PLANUL ANUAL

PENTRU ORA DE
DIRIGENŢIE

20 Realizat de către Pascari Inga, dirigintelr

întrebări grupei TAP 2020

Şi

răspunsuri
 1. Ce este ora de dirigenţie?

"Educăm ţintind spre adevăr,

spre 6ine,
spre frumos... ”
(V. de Landsheere)
Ora de dirigenţie reprezintă o activitate educativă, inclusă în
cadrul planului de învăţământ, proiectată de profesorul-diriginte
cu un rol de agent educaţional central al clasei de elevi şi a
parteneriatului familie-şcoală-societate.
Ora de dirigenţie are menirea de a le oferi elevilor ambianţa
necesară exersării cunoştinţelor, aptitudinilor şi atitudinilor, de
ale forma abilităţi de comportament civilizat în diferite siitruaţii
de viaţă, de a-i motiva pentru autodepăşire şi actualizare.
 “Omul nu e o insula de sine stătătoare.
Fiecare e o fărîmă din continentul uman. “
(J. Donne)

✓ Formarea şi dezvoltarea la elevi a capacităţilor

integratoare ale personalităţii contemporane, definită
în contextul problemelor şi valorilor individuale, ale
comunităţii naţionale şi mondiale.

Nu î U
ffl Urmăreşte frecvenţa elevilor, cerecetează cauzele absenţelor unor elevi şi ia măsurile
corespunzătoare pentru îmbunătăţirea frecvenţei;
ffl Analizează periodic situaţia şcolară a elevilor şi ia măsuri pentru mobilizarea acestora la
îndeplinirea cu succes a îndatoriilor lor şcolare;
ffl Ţine legătura cu toţi profesorii care predau la clasa pe care o conduce, în vederea
coordonării eforturilor pentru obţinerea unor rezultate optime în instruirea şi educarea
elvilor;
ffl Se ocupă de educaţia igieno-sanitară a elevilor;
ffl Organizează şi conduce activitatea clasei, ţinînd seama de probelemele educative pe car
eridică viaţa, colectivul de elevi şi de sarcinile educative ale liceului;
ffl Sprijină, împreună cu ceilalţi profesori, organizează şi defăşură activităţile extraşcolare;
ffl Ţine legătura cu părinţii elevilor, îi informează despre rezultatele obţinute de elevi la
învăţătură şi purtare;

ffl Calculează media generală a fiecărui elev, stabileşte clasificarea elevilor la sfîrşitul
anului şcolar;
ffl Completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor, alte formulare şi acte de
şcolarizare;
ffl Informează consiliul profesoral despre activitatea desfăşurată în clasa pe care o conduce;

ffl Răspunde de baza materială a clasei pusă la dispoziţie.

 4 Ce cuprinde dirigenţia?

✓ Organizarea grupei şi a colectivului de elevi ca microgrup cu particularităţi

distincte;
✓ Organizarea estetică a grupei , pregătirea, menţinerea ordinii şi curăţeniei;
✓ Organizarea comitetului de părinţi, atragerea acestora spre a sprijini
activitatea clasei şi aşcolii;
✓ Acţiuni educative directe în planificarea, organizarea şi desfăşurarea unor
teme şi activităţi specifice;
✓ Îndrumarea părinţilor şi elevilor în cazuri de: criză de personalitate, afecţiuni
diverse, abandon şcolar, insucces şcolar, abateri grave, stări conflicttuale
etc.
✓ Armonizarea influenţelor educative la nivelul colectivului pedagogic al
clasei, părinţilor şi altor factori educativi;
✓ Cunoaşeterea personalităţi fiecărui elev şi întocmirea fişei psihopedagogice;
✓ Asigurarea unităţii relaţiei elev-părinte-profesor.
 5. Care sînt obiectivele
activităţii de diriginţie?

Obiectivele-cadru:
g Formarea conceptului de sine;
g Formarea nevoilor/trebuinţelor de autorealizare/actualizare
permanentă şi continuă a propiei finţe;
g Formarea abilităţilor de automanagement al propiei formări fizice,
intelectuale şi spirituale;
g Dezvoltarea culturii comportamentale;
g Formarea culturii dorinţelor;
g Formarea axei valorice personale.
 - ' , Ş i ■ ■ ■ v * * ? : V- " : '''*'■ -■

6. Cum este ghidată

ora de dirigenţie?

