UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

SPECIALIZAREA MASTER: CONTROLUL SI EXPERTIZA ALIMENTELOR

DISCIPLINA : ORGANISME MODIFICATE GENETIC

Modificari genetice aduse plantelor

prin inginerie genetica

Masterand: Petre (Gheorghe) Andreea

2010-2011
Targoviste
 Introducere

Transformarea genetica a plantelor a cunoscut

un progres spectaculos, de la obtinerea primelor
gene himere, in anii saptezeci ai secolului trecut, la
regenerarea primelor plante transformate genetic
purtand gene straine (Gasser si Fraley, 1989).
In ultimul deceniu, s-a ajuns la eliberarea in
camp si cultivarea pe scara larga a plantelor
transgenice, de la 1,7 ha in anul 1996 la 39,9
milioane ha in anul 1999 .
Definirea organismului modificat genetic si al ingineriei
genetice

• In legislatia din Romania privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a

organismelor modificate genetic, acestea sint definite ca reprezentand orice organism, cu
exceptia celui uman, al carui material genetic a fost modificat altfel decat prin incrucisare
si/sau recombinare naturala sau orice entitate biologica capabila de reproducere sau de
transferare de material genetic( definitie conform Legii nr. 214/2002).
• In Germania, organismele modificate genetic sint considerate acele organisme al caror material
genetic a fost modificat intr-un mod care nu se regaseste in natura, in conditii naturale sau de
recombinare naturala.
• Organismul modificat genetic trebuie sa fie o unitate capabila de autoreplicare sau
transmitere a materialului genetic.
• In Statele Unite, termenul de organism modificat genetic se refera la plante si la animale care
contin gene transferate de la alte specii, pentru a obtine anumite caractere, precum
rezistenta la anumite pesticide si ierbicide.
• Ingineria genetica este, deci, o noua tehnologie care implica manipularea genelor. Datorita
limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de stiinta pot transfera gene intre diferite
specii care nu sint inrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui peste pot
fi transferate la o planta de tomate sau la capsuna pentru a le conferi rezistenta sporita la
temperaturi foarte scazute.
 Principalele metode utilizate pentru transformarea
celulelor vegetale
• METODE INDIRECTE – TRANSFORMAREA MEDIATA
1. Transformarea mediata de bacterii:
• Agrobacterium tumefaciens
• Agrobacterium rhizogenes
2. Transformarea mediata de virusuri

• METODE DIRECTE
1.Transformarea protoplastelor
2.Metoda “biolistics” – impuscarea directa a ADN in celule
3. Electroporarea
4. Electroforeza
Pentru obtinerea unei plante transgenice este necesara urmatoarea
succesiune de operatii:
*Transferul genei de interes in celulele gazda;
* Selectarea celulelor gazda care au integrat, in mod real, transgena in genomul
lor;
* Regenerarea de plante intregi pornind de la plantulele obtinute prin cultivarea in
vitro a celulelor gazda;
* Cultura plantelor transgenice in medii protejate (sere, camere climatizate);
* Cultura experimentala, in aer liber, a acestor noi plante.
Noile proprietati ale plantelor transgenice

Printre proprietatile noi ale plantelor

testate in culturi experimentale precedand
primele culturi comerciale, putem aminti:
• rezistenta la ierbicide(reprezentand mai mult de
jumatate dintre incercari);
• rezistenta la boli (mai ales la cele virale);
• rezistenta la insectele daunatoare;
• testele de calitate si sterilitate barbateasca (in
scopul crearii de hibrizi).
 Noile proprietati ale plantelor transgenice

• Rezistenta la ierbicide
Acest caracter nou este dat de transferul genei Bar si, sub aspect biologic, cu totul
surprinzator, este dat de diversele tipuri de actiuni enzimatice (enzime codificate de
transgene de origine bacteriana si, in cateva cazuri de origine vegetala): transformarea
ierbicidului intr-un compus netoxic, usoara modificare a enzime vizate sau
supraexprimarea sintezei sale, in asa fel incat planta tratata sa dispuna in orice moment
de cantitati suficiente de enzime pentru a se dezvolta normal. Rzistenta unei plante de
OMG este unispecifica, adica ea nu se manifesta decat fata de ierbicidul produs de
intreprinderea producatoare de seminte transgenice.

