Capitolul – FUNCŢII DE NUTRIŢIE

Sistemul digestiv si digestia

la mamifere
Structura sistemului digestiv la mamifere :

Cavitate bucală
1. TUB DIGESTIV Faringe

Esofag

Intestin subţire
Intestin gros
2 . GLANDE ANEXE
- Glandele salivare
- Ficatul
- Pancreasul
 glande salivare
cavitate bucală
faringe

esofag

ficat stomac
pancreas

intestin gros
intestin subţire
 Cavitatea bucala

- Sectorul de recepţie al hranei

- Are loc mărunţirea şi amestecarea hranei = formarea BOLULUI ALIMENATAR
cu ajutorul DINŢILOR şi a LIMBII
- DINŢII = organe dure asezaţi în alveole dentare, diferenţiaţi pentru sarcini
mecanice variate,astfel:
a) incisivi = taie hrana ( mişcare de forfecare ) , au creştere continuş la rozătoare
b) sfâşâie hrana; foarte dezvoltaţi la carnivore
c) premolarii + molarii ( măselele) marunţesc hrana; pot avea zimţi(ierbivore
rumegatoare).creste înalte ( carnivore ) sau relief rotunjit
( omnivore )
- la mamifere – DINŢI DE LAPTE (provizorii ) înlocuiţi pe parcursul vieţii cu
dinţi definitivi
- dinţii au şi rol de apărare
 Cavitatea bucala

- LIMBA = structură musculoasă cu rol în prinderea,masticaţia şi

deglutiţia(inghiţirea)hranei
- Intervine în aprecierea gustului hranei prin sensibilitatea gustativa
DIGESTIA BUCALA = transformări mecanice( măruntire,
sfărâmare,masticaţie,deglutiţie); fizice ( umectare cu saliva produsă de glandele
salivare ) şi chimice( enzima digestivă din salivă-amilaza salivara)
SALIVA- conţine - apa
- mucus
- ioni minerali
- lizozim( substanţă bactericidă)
- enzima digestivă – AMILAZA SALIVARĂ
Amilaza salivară, descompune amidonul preparat,până la glucide intermediare
 Faringele si esofagul

FARINGELE = locul in care se intalnesc caile digestive si cele respiratorii

- rol important in deglutitie ( musculatura dezvoltata )

ESOFAGUL = tub flexibil, face legatura intre faringe si stomac

faringe
esofag
STOMACUL SI DIGESTIA GASTRICA

Stomacul – sitiat in partea superioara a cavitatii gastrice

- dimensiunile variza dupa modul de hranire
Mamiferele fitofage - stomac voluminos
Mamiferele pradatoare=stomac incapator
Mamiferele omnivore-stomac mai mic
Majoritatea mamiferelor- stomac unicameral
Mamifelele rumegatoare – stomac tetracameral
Digestia incepe cu acumularea bolului alimentar.Prin miscarile
de contractie ale peretelul muscular al stomacului,hrana este
amestecata cu sucul gastric –o pasta = CHIM GASTRIC

Sucul gastric : apa

mucus
ioni minerali
acid clorhidric
enzime
 Digestia chimică din stomac – (enzimatică)
 PEPSINA – secretată sub forma inactivă ( pepsinogen ) şi activată de HCl,
descompune(hidrolizează) proteinele până la aminoacizi ( albumoze+peptone)
 LABFERMENTUL – coagulează laptele în prezenţa ionilor de Ca
 LIPAZA GASTRICĂ – hidrolizează grasimile emulsionate în acizi graşi şi glicerol
 HCl – activează pepsina, creeaza un mediu acid necesar activităţii pepsinei şi distruge
germenii microbieni din hrana ajunsa in stomac.
- Pe măsura desfaşurării digestiei gastrice,prin mişcări puternice ale musculaturii peretelui
gastric, continutul acestuia trece în intestinul subţire, în porţii mici prin orificiul pilor.
Digestia la rumegătoare

Stomacul rumegătoarelor este format din patru camere

- ierbar cu bacterii simbionte ( descompun celuloza)
- ciur ( se formează mici cocoloaşe )
- foios
- cheag ( cu glande gastrice)

Surplusul de bacterii simbionte este digerat de animal, care poate utiliza celuloza far ă
să o descompună.
Drumul hranei în stomacul rumegătoarelor, este:

Ierbar - ciur -foios - cheag

 INTESTINUL SUBTIRE
- Cel mai lung segment al tubului digestiv
- Traseu sinuos în cavitatea abdominală
- Lungimea este adaptată la natura hranei :
- scurt la carnivore
- lung la fitofagi
- mediu la omnivore
-format din trei segmente : duoden
jejun
ileon

Mucoasa intestinală este adaptată pentru funcţia de absorbţie, având o suprafaţă foarte mare
in comparaţie cu volumul intestinului
-prezintă denivelari, sub forma degetelor de mănuşă-VILOZITAŢI INTESTINALE adaptate
funcţiei de absorbţie
 INTESTINUL GROS
-ultimul segment al tubului digestiv
-format din trei segmente : cecum ( dezvoltat la cal şi iepure ), la om este redus -
apendicele
colon ( partea cea mai lunga)
rect ( se deschide prin anus la exterior)
Intestinele sunt suspendate în abdomen prin pliuri subţiri care formează peritoneul

colon
cecum

apendice rect
anus
 GLANDELE ANEXE - FICATUL SI PANCREASUL

1. FICATUL – în dreapta stomacului, sub diagragm

- alcătuit din unitaţi structurale = LOBI si LOBULI
- prin artera hepatică primeşte sânge oxigenat – circulatia nutritiva
- prin vena portă primeşte sânge colectat de la intestine,pancreas,splina-
circulaţia functională
- la nivelul lobulilor sângele provenit de la cele doua surse se amestec ă
Funcţia ficatului :
- produce BILA
2 PANCREASUL – sub stomac
- este o glanda mixtă
produce : suc pancreatic – duoden(secreţie exocrina)
hormoni (secreţie endocrina)