Activitatea de diriginţie se constituie pe principiile:

> Respectarea particularităţilor de vîrstă;
Continuitate;
Flexibilitate;
Valori naţionale şi general umane;
Caracterul pozitiv al educaţiei.
 7. Ce vizează acti'tivitatea de diriginţie.

£ Managementul clasei ca grup Educaţia

£ pentru sănătate Educaţia bunului
£ cetăţean Educaţia prin şi pentru valori
£ Educaţia pentru timpul liber Educaţia
* pentru familie Educaţia pentru mediu
£ Educaţia pentru protecţia civilă
* Educaţia pentru cariera profesională
*
*
* Educaţia pentru protecţia consumatorului
 8. Cum se planifică
activitatea educativă?
“Există o pregătire a artei prin ştiinţă; o pregătire a inteligenţei şi
inimii, care preced practica educativă.”
(Herbart)
“ Aş scrie cu pensula mare pe pereţii odăii tale o poruncă:
iubeşte-ţi meseria”
(Tudor Arghezi)
■ Se precizează locul în contextul general al activităţii dirigintelui ca
demers prospectiv - anticipativ, continuat firesc prin realizarea
propriu-zisă a activităţii şi finalizat prin autoevaluarea
dirigintelui.
■ Activitatea dirigintelui trebuie să treacă dincolo de memorie,
dincolo de intelegenţă - “în regiunea sufletului în care se
formează principiile care dau naştere voinţei şi acţiuni.”
 . -rx Ă.• IC, '/»'i

De ce sint importante mei

(preponderent interactive)?
Tehnicile interactive au o acţiune consonantă-dezvoltă procesele de
cogniţie: creativitatea, memoria, gîndirea, percepţia .

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile

interactive de grup astfel:
i- Metode de predare-învăţare interactiva în grup;
i- Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare;
i- Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii;
i- Metode de cercetare în grup.
A

ffl Invăţămîntul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune,

operatorie, deci pe promovarea metodelor interactive care să
solicite mecanismele gîndirii, ale intelegenţei, ale imaginaţiei şi
creativităţii.
 !-!■!

10. Ce tehnici pot fi aplicate

cadrul orei de diriginţie?
T-1: Recenzia prin rotaţie

1. Se scriu 6-8 întrebări pe foi de hîrtie mari, numerotate, care se

lipesc pe diferite mese din clasă;
2. Fiecare întrebare revine unui grup de 3-4 elevi. Ei se duc lîngă
foaia
de hîrtie care are numărul lor pe ea, o discută cîteva minute şi
scriu apoi răspunsul pe acea foaie;
3. La semnalul profesorului, grupurile se mută la foaia următoare,
citesc întrebarea şi răspunsul care a fost scris pe ea, adăugînd
propriile comentări;
4. Procesul se repetă, pe cît de posibil, pînă cînd grupurile revin la
foaia iniţială.
 T-2: Linia valorilor

1. Profesorul pune o întrebare care permite o gradare a răspunsurilor între două extreme;
2. Elevii se gîndesc la întrebare singuri şi pot să-şi noteze răspunsul pe hîrtie;
3. Elevii încearcă apoi să se alinieze într-o ordine care să refelecte punctul lor de veder.
Pentru a face asta, trebuie să discute cu alţi elevi;
4. După ce şi-au găsit locul în linie, elevii continuă discuţia cu vecinii;
5. Facultativ, după ce se formează, linia se poate “îndoi” la mijloc, astfel încît elevii cu
puncte de veder divergente să şi le poată discuta.
 T-3: Eu + colegii de clasă

