Cultura organizaţională a şcolii

 Termenul de cultură, desemnează în mod

obişnuit un ansamblu de idei, credinţe,
tradiţii, valori şi cunoştinţe, pe care se
fundamentează acţiunea umană.
Definiţie:

 Dacă aplicăm acest concept la organizaţii,

putem da o definiţie practică pentru cultura
organizaţională, în care ideile, credinţele,
tradiţiile, valorile şi cunoştinţele, îşi găsesc
expresia în stilul managerial dominant, în
felul în care se efectuează munca, în modul
în care sunt motivaţi oamenii, în imaginea
publică a organizaţiilor, etc.
 Şcoala este o organizaţie care învaţă şi care
produce învăţare.

 Specificul şcolii decurge, în esenţă, din faptul că ea

este investită cu funcţia de a produce învăţare şi-şi
structurează celelalte aspecte organizaţionale şi
funcţionale în această direcţie.

 Un aspect esenţial îl constituie aderenţa membrilor

la cultura organizaţiei, fapt confirmat de gradul în
care ei împărtăşesc convingerile, credinţele şi
valorile acesteia.
 Cultura organizaţională a şcolii se referă la
valorile, atitudinile, credinţele, normele,
tradiţiile şi obiceiurile care s-au format de-a
lungul timpului într-o anumită unitate şcolară
şi s-au transmis din generaţie în generaţie
celor care fac să funcţioneze instituţia
şcolară respectivă.
Printre valorile dominante ale dezvoltării
organizaţiei şcolare pot fi enumerate:
 orientarea spre acţiune, bazată pe o structurare şi o
ierarhizare adecvată a scopurilor, obiectivelor şi
priorităţilor.

 orientarea spre „client”, îndeosebi spre actorii actului

pedagogic – profesori şi elevi.

 accentuarea acţiunilor de colaborare între toţi membrii

organizaţiei. Stimularea comunicării atât pe orizontală
cât şi pe verticală, conduce la instituirea unui climat
optim pentru afirmarea opiniilor personale în ceea ce
priveşte modalităţile de dezvoltare instituţională a şcolii.
….
 stimularea şi susţinerea autoperfecţionării şi
autodezvoltării, prin formarea „conştiinţei de sine” a
şcolii.
 Cadrele didactice trebuie să fie conştiente că fac parte
din acea organizaţie şcolară, iar activităţile pe care le
realizează se reflectă asupra imaginii instituţiei
respective.
 În spiritul realizării perfecţionării personalului didactic,
sunt instituite o serie de activităţi, printre care:
 realizarea schimbului de experienţă între cadrele tinere
şi cele cu vechime mai mare în învăţământ,
 cercuri pedagogice,
 cursuri de formare continuă a cadrelor didactice.
 Cultura organizaţională a unei unităţi
şcolare poate fi analizată din perspectiva a
două planuri distincte:
• cultura normativă (aspectul formal)
• cultura expresivă (aspectul informal)
...

 Cultura normativă se referă la ansamblul de

reguli, norme, poziţii, ierarhii, cu caracter
formal, aşa cum sunt ele înscrise în
documentele care reglementează activitatea
tipului respectiv de unitate şcolară
...

 Cultura expresivă se exprimă prin:

- ansamblul trăirilor, sentimentelor,
aspiraţiilor persoanelor care compun
colectivul unităţii şcolare respective, etosul
organizaţional al acestora;
- simbolistica organizaţiei (rituri,
ritualuri, ceremonii specifice).
 Teoria identităţii sociale propusă de H. Taifel, J.
Turner de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie
în anul 1986 poate fi reprezentată grafic în următoarea
figură (după Brewer M., 1991):

Identitate personală Identităţi sociale

 Cercurile concentrice reprezintă Eu-l la diverse niveluri
de incluziune socială, în diferite domenii. Identitatea
personală (cercul mic din centrul figurii) este acea parte
foarte individualizată a eu-lui care include acele calităţi
unice ale persoanei care o face să fie diferită de celelalte
peroane în orice context.

 Celelalte cercuri reprezintă diferite niveluri ale identităţii

sociale, care se manifestă în diferite contexte sau unităţi
sociale.

