LEZIUNI

TENDINOMUSCULARE ALE
GENUNCHIULUI ȘI ȘOLDULUI
TENDINITA ROTULIANĂ (PATELARĂ)

 frecventă

 în special la luptători,
schiori, baschetbaliști,
atleți etc

 Condiții favorizante:
 practică sportivă intensă
 dezaxare a aparatului extensor (subluxație externă a
rotulei)
 Clinic
 Durere subrotuliană ritmată în 3 timpi:
1) durere moderată în repaus
2) dispariția durerii la încălzire
3) reapariția durerii (mai intenă) după încetarea
efortului

 Triadă dureroasă:
 durere la contracția izometrică a cvadricepsului
 durere la întinderea dreptului anterior (călcâi-fesă)
 durere la palparea tendonului (inserția pe vârful
rotulei)
 Tratament
 repaus sportiv (~ 3 săpt)
 AINS local ± general
 FT: crioterapie, US, TENS, Laser, unde de șoc...
 masaj transvers profund (MTP) Cyriax
 contenție adezivă (taping)
 apoi KT:
 stretching drept anterior
 recentraj rotulă
 contracții excentrice cvadriceps
 Profilaxie
 Generală: hidratare, alimentație, pregătire
fizică generală

 Specifică:
 stretching drept anterior
 tonizare cu respectarea echilibrului cvadriceps -
ischiogambieri
 Tratament chirurgical

 excepțional

 după 3-6 luni de tratament bine condus, la

sportivi de performanță

 excizia calcifierilor
 TENDINITA CVADRICIPITALĂ

 rară față de tendinita rotuliană și ahiliană

 sporturi: lupte, schi, baschet, atletism

+ haltere, body-building
 Clinic
 Durere suprarotuliană, apărută în cursul
antrenamentelor specifice (musculație grea) →
obligă la întreruperea antrenamentului

 Durere în ritm de 3 timpi

 Triadă dureroasă:
 durere la contracția cvadricepsului contra rezistență
 durere moderată la întindere
 durere la palparea tendonului tendonului (inserția pe
baza rotulei)
 Tratament, profilaxie, chirurgie
 ca și în tendinita rotuliană
 TENDINITA LABEI DE GÂSCĂ
(PES ANSERINUS)
 Frecventă în atletism, gimnastică, baschet, fotbal
 Clinic:
 durere provocată la testele izometrice (contracție
contra rezistență) pe croitor, drept intern (gracilis),
semitendinos
 durere la întinderea acestor tendoane
 durere la palpare
 semne negative:
 fără colecție articulară (fără șoc rotulian)
 mobilitate normală
 fără semne ligamentare / meniscale
 Tratament...
 RUPTURA TENDONULUI
CVADRICIPITAL

 mai puțin frecventă decât ruptura de tendon

ahilian

 Mecanisme lezionale violente:

 aterizare după salturi de la înălțime (parașută,
parapantă)
 cădere cu genunchii în flexie forțată
 frânare brutală (raliu auto)
 Clinic
 durere sincopală suprarotuliană → duce la
cădere
 mers imposibil
 inițial depresiune suprarotuliană, apoi
hematom + hemartroză (fluctuența fundului de
sac subcvadricipital)
 extensia genunchiului:
 pasivă – ok
 activă – imposibilă
 flexia genunchiului – limitată de durere
 Rotula de partea leziunii mai jos situată decât
cea de partea sănătoasă (pe radiografia de
profil)
 Tratament
 Chirurgical:
 evacuarea hematomului
 reinserția tendonului pe marginea superioară a
rotulei

+ imobilizare 6 săptămâni, apoi

 Recuperare intensivă ~ 6 luni

 Recuperare intensivă:

Obiective:
 combatere amiotrofiei majore a cvadricepsului
 recâștigarea flexiei

Mijloace:
 mobilizare manuală cu tracțiune în ax a gambei
 automobilizare (scripeți)
 RUPTURI MUSCULARE
 se produc prin contracția bruscă a unui mușchi