1. Elevii vor confecţiona timp de 15 minute un turn care va

reprezenta “Eu + colegii mei”:
2. Se vor utiliza: 10 foi, 10 clame, 1metru de scotch, 5 fişe
color;
3. Prezentaţi şi analizaţi activitatea din perspectiva rolurilor
exercitate.
 himbul de mesaje
Pregătiţi un mesaj adresat elvului vecin de bancă;
Mesajul va vea la bază cinci criterii:
Clar - mesajul clar de regulă nu trezeşte alte interpretări decît ceea
ce are în veder emiţătorul;
■ Concis - mesajul trebuie să conţină o idee principală expusă în cel
mult 3 propoziţii, completate de cîteva detalii de concretizare, după
cum e cazul;
■ Convingător - emiţătorul mesajului trebuie să fie convins cu adevărta
de ideea pe care vrea să o transmită;
■ Contrastant - este important ca în mesajsă fie prezentate două
imagini: aspectul negativ al stării de lucruri în problema abordată şi
aspectele pozitive la care se poate ajunge în aceeaşi problemă.;
■ Conectat - cel mai important criteriu: mesajul trebuie să atingă prin
ceva motivaţia persoanei căreia este adresată.

■ Elevii îşi discută mesajele. Este necesar să existe o conexiune vie

între emiţător şi destinatar.
 T-5: Muzeul nasturilor

Profesorul aduce în clasă o colecţie de nasturi.

Fiecare elev îşi alege unul şi apoi scrie istoria lui ipotetică: cui i-a
aparţinut, cum arăta îmbrăcămintea la care a fost utilizat, cît de
A

mult a fost purtat, în ce împrejurare a fost peirdut. In

continuare, nasturii sînt ataşaţi la fişele cu descrierea lorşi sînt
fixaţi pe tablă. Este selectată cea mai interesantă povestire,
precum şi compunerea cu cele mai puţine greşeli.
 T-6: Cheia democraţiei

1. Repartizaţi fiecărui elev cîte o fişă “Cheia democraţiei” şi

sugeraţi-le să completeze, în mod individual, cei opt “zimţişori”,
notind in fiecare cite un principiu pe care se bazează
democraţia;
2. După 5-7 minute, împărţiţi elevii în 5-6 grupuri şi repartizaţi
fiecărui grup o altă fişă cu Cheia democraţiei. De data aceasta,
echipele vor trebui să completeze împreună “zimţişorii”, ajungînd
la un consens;
3. Peste 10 minute, cîte un reprezentat de la fiecare echipă va
comunica rezultatele.
 T-7: 3B (BateHe-Bildmappen-Brainwriting)
1. Se citeşte problema în faţa clasei.
Purjarea;
2. SeAsaltul
3. de clasei
prezintă idei (brainstorming);
o imagine;
4. Brainstorming indivudual (în tăcere ) inspirat de imagini, prin
care
se îmbunătăţesc ideile din brainstormingul anterior sau se
propun alte idei. Fiecare elev scrie în caietul său;
5. Cîţiva
6. Clasa elevi vor
discută citi cu
pentru voceşitare
a găsi alte ideile lor;
variante.
 T-8: PĂIANJEN + BRAINSTORMING

1. Elevilor li se propune să realizeze un păianjen colectiv

în jurul cuvîntului pace;
2. Elevii vor reprezenta noţiunea de pace prin:
a) simbol
b) vers
c) slogan
d) schemă
3. Se demonstrează păianjenul şi se stabilesc nişte
concluzii comune pentru toată clasa.
 11. Cum vom evalua ora de dirigenţie?
❖ Autocorectarea sau corectarea
❖ reciprocă; Autoapreciarea vegheată;
❖ Estimarea personalităţii;
❖ Testul sociometric (Moreno);
❖ Metoda chestionarului, etc.
 12. Care sînt re in arta
managementului clasei?
✓Eroarea elevului poate avea valoare pedagogică; acesta depinde de educator;
✓ Pentru a stimula gîndirea elevului nu trebuie nici să dormim, nici să ameninţi;
prezentaţi-i doar exemplul viu, dacă se poate, cel personal;
✓ Coerciţia paralizaează imaginaţia; dar nu orice imaginaţie duce la comportamentul
dorit;
✓ Coborîţi între elevi, dar nu vă confundaţi cu ei; contrariul produce confuzie,
dezorientare;
✓ Fiţi răbdător şi dovediţi stăpînire de sine; acestea mai cu seamă în momente de
criză;
✓ Atitudinea îngăduitoare a dirigintelui nu trebuie să izvorască din indiferenţă, ci din
înţelepciune, competenţă şi pasiune;
✓ Evitaţi ca vînătoarea de greşeli şi imperfecţiuni să vă devină o profesiune de
credinţă; ceea ce nu vă îndreptăţeşte să nu le vedeţi;
✓ Nu ridiculizaţi în public nereuşita elevilor; pot fi împrejurări în care ei vă pot
depăşi; acordaţi-le şansa!
✓ Cînd elevii au idei valoroase, stimulaţi-i; nu vă faceţi că nu le pricepeţi sau, şi mai
rău, că nu vă privesc;
✓ Manifestaţi admiraţie pentru valorile autentice; idolii dumnevoastră pot deveni
idolii elevilor dumneavoastră.
 13. Care sînt motivele pentru car
şcoala şi familia se străduie să
colaboreze?
4- Responsabilitatea părinţilor de educaţia copiilor nu este
asigurată de legislaţia în vigoare;
4- Învăţămîntul nu este decît o parte din educaţia copilului; o bună
parte din educaţie se realizează în afara şcolii;
4- Cercetările pun în evidenţă influenţa atitudinii parentale
asupra rezultatelor şcolare ale elevilor (motivaţia
/V wiw••\