• Rezistenta la insecte daunatoare

Plantele care poseda aceasta proprietate sintetizeaza in permanenta, in tesutul lor,
o proteina insecticida care duce la moartea unor insecte fitofage daunatoare. Gena care
codifica rezistenta la insecte provine de la o bacterie din sol Bacillus thuringiensis (Bt),
cunoscuta pentru proprietatile insecticide si folosita in lupta biologica (integrata) din
agricultura conventionala, precum si in silvicultura (impotriva omizilor defoliatoare).
Preparatele obtinute din susele naturale de Bt, contin gena insecticida, asa cum se
prezinta ea in bacterie, adica inactiva. Numai dupa ingestia sa si contactul cu sucurile
digestive ale daunatorului, ea este activata si provoaca moartea intr-un timp mai lung sau
mai scurt.
In natura au fost identificate peste 100 de suse care se disting prin puterea lor
insecticida si prin relativa lor selectivitate. Tocmai aceasta biodiversitate a fost vlorificata
pentru crearea de organisme modificate genetic rezistente la diverse grupe de daunatori,
in special lepidoptere si coleoptere. Dar, inainte de transgeneza, ea a fost modificata in
asa fel incat sa codifice proteina activa, ceea ce face ca organismele modificate genetic
sa contina o toxina mult mai rapida si eficace, chiar inaintea ajungerii ei in tubul digestiv al
insectei.
 Noile proprietati ale plantelor transgenice
• Rezistenta la boli
Prin transferul genei care codifica proteina capsidei virale (gena cp.- coat
protein) s-au obtinut plante care rezista la bolile generate de anumite virusuri,
deoarece ea blocheaza propagarea virusurilor in planta transgenica. Se stie ca
sinteza de catre planta a unor mici cantitati din aceasta proteina impiedica
dezvoltarea virusurilor si, astfel, declansarea bolilor virale (virozelor).
O serie de alte realizari privesc rezistenta la atacul ciupercilor
fitopatogene, in esenta, prin insertia in plante a genelor care codifica enzime
capabile sa distruga peretii ciupercilor (distrugand chitinele, glucosidele etc.

• Rezistenta la inghet
Chiar daca organismele modificate genetic rezistente la inghet nu se
cultiva pe scara larga vom mentiona doua dintre strategiile utilizate pentru a le
oferi aceasta proprietate.
Tratamentul culturilor de soiuri conventionale (mai ales a capsunilor), prin
pulvarizarea cu bacterii transgenice „antigel”, pentru protejarea acestora de
ingheturile tarzii.
Insertia unor gene provenind de la pestii din apele reci, spre exemplu o
gena de la Hippoglossus hippoglossus (peste pleuronectid din Marea Nordului)
transferata la capsuni, situatie descrisa foarte bine de Apoteker (1999) in
celebra sa lucrare „ Du poisson dans les fraises”.
 Noile proprietati ale plantelor transgenice
• Maturarea intarziata

O astfel de insusire a fost conferita, pentru prima data, unei legume de

importanta mondiala: tomata. Si in acest caz sunt utilizate doua metode
principale:

1. Insertia unei gene care blocheaza galacturonaza, enzima responsabila de

inmuierea fructelor;
2. Blocarea sintezei hormonului de amturare, proces care este ulterior declansat prin
tratamentul cu etilena, inaintea punerii pe piata a tomatelor transgenice.
Producatorii de organisme modificate genetic pregatesc, in prezent, o a
doua generatie de plante transgenice, caracterizate prin modificari ale compozitiei
lor chimice, in scopulameliorarii calitatii lor tehnologice sau alimentare.
Cele mai recente cercetari vizeaza obtinerea de soiuri bogate in elemente
nutritive, cu un spectru nutritional mai echilibrat sau care sintetizeaza substante
care au rol terapeutic.
In ceea ce priveste unul dintre primele vise ale „ erei transgenezei”, el este
departe de a fi realizat: transferul insusirii de a fixa azotu atmosferic la plantele de
cultura se dovedeste a fi foarte dificil, in primul rand din cauza numarului mare de
gene Nif, implicate in acest fenomen.
  Avantajele plantelor transgenice, prezentate de
producatorii si aparatorii lor