 Cele mai frecvente:

 ischiogambieri
 cvadriceps (drept anterior)
 adductorii coapsei
 triceps sural

 Ecografie
 Situații favorizante (1):
 greșelimetodice: antrenare excesivă a
musculaturii agoniste în detrimentul
antagoniștilor – ex: rupturile de ischiogambieri
(fotbal, atletism, rugby...) prin antrenare doar a
cvadricepsului (solicitat predominant în aceste
sporturi) → lipsă de sinergism între agoniști
(contracție) și antagoniști (alungire - relaxare) →
predomină:
 la începutul antren / competiției, dacă
încălzirea nu e bună
 la sfârșit, dacă efortul e prelungit
 Situații favorizante (2):
 efortul brusc și violent fără o încălzire
prealabilă, în condițiile unui climat rece și
umed
 efort prelungit (acumulare de produși de
catabolism) → leziunile musculare se produc
spre sfârșitul antrenamentului / competiției
 echipament sportiv necorespunzător
 carențe alimentare
 condiții meteo deosebite
 excese / viața nesportivă
 Ruptura
 parțială: câteva fibre → fascicule
 totală
 Clinic – leziuni parțiale
 durere vie, caracter de arsură bruscă

 atitudine antalgică

 punct dureros la palpare

 tumefierea regiunii

 ± echimoză/ hematom
 Clinic – leziuni totale
 durere vie → tăietură de cuțit

 denivelare (la inspecție / palpare)

 impotență funcțională totală

 echimoză/ hematom
 Tratament
 În urgență (pe teren, în primele 48 de ore): RICE
 repaus sportiv
 crioterapie
 bandaj compresiv
 elevația membrului
+ antialgice, AINS

 Ecografie la 48 de ore → evaluarea gravității

 leziuni ușoare: RICE+AINS 7 zile, reeducare imediată
+ laser, diapulse (nu masaj în primele 15 zile)
 leziuni grave: crioterapie, puncție evacuatorie,
chirurgie
 Exemplu de program de recuperare
 Încălzire – ex dinamic ușor (bicicletă 5-10 min)
 Ex static fără încărcare la diferite unghiuri, în limita durerii
 Ex dinamic fără rezistență
 Ex izometric, cu rezistență progresivă
 Stretching
 Ex dinamic cu rezistență progresivă
 Ex de coordonare
 Antrenament sportiv specific (doar când nu există
disconfort la încărcare, eco ok), intensitatea crește progresiv
 Competiții – după recuperare completă + antrenament
corespunzător, teste
 RUPTURA MUȘCHIULUI DREPT
ANTERIOR
 Foarte frevcventă, în special la fotbaliști

 Mecanisme de producere:
1) contracție concentrică (cu scurtare), cu flexie de șold
și extensie de genunchi (ex: șut în vid sau contra
rezistență)

2) contracție excentrică (cu alungire), cu extensie de

șold și flexie de genunchi (faza de pregătire a
șutului, de elan)
 Clinic
 durere cu apariție brutală, „în lovitură de bici”,
cu senzație de plesnitură

 durere la contracție, întindere, palpare masă

musculară

 în ruptura completă (posibil):

 scobitură în dreptul leziunii
 tumefiere sub leziune (corespunde corpului
muscular retractat)
 imposibilitatea contracției musculare
 Tratament
 Pe teren – RICE

 Leziuni ușoare – trat funcțional, recup imediată

 Leziuni severe – crioterapie, puncție evac, chir

 Leziuni vechi, cu impotență funcțională,

cicatrizare vicioasă, calcifieri - chirurgie
RUPTURA MUȘCHILOR ADDUCTORI
 La fotbaliști

 Mecanism de producere:
 lovirea cu marginea internă a piciorului în minge + piciorul
adversarului

 Clinic:
 durere bruscă în zona inghinală, accentuată la tentativa de mi șcare
 ± echimoze
 impotență funcțională în rupturile complete
 palparea denivelării

 Trat...
TENDINITA DE FESIER MIJLOCIU
 sportivi: atletism, patinaj

 femei sedentare, 40-60 de ani, supraponderale,

după un efort intens de mers, sărit (ex: dans)

 de obicei formă subacută (poate fi primul semn

de coxartroză debutantă)

 fesierul mijlociu – mușchiul cel mai solicitat din

evantaiul fesier în timpul mersului, alergatului
 Clinic
 Durere pe fața externă a șoldului

 Durere de tip mecanic, ↑ la ortostatism prelungit,

mers, sport

 Durerea poate apărea noaptea, la întoarcerea în pat,

la sprijin brusc pe partea dureroasă

 Triadă dureroasă:
 la contracția izometrică (din decubit lateral)
 la întindere în adducție
 la palparea marelui trohanter
 Tratament
 Repaus sportiv

 Evitarea marșurilor prelungite

 Suporturi plantare viscoelastice

 AINS, FKT...