învăţării);
4- Grupurile sociale implicate în educaţia copiilor (în special
părinţii şi profesorii) au dreptul să influenţeze gestiunea şcolară.
 14. Ce criterii sînt la baza evaluării
activităţii dirigintelui?

Proiectarea activităţii dirigintelui;

Cunoaşterea elevilor;
Ambianţa şi climatul clasei;
Activităţi extraşcolare;
Colaborarea cu familia;
Activitatea de perfecţionare metodică şi
ştiinţifică;
Colaborarea cu alţi factori.
 15. Care este codul -

al dirigintelui?
♦ Orice zi din activitatea ta să înceapă cu un zîmbet şi o formulă de salut caldă la adresa
clasei;
♦ Să fii zîmbitor, recptiv, deschis spre orice problemă a discipolului tău;
♦ Prin vestimentaţie proprie şi comportament, fii un exemplu pozitiv;
♦ Zilnic adu o informaţie nouă elevilor tăi: un eveniment, un ziar, o carte, o idee;
♦ Petrece cît mai mult timp extracurricular cu ei pentru a-ţi crea impresii clare despre
aspiraţiile lor;
♦ Nu fi dictator în relaţii, propune, dar nu şi impune;
♦ Facilitează participarea fiecărui copil în cadrul activităţilor planificate, ai grijă să nu
rămînă cineva în umbră, acesta crează complexul inferiorităţii;
♦ Fii prieten cu părinţii, cooperarea cu ei are un efect magnific în educaţia copilului;
A

♦ învaţă prin exemplu propriu, prin fapte - nu prin morală şi doar vorbe;
♦ Organizează o dată pe lună poşta anonimă pentru a înţelege mai bine dificultăţile
cotidiene;
♦ Organizează cît mai multe întîlniri cu oameni deosebiţi, acesta contribuie la crearea
idealurilor;
♦ Nu te jena să vorbeşti despre probleme TABU, lipsa de informaţie crează probleme şi
mai complicate;
T* A Ai • li i• •ivi•A 1v i A» • •• A» p • • • A»

