Chișinău în epoca

modernă
 După războaiele ruso-turce, regiunea dintre Prut,
Dunăre și Nistru, a devenit provincia rusă și a
început să fie numită Basarabia – în anul 1812.
Chişinăul, la începutul secolului al XIX-lea, era
un târguşor în proces de dezvoltare, care a fost
accelerată de conjunctura istorică a timpului. În
1818 acesta oficial primește statut de oraș, primul
conducător devine Angel Nour. Datorită acestui
statut, Chișinău a devenit centrul Basarabiei.
 Inginerul Mihael Ozmidov în anul 1813
alcătuește prima harta a Chișinăului, care s-a
păstrat până în zilele noastre. În ea se spune că la
acel moment, în secolul al XIX-lea Chișinăul se
arăta oamenilor, cu case de lut murdare, și erau
înfrumusețate cu acoperișuri de stuf. În anul 1814
a început să construiască mitropolia - astăzi este
Casa Parlamentului, semenarul duhovnicesc, case
ale comercianților inviduali și casele boierești
pentru Donici, Catarji, Bartolomeu, diverși mari
comercianti și oficiali.
 Dezvoltarea infrastructurii
Astfel orașul se transformă treptat dintr-o așezare sătească într-un oraș
frumos, apar:
 1825- Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”

 1840- Arca de Triumf

 1862- Începe pavarea străzilor

 1866- Gimnaziul de fete

 1870- Gara feroviară

 1880- Primul muzeu

Un mare rol în dezvoltarea infrastructurii la avut A. Bernardazzi prin

planificarea și construcția multor edificii.
 Administrația orașului

Primul consiliul local al orașului a fost din 5

membri, de naționalități diferite - ruși, moldoveni,
bulgari, greci și evrei. In 1818 a fost ales primul
primar - șeful administrației locale a orașului –
Anghel Nour. Pentru o rezolvare mai profesională a
problemelor judiciare în anul 1819 s-a creat
magistratul, este condus de primar și doi ratmani.
Această administrație juridică a lucrat pînă în anul
1866, primul conducător fiind Dima Stavrov.