BOLI CONGENITALE CARDIACE

NECIANOGENE

Petrea Geta
Bătineanu Simona
Defectul de sept ventricular (DSV)
 DEFINIȚIE
În situația în care circulația sangvină este normală, sângele sărac în oxigen se
varsă în atriul drept, apoi trece prin ventriculul drept, iar apoi este pompat în
circulația pulmonară, unde este oxigenat. Mai departe, sângele circulă către
atriul stâng și către ventriculul stâng, de unde este pompat în circulația
sistemică. Cele două jumătăți ale inimii sunt separate de către septul
interatrial și cel interventricular.
Defectul septal ventricular (DSV) este una dintre cele mai comune anomalii
congenitale și constă în lipsa unei porțiuni a septului care separă cele două
cavități ventriculare. Această ”gaură” permite sângelui de la nivelul
ventriculului stâng să circule în ventriculul drept, prin tunelul de comunicare
format. În cazurile în care defectul septal ventricular (DSV) este mic,
simptomele pot fi inexistente, nu există consecințe hemodinamice
semnificative, iar canalul dintre cele două cavități ventriculare se poate
închide de la sine în perioada copilăriei. Dacă dimensiunea defectului septal
ventricular este mare, ventriculul drept este forțat să pompeze o cantitate de
sânge mult mai mare la nivelul arterei pulmonare, iar ventriculul stâng este
nevoit să compenseze această pierdere și să pompeze mai puternic pentru a
trimite suficient sânge către aortă.
 SIMPTOME
În cazul unui defect septal ventricular mic, sub 2 centimetri, simptomele
sunt practic inexistente, iar creșterea ponderală a nou-născutului este
absolut normală.
Dacă defectul depășește 2 centimetri, dezvoltarea ponderală a copilului este
în majoritatea cazurilor deficitară, toracele este deformat, cu precădere în
partea superioară, individul este palid și apare transpirația frecventă, iar în
majoritatea cazurilor prezintă infecții respiratorii. În proporție de 70-80%,
defectele septale ventriculare au o evoluție favorabilă, se închid în totalitate
dacă malformația este de dimensiuni mici, și câteodată se pot închide
parțial chiar și în cazul defectelor cu dimensiuni mai mari.
În general, principalele complicații ale DSV sunt cele pulmonare, de aici
generând cianoza, dispnee de efort și infecții pulmonare recurente.
Decesul apare în primul an de viață, în aproximativ o treime din cazuri,
prin bronhopneumonie. Dacă se depășește perioada critică, toleranța
individului devine bună, cu toate că evoluția ponderală rămâne deficitară,
iar cea pulmonară afectată.
 TRATAMENT
Dacă defectul este de dimensiuni mici, tratamentul nu este necesar.
Cu toate acestea, copilul trebuie monitorizat îndeaproape până la
eventuala închidere a defectului și trebuie urmărit să nu apară
semne de insuficiență cardiacă.
Copiii cu un DSV mare, care au simptomatologie legată de
insuficiența cardiacă, necesită tratament medical și ulterior
închiderea chirurgicală a defectului. Medicația poate include
Digoxin și diuretice.
Dacă simptomele continuă să se agraveze în ciuda tratamentului
medicamentos, defectul va fi corectat chirurgical cu ajutorul unei
grefe Goretex. Unele tipuri de DSV pot fi închise prin cateterism
cardiac deși este o procedură destul de rar aplicată.
Intervenția chirurgicală la un pacient cu DSV asimptomatic este
încă controversată. În acest caz trebuie bine analizată opțiunea
chirurgicală. 
Defectul de sept atrial (DSA)
DEFINIȚIE

Defectul septal atrial reprezintă un defect al septului

interatrial prezent de la naștere.
În timpul vieții intrauterine, între cele două atrii există
o comunicare ce permite trecerea sângelui spre
plămâni. Aceasta se închide în mod normal după
naștere. Dacă defectul nu se închide, atunci rezultă un
DSA.
 SIMPTOME