 Reprezentarea concentrică a cercurilor este foarte

importantă pentru modelul teoretic al identităţii sociale,
ceea ce sugerează de fapt ideea că identitatea socială
este dependentă de contextul în care se găseşte
individul.
Calităţile unice ale persoane
care studiază un anumit domeniu

Student la respectiva specializare

Fiinţă umană
 Din acest model teoretic se poate deduce că identitatea
socială şi cea personală sunt puse în contrast una cu
cealaltă în definirea unei persoane şi în funcţie de
context identitatea personală sau socială se extinde sau
se restrânge.

 Una din concluziile care se desprinde din studiul lui

Brewer este aceea că indivizii sunt supuşi unor forţe
antagoniste, de obicei motivaţionale, atunci când aceştia
se autodefinesc:
 1) nevoia sau trebuinţa de a fi unici şi
 2) nevoia sau trebuinţa de a fi la fel sau asemănători cu
ceilalţi.
Subculturi organizaţionale în cadrul şcolii
I. Cultura organizaţională a cadrelor didactice” este
segmentul culturii organizaţionale a unei şcoli care
este cel mai puternic diversificat.

Criterii de clasificare:
 criteriul sexului (cultura feminină şi cea masculină),

 criteriul statutului profesional (cultura profesorilor şi

cea a învăţătorilor),
 criteriul vârstei (cultura tinerilor şi cea a vârstnicilor),

 criteriul vechimii (cultura noilor veniţi şi cea a

profesorilor cu vechime).
…
II.„Cultura organizaţională a elevilor” se referă la:
 modul de a vorbi cu colegii, ori cu alte persoane
din şcoală,
 modul de a se îmbrăca,
 preferinţele muzicale sau pentru anumite jocuri,
 diverse strategii de adaptare la instituţia şcolii şi
pe care elevii şi le împărtăşesc unii altora sau le
dobândesc prin experienţă personală
…
 Specificul „culturii organizaţionale a elevilor”
dintr-o şcoală se explică prin două categorii
de factori:
 a) influenţa grupurilor de prieteni din interiorul
mediului şcolar
 b) necesitatea însuşirii unor strategii de adaptare
la instituţia şcolii.
…
 Grupul de prieteni îndeplineşte o serie de
funcţii pentru membrii săi:
 tinerii de vârste şi status social egale se pot
exprima liber în interiorul grupului;
 ei experimentează interacţiunea socială şi
prietenia în timp ce învaţă să se înţeleagă unul cu
celălalt,
 învaţă rolurile sexuale;
 grupul întăreşte normele, regulile şi moralitatea.
 Elevii îşi produc propria lor cultură, care
este transmisă fiecărei noi generaţii ce intră
în şcoala lor.
1. Strategia implicării- există un răspuns puternic
pozitiv la obiectivele educative şi mijloacele
educative propuse de şcoală;
2. Strategiile de conformare se împart, la rândul lor, în
mai multe categorii:
 a) “identificarea” – elevii simt o anume afinitate şi
identificare cu obiectivele şi mijloacele şcolii;
 b) “remarcarea” – elevii au ca obiectiv maximizarea
propriilor beneficii, prin obţinerea favorurilor celor la putere
şi nu sunt de obicei deranjaţi de lipsa lor de popularitate în
grupurile şcolare;
 c) “oportunismul” – elevii dau dovadă de o înclinare mai
puţin consecventă către muncă şi au momente frecvente,
dar de scurtă durată, de alunecare către alte modele de
comportare, pe care le încearcă înainte de a se stabili la
unul dintre ele.
 3. Strategia de “colonizare a şcolii”:

 acest tip combină indiferenţa faţă de obiectivele

şcolii cu ambivalenţa atitudinii cu privire la mijloace.

 Elevii acceptă şcoala ca pe un loc în care trebuie să

îşi petreacă timpul şi încearcă să-şi maximizeze
gratificaţiile posibile, permise sau nu, oficiale sau
neoficiale.