• Pentru amelioratori
Cresterea eficacitatii in ameliorarea plantelor. Tehnicile transgenezei sunt mult mai
precise si mai rapide, deoarece ele privesc doar gena (sau genele)de interes, pe
cand tehnicile clasice de hibridare folosesc genomurile parentale in totalitatea lor,
fiind deseori necesare retro-incrucisari pentru a se accentua manifestarea unei
gene parentale sau pentru eliminarea efectelor secundare nedorite. In plus,
numarul de caractere noi susceptibile de a fi conferite prin transgeneza este mult
mai mare, deoarece poate fi folosita intreaga informatie genetica, indiferent de
originea sa (virala, bacteriana, vegetala, animala sau umana).

• Pentru agicultori
In primul rand, se amplifica procesul de combatere a buruienilor, prin eliminarea
utilizarii ierbicidelor administrate in perioada pre-emergenta si in perioada de
vegetatie, folosindu-se doar un ierbicid total.
In al doilea rand, gratie organismelor noi obtinute si rezistente la boli si daunatori,
sunt eliminate insecticidele si fungicidele folosite curent in sistemul conventional.
In ciuda preturilor mari ale organismelor odificate genetic, cresc randamentul si
beneficiul realizate de culturile transgenice, pe de o parte prin eliminarea
concurentei buruienilor, a agentilor patogeni si a insectelor, iar pe de alta parte prin
renuntarea la consumul energetic necesar administrarii pesticidelor.
 Avantajele plantelor transgenice, prezentate de
producatorii si aparatorii lor

• Pentru industriasi
Prin noile calitati obtinute de plantele transgenice, se amelioreaza si
procesele de prelucrare industriala: amidon modificat, lemn saracit in lignina
(fabricarea pastei pentru hartie devine mai putin poluanta ), bioplasticele,
obtinerea mai usoara a proteinelor umane cu scop terapeutic etc.
• Pentru consumatori
Depozitarea si pastrarea fructelor cu maturizare tardiva se realizeaza mai
usor si cu pierderi minime. In viitor, se considera ca folosirea plantelor modificate
genetic poate duce la ameliorarea sanatatii oamenilor: prin alimente imbogatite in
vitamine, in elemente minerale, in aminoacizi esentiali (AAE); prin folosirea
plantelor-vaccin, a orezului imbogatit in provitamina A; prin tratarea anumitor boli
folosindu-se proteinele umane sintetizate de aceste plante si, deci, ferirea de
riscurile contaminarii, ca in cazul extragerii lor din organismele umane.
• Pentru mediul inconjurator si pentru viitorul umanitatii
In primul rand, se apreciaza o reducere a poluarii ecosistemelor prin
pesticide,; are loc o crestere a productiei agricole sparandu-se ca in viitorul
apropiat va disparea problema foametei (prin extinderea suprafetelor agricole
cultivate cu plante modificate genetic rezistente la salinitate, seceta, aciditatea
crescuta a solului, la inghet etc.).
 Bibliografie
1. C. P. Cornea ,“Inginerie genetică. Principii de realizare. Aplicaţii. Aspecte
economice şi etice”, 2002, ed.Printech Bucureşti

2. George Acqaah, “Principles of plant genetics and breeding”,Blackwell

Publishing Ltd., 2007

3. Gabriela Negoianu-Tenea, Transgenic plants: methods and strategies for

practical application, Progress in Biotechnology (review) Ars Docendi, vol.2,
pp. 73-81, (review), (2002).

4. http://www.ecursuri.ro/referate/referate.php?report=plante-transgenice

5. http://en.wikipedia.org/wiki/Plant_genetics

6. http://www.osim.ro/servicii/baze_date/bdcd%20ERBICIDE%20ro.pdf

7. http://www.referate-lucrari.com/referat_Organisme-transgenice-354.html
Va multumesc pentru atentie!