♦ Petrece cit mai multe activităţi in clasa, asta u apropie pe copii, 11 face mai sinceri, 11
eliberează de complexe;
♦ Ajută fiecare copil în parte să descopere în sine ceva frumos;
♦ Familiarizeauă-1 că “Tu eşti prima minune a lumii”, ca să-şi simtă importanţa lor în
spaţiu şi în timp.
 16. Ce acte sînt necesare
în activitatea educativă?
□ Documentele ce trebuie completate de diriginte sînt:
✓ Catalogul clasei;
✓ Fişa psihopedagogică a fiecărui elev;
✓ Caracterizarea finală;
✓ Caietul dirigintelui.
□ Documentele ce trebuie consultate de diriginte:
✓ Legea învăţămîntului
✓ Statutul cadrelor didactice;
✓ Regulamentul şcolar;
✓ Convenţia cu privire la drepturile omului;
✓ Convenţia cu privire la drepturile copilului.
 17. In ce mod familia copilului este
sprijinită de către şcoală?
■ Intervenfia specifică aşcolii realizează o triplă
funcţiune:
■ Informare
■ Formare
■ Orientare
■ Dimensiunile activităţilor se referă la:
■ Prevenirea situaţiilor de risc ale copilăriei;
■ Rezolvarea problemelor familiei legate de creşterea şi educarea
copiilor;
■ Dezvoltarea competenţelor de parteneriat educaţional între instituţiile
sociale care au funcţii educative, familie, şcoală, comunitate.
ffl Caracteristica principală a abordării activităţilor cu familia este
parteneriatul educaţional!
 18. Care sînt formele de colaborare
ale dirigintelui cu familia?
Familia este prima instituţie socială care se ocupă de
educarea copiilor şi tinerilor, iar de calitatea acestet
ducaţii depinde deseori întreaga evoluţie interioară a
tînărului."

1. Comitetul de părinţi;

2. Adunările cu părinţii;
3. Lectoratele cu părinţii;
4. Vizitele la domiciliu;
5. Consilierea părinţilor;
6. Corespondenţa cu părinţii.
 19. Ce stiluri educative
predomină în familie?

1. Stilul parental de respingere sau neglijare - acest stil presupune atît

dragoste scăzută cît şi limite scăzute;
2. Stilul parental autoritarist - presupune limite înalte şi dragoste
W iw

scăzută;
3. Stilul parental autoritar - înseamnă a lăsa copiii să fie ei înşişi şi să
înveţe despre lumea înconjurătoare, în mod independent;
4. Stilul parental permisiv - constă în dragoste ridicată (disciplină
relaţională) şi limite scăzute (disciplina acţiunii);
5. Stilul parental democratic sau echilibrat - aceasta înseamnă atît
dragoste ridicată, cît şi limite înalte.
 20. Care sînt avantajele relaţiei
familie-şcoală- comunitate?

Dezvoltarea abilităţilor parentale;

Accentul pe comunicare;
Volunariatul;
Implicarea comunităţii;
Conducerea şi susţinerea comitetelor
şcolii; Srategie colaborativă;
Iniţiative eficiente.
 Repere bibliografice
1. ACHIRI, I., CARA, A. Proiectarea didactică: orientări metodologice, Ed. Lyceum, Chişinău-2004,
167 p;
2. BĂRAN-PESCARU, A. Parteneriat în educaţie familie-şcoală-comunitate, Ed. Aramis, Bucureşti-
2004, 80 p.;
3. CALOTĂ, R., et.al. Ghid pentru activitatea educativă. Programa Activităţii Educative în
Învăţămîntulpreuniversitar, Bucureşti-1995, 201 p.
4. CERCHEZ, N., MATEESCU, E. Elemente de management şcolar, Ed. Spiru Haret, Iaşi-1995, 179 p.
5. CIDDC, Educaţie pentru dezvoltare, Chişinău-20001, 191 p.;
6. CRISTEA, S. Dicţionar de pedagogie, Ed. Litera Internaţional, Chişinău -2002, 302 p.;
7. DODU, V. Cunoaşterea de sine. Chişinău -2005, 120 p.
8. DOLEAN, I., DOLEAN, D. Meseria de părinte, Ed. Aramis, Bucureşti-2002, 96 p.;
9. MARINESCU, S., DINESCU, R. Invitaţie la educaţie, Ed. Carminis, Piteşti -2003, 240 p.;
10. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Agenda dirigintelui, Ed. Univers Pedagogic, Chişinău -
2005, 100 p;
11. OPREA, C. Pedagogie. Alternative metodologice interactive. Ed. Universităţii, Bucureşti-2003, 130
p.
12. SCLIFOS, L., UZICOV, N. Consiliere educaţională profesională, Chişinău - 2006, 68 p.;
13. UZICOV, N., OLARU, V. Cunoaşterea drepturilor refugiaţilor pentru educaţia toleranţei, Chişinău
- 2003, 45 p.
14. VRASMAS, E. Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis, Bucureşti-2002, 176 p.
* www.didactic.ro