 Părţi ale sistemului şcolar sunt acceptabile pentru

ei, dar pot fi, de asemenea, utilizate moduri ilegale
pentru a i se adapta, cum ar fi copierea lucrărilor
sau trişarea la teste.
 4. Strategia “intransigenţei” – elevii care adoptă
această strategie sunt indiferenţi faţă de obiectivele
şcolii şi resping mijloacele de a atinge aceste
obiective prin respectarea de reguli şi reglementări,
prin diverse ritualuri.
 Ei pot deranja orele de clasă şi chiar ameninţa fizic
pe profesori sau distruge bunurile şcolii

 5. Strategia înlocuirii- elevii resping obiectivele şi

mijloacele şcolii, dar le substituie cu altele.
 Înlocuirea obiectivelor face grupul mai puţin
deranjant decât cel al intransigenţilor.
Chestionar pentru identificarea setului
ascuns de valori personale
1 2 În coloana 1, marcaţi cu un X afirmaţiile
pe care le consideraţi adevărate

1 Viaţa constă din lucruri drepte şi lucruri

nedrepte

2 Conceptele de “bine” şi “rău” nu au nici un

înţeles dacă nu cunoaştem contextul.

3 În mod normal, procedez aşa cum mi se

pare corect la momentul respectiv
…
1 4 Un lucru este corect dacă toată lumea crede
că este aşa.
5 Mă simt mai bine atunci când fac parte dintr-o
comunitate cu un sistem de valori
propriu.
6 Mi se pare corect să existe un respect firesc
pentru cei care conduc.
7 Un rezultat bun este adesea mai important
decât modul în care a fost obţinut.
8 Nu îmi pot permite întotdeauna să mă gândesc
care este modul corect de a acţiona.
…
1 1 Pe termen lung, voi fi răsplătit pentru ceea
ce fac.
2 Adesea se pot găsi soluţii pentru varianta
câştig / câştig

3 Mi se pare important să mă respect şi să fiu

respectat.
4 Nu sunt importante recompensele personale
dacă există colaborare.
5 Este aproape un câştig în sine să fii implicat
în procesul de globalizare
…
1 6 Este un câştig în sine să simţi siguranţa pe
care ţi-o dă apartenenţa la un grup social.
7 Voi fi răsplătit pentru binele pe care îl fac.

8 Faptul că îmi merge bine în viaţă este o

răsplată
1 Frica de pedeapsă poate determina uneori
oamenii să facă lucruri bune.
2 Cred că libertatea personală a fiecăruia
poate genera comportamentul cel mai
acceptabil.
…
1 3 Adesea oamenii trebuie să fie forţaţi pentru a
se comporta într-un anumit fel.
4 În mod normal, se poate cădea de acord
asupra unui comportament potrivit.
5 Comportamentul meu este determinat de
conştientizarea opiniilor mele despre viaţă.
6 Dac vreau să mă simt în siguranţă, trebuie
să urmez instrucţiunile celor aflaţi la
conducere.
7 Fac ceea ce sunt plătit să fac.
…
1 8 Fac tot ceea ce este necesar pentru a
supravieţui.
1 Cred că ocup locul care mi se cuvine în
viaţă.
2 Toată lumea are resursele necesare pentru
a-şi construi propria viaţă.
3 Iau ce pot de la viaţă.

4 La dezvoltarea mea contribuie cel mai mult

relaţiile pe care le am cu ceilalţi.
..
1 5 M dezvolt prin înţelegerea contextului în care
mă aflu.
6 Respectul şi statutul pe care le am în viaţă
corespund concepţiei mele despre
viaţă.
7 În viaţă vreau să-mi creez un loc al meu.

8 Viaţa este o junglă şi trebuie să lupţi pentru

a supravieţui.
1 Lupt pentru ceea ce este drept şi mă revolt
împotriva nedreptăţilor.
…
1 2 Mă zbat pentru a înţelege contextul
evenimentelor
3 Lupt pentru a-mi satisface trebuinţele.

4 Lupt pentru a ajunge la relaţii bune cu

ceilalţi.
5 Lupt pentru supravieţuirea Pământului.

6 Lupt pentru grupul social din care fac parte.

1 7 Lupt pentru a obţine o parte din tot ce are
aceast lume de oferit.
8 Lupt pentru viaţa mea.

