Metoda de analiză folosită în cazul parametrilor microbiologici trebuie să fie capabilă să

măsoare cel puţin o concentraţie egală cu valoarea parametrului (CMA) cu exactitatea,
precizia şi limita de detecţie specificate. Indiferent de sensibilitatea metodei de analiză
utilizate, rezultatul trebuie exprimat folosind cel puţin acelaşi număr de zecimale ca si în
cazul parametrului valoric prevăzut în lege.
2. Pentru concentraţia ionilor de hidrogen metoda de analiză trebuie să poată măsura o
concentraţie egală cu CMA, cu o acurateţe şi o precizie de 0,2 unităţi de pH.
3. Parametrii pentru care nu se specifică nicio metodă de analiză: Carbon organic total,
Culoare, Gus, Miros.
4. Pentru monitorizarea turbidităţii în apa de supraţă tratată, metoda de analiză trebuie să
măsoare cel puţin concentraţii egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acurateţe, o
precizie și o limită de detecţie de 25%.