Boala rămâne asimptomatică sau cu simptomatologie târzie

dacă pacientul nu asociază și alte malformații cardiace sau
dacă defectul este de dimensiuni mici (este considerat un
defect mic dacă are o dimensiune mai mică de 5 mm).
Simptomatologia apărută postnatal sau în prima copilărie
poate cuprinde:
- Dispnee (dificultate în respirație)
- Infecții respiratorii frecvente
- Palpitații (senzația de conștientizare a bătăilor cardiace)
- Dispnee de efort
 TRATAMENT
Defectul septal atrial nu necesită tratament în formele unde
simptomatologia este minimă sau absentă. Închiderea chirurgicală a
defectului este necesară în caz de șunt semnificativ, cardiomegalie sau
simptomatologie persistentă.
Defectul se poate închide printr-o procedură conservativă.
- Procedura cuprinde închiderea DSA prin cateterism cardiac
- Cateterul este introdus printr-o incizie chirurgicală minimă de la nivelul
abdomenului inferior și deplasat până la nivelul cordului
- Dispozitivul de închidere este apoi plasat la nivelul defectului oprind
comunicarea sângelui
Nu orice pacient cu DSA poate fi candidat la această procedură.
Imediat postchirurgical, înainte de orice intervenție stomatologică
sângerândă trebuie administrată antibioterapie profilactică pentru a
reduce riscul infecțios. Antibioticele nu sunt necesare mai târziu.
Persistența canalului arterial (PDA)
 DEFINIȚIE
Vasul ce permite sângelui să devieze circulația pulmonară în
timpul vieții intrauterine se numește duct arterial. Imediat
după naștere, atunci când plămânii fătului se umplu cu aer,
ductul arterial devine inutil, nu mai este necesar.  În
majoritatea cazurilor, acesta se închide imediat. 
În situațiile în care ductul arterial nu se închide, apare
persistența de canal arterial (PDA) afecțiune care determină
creșterea fluxului sangvin între aortă și artera pulmonară,
principalele vase ale circulației pulmonare și sistemice.
 SIMPTOME
Exceptând persistența de canal arterial cu dimensiuni mici, care nu va
genera simptome și poate rămâne nediagnosticată, simptomele resimțite
pentru o situație în care dimensiunile PDA sunt mari pot varia în funcție
de mai mulți factori:
- Gravitatea malformației
- Vârsta gestațională a fătului în momentul nașterii
- Gradul defectului
Cele mai des întâlnite simptome în cazul persistenței de canal arterial sunt
senzația de sufocare în urma unui efort fizic (dispnee), oboseală extremă
în urma unui efort de intensitate scăzută (fatigabilitate), hipertensiune
pulmonară (risc de infecții pulmonare), insuficiență cardiacă sau risc de
infecție la nivelul canalului arterial. PDA mai poate genera o serie de
simptome care cer o atenție sporită și nu pot fi ignorate, cum ar fi
transpirație în exces, poftă de mâncare scăzută, oboseală sau slăbiciune în
timpul alăptării, tahicardie, respirație foarte rapidă (tahipnee).
 TRATAMENT
Dacă fluxurile în circulația sistemică și în cea pulmonară sunt normale sau aproape normale, iar
copilul nu asociază altă afectare cardiacă, scopul este de a închide canalul. În cazul în care
copilul asociază alte malformații cardiace ductodependente, păstrarea deschisă a canalului îi
poate salva viața. Se poate folosi medicație pentru a împiedica închiderea canalului.
În unele cazuri, canalul se închide de la sine. La prematuri acesta se închide în primii doi ani de
viață. La nou-născutul la termen, dacă nu s-a închis în primele săptămâni, șansele să se închidă
de la sine scad.
Atunci când este necesară aplicarea unui tratament, se poate folosi administrarea de
Indometacin sau a unei forme speciale de Ibuprofen ca prima alternativă terapeutică. Medicația
poate avea răspuns favorabil la unii nou-născuți având totodată și efecte adverse. Cu cât
tratamentul este început mai precoce cu atât cresc șansele de reușită.
Dacă metoda medicamentoasă nu are rezultate sau nu poate fi folosită, poate fi necesară
intervenția de închidere mecanică.
Se poate folosi o metodă de închidere prin intermediul unui cateter vascular transcutan. Direct
prin acest cateter se introduce la nivelul canalului un mic dispozitiv metalic ce blochează fluxul
sanguin. Acest dispozitiv poate ajuta copilul să evite procedura chirurgicală clasică.
În caz de eșec sau imposibilitatea aplicării procedurii anterioare se intervine chirurgical prin
metoda clasică. Aceasta presupune o mică incizie la nivel intercostal și ligatura mecanică a
canalului. Deoarece procedura implică riscuri, trebuie puse în balanță beneficiile și riscurile la
care supunem copilul.
BIBLIOGRAFIE
https://www.e-neonat.ro/capitol-125-7-pag
https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/defectul-s
eptal-ventricular-dsv-cauze-simptome-si-tratament/
https://www.e-neonat.ro/capitol-125-2-pag
https://www.e-neonat.ro/capitol-125-5-pag
https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/persistent
a-de-canal-arterial-pda-cauze-simptome-tratament/