1 Deciziile trebuie luate de către cei ce au

autoritatea să o facă.
2 Mulţi oameni au capacitatea de a hotărî
pentru ei înşişi.
3 Cel care ia decizii trebuie să fie persoana
cea mai puternică din grup.
1 4 În fiecare grup deciziile sunt o răpundere
colectivă
5 Deciziile sunt luate de către conducători cu
abilităţi înnăscute
6 Deciziile trebuie luate de cei cu cea mai
mare experienţă de viaţă.
7 Ajung să ia decizii cei care au reuşit să-i
îndepărteze pe ceilalţi.
8 Hotărăsc pentru mine.
1 1 Oamenii trebuie să fie responsabili pentru
acţiunile lor.
2 Este mai important să înveţi din greşeli decât
să cauţi vinovatul.
3 Oamenii îşi asumă responsabilitatea numai
dacă vor avea de suferit nefăcând acest
lucru.
4 Dac se ajunge la armonie, responsabilitatea
nu mai este atât de importantă.
5 Atunci când îmi asum responsabilităţi, ele
înseamnă ceva pentru mine.
1 6 Îmi asum responsabilitatea pe care mi-o
atribuie şefii.
7 Îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce
fac şi suport consecinţele.
8 În general, sunt singurul răpunzător pentru
acţiunile mele.
1 Cu timpul voi primi ceea ce merit.

2 Nu există nici un rezultat sigur pentru ceea

ce fac.
1 3 Dac nu obţin acum ceea ce doresc, s-ar
putea să nu obţin niciodată.
4 În timp, voi primi mai puţin de la comunitate
decât ceea ce investesc.
5 Cu timpul, vom învăţa cum să trăim
împreună pe Pământ.
6 Nu este atât de important ceea ce obţin,
atâta vreme cât locul meu este în altă parte
7 Obţin rezultate doar în urma a ceea ce fac
singur
1 8 Obţin cu greu mai mult decât dreptul de a
trăi acceptabil.
1 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este
cea care acordă o mare importanţă
regulilor şi procedurilor.
2 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este
cea care acordă o mare importanţă
înţelegerii ansamblului.
3 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este
cea care acordă o mare importanţă
conductorilor ce au puterea de a răzbate.
1 4 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este
cea care acordă o mare importanţă
relaţiilor reciproce de lucru.
5 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este
cea care acordă o mare importanţă
stabilirii unei reţele cu ceilalţi.
6 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este
cea care acordă o mare importanţă
tradiţiilor şi obiceiurilor.
7 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este
cea care acordă o mare importanţă
obiectivelor şi planificării.
1 8 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este
cea care acord o mare importanţă
dezvoltării spiritului de luptă.
1 Cei mai mulţi dintre prietenii mei au aceleaşi
valori ca şi mine.
2 Mă fascinează diversitatea valorilor de care
sunt ataşaţi prietenii mei.
3 Am o mulţime de prieteni, dar numai puţini
îmi sunt apropiaţi.
4 Prietenii mei sunt prieteni pentru o viaţă.
1 5 Consider că eu şi prietenii mei suntem parte
a unei reţele.
6 Prietenii mei formează un grup căruia îi
aparţin.
7 Majoritatea prietenilor mei îmi sunt şi colegi

8 Nu există nimeni în care să am încredere

totală.
1 În viaţă este bine să înveţi devreme diferenţa
dintre bine şi rău.
1 2 Învăţ cel mai bine pornind de la propriile
mele premise
3 Învăţ din rezultatele imediate ale acţiunilor
mele.
4 Învăţ prin interacţiunea cu membrii altor
grupuri.
5 Învăţ cu ajutorul meditaţiei şi intuiţiei.

6 Învăţ din exemple şi copiindu-i pe alţii

1 7 Învăţ cel mai bine dacă exist şi puţină
competiţie.
8 Învăţ din şuturile pe care le primesc

1 Prefer s-mi petrec vacanţele în locuri

civilizate
2 A călători înseamnă a experimenta lucruri
noi
3 Când călătoresc, mă conduc după instinct
1 4 Vacanţele reprezintă şansa de a întâlni o
mulţime de oameni noi şi de a-mi face noi
prieteni
5 Când călătoresc mă simt cetăţean al lumii
6 A călători este minunat, dar numai atunci
când vizitezi locuri în care te simţi în
siguranţă.
7 Mi se pare important s întâlnesc oameni cu
care pot stabili o bună colaborare
8 Mi se pare important să înţeleg rolul
organizaţiei în societate.
Interpretare
Nr. din coloana “2” Tipuri de valori Scorul personal
1 Ordine
2 Învăţare
3 Putere
4 Oameni
5 Reţea
6 Siguranţă
7 Succes personal
8 Supravieţuire