CONGRESUL

DE LA VIENA
(1814 – 1815)
 CONGRESUL DE LA VIENA
(1814 – 1815)
După căderea lui Napoleon vastul imperiu francez se prăbuşeşte.
CONGRESUL DE LA
VIENA
(1814 – 1815)
• Puterile învingătoare, care
au alcătuit coaliţia
antifranceză, au convocat
Congresul de la Viena (sept.
1814 – iunie 1615), în care s-
a trasat noua organizare a
Europei.
 • Negocierile s-au
CONGRESUL DE desfăşurat în jurul a
două principii :
LA VIENA 1. PRINCIPIUL
LEGITIMITĂŢII care
viza restabilirea
monarhiei de drept
divin-Vechiului
Regim.
• A avut ca urmare
reintroducerea
absolutismului în
multe state (noul
regim social şi
politic s-a numit
restauraţie).
 • 2. PRINCIPIUL
ECHILIBRULUI
EUROPEAN care consta
în stabilirea unui
asemenea raport de forţe
între statele europene,
încât să nu se permită
instalarea hegemoniei
unei puteri, în defavoarea
celorlalte.
(conservatorismul)
• Nicio putere europeană
să nu deţină supremaţia.
EUROPA ÎN 1815 • În 1815, suveranii
învingători ai Franţei au
convenit la Viena să
instaureze o nouă ordine
CONGRESUL DE europeană bazată pe
echilibrul puterilor şi
LA VIENA autoritatea monarhiilor
conservatoare.
 • « Europa este un sistem de
state care au nevoie să
trăiască între ele într-un
raport de echilibru. Dar
aceste state sunt organisme
vii. Echilibrul între aceste
organisme vii nu poate fi
impus din afară, prin forţa
unui stat sau a unui grup de
CONGRESUL state mai puternice, după
voinţa lor arbitrară ; trebuie
DE LA VIENA să se răspundă necesităţilor
vitale ale tuturor statelor.
Pentru a nu se înşela asupra
acestor necesităţi vitale,
trebuie să concure întreaga
Europă în stabilirea noului
sistem »
• (Talleyrand – Scrisoare
către Ludovic al XVIII-lea,
Viena,25 noiembrie 1814)
 CONGRESUL DE
LA VIENA
• Forma definitivă a negocierilor
s-a concretizat în « Actul final »
adoptat la 9 iunie 1815.

• State semnatare: Anglia,

Austria, Prusia, Rusia, Franţa,
Portugalia şi Suedia.
 • 1. .Karl August von Hardenberg,
Reprezentanţii reprezentantul Prusiei
• 2. .Klemens Metternich, reprezentantul
statelor Austriei
participante • 4.Lordul Castlereagh, reprezentantul Angliei
• 3.Karl Nesselrode, reprezentantul Rusiei
CONGRESUL DE LA VIENA
 SCOPURILE CONGRESULUI DE LA VIENA

Împiedicarea
Izolarea politică răspândirii
a Franţei ; ideilor revoluţiei
franceze.
 PREVEDERI

FRANŢA :

Este readusă la
graniţele ei din 1789 ;

Este nevoită să
plătească importante
despăgubiri de război ;

Suportă trupe de
ocupaţie.
 PREVEDERI
• CONFEDERAŢIA GERMANĂ,
recunoscută la 8 iunie 1815 (38
state), este menţinută pentru a
împiedica expansiunea Franţei
spre răsărit şi trece sub
hegemonia Austriei.
• Instituţiile sale sunt :
• Dieta federativă – for legislativ ;
• Consiliul intern – organ executiv.
 • PROVINCIILE UNITE (OLANDA) şi BELGIA
PREVEDERI alcătuiesc REGATUL ŢĂRILOR DE JOS.
Înfiinţarea lui are acelaşi scop al blocării
tentativelor expansioniste ale Franţei.
 PREVEDERI

• ITALIA păstrează
fărâmiţarea statală.
• Regatul lombardo-
veneţian din N şi NE intră
sub stăpânirea Austriei.
 PREVEDERI

• POLONIA îşi pierde

independenţa. Cea mai
mare parte a ei intră
sub controlul Rusiei.
Galiţia este anexată
Austriei iar Poznania
intră sub stăpânirea
Prusiei.
PREVEDERI

PRUSIA mai
anexează
Westfalia,
Renania,
Saxonia.
 PREVEDERI
RUSIA mai anexează Finlanda şi i se recunoaşte stăpânirea
asupra Basarabiei.
 PREVEDERI

ANGLIA primeşte din

spaţiul european :
Insula Malta, Insulele
Ionice şi Gibraltarul.
 PREVEDERI

SUEDIA primeşte Norvegia.

 ECHIPA NR. 1
EXERCIŢII • Care au fost statele cele mai avantajate,
respectiv cele mai dezavantajate, ca urmare
a hotărîrilor luate la acest congres ?
ECHIPA NR. 2
• Cum credeţi că au fost primite de opinia
publică hotărîrile Congresului de la Viena ?
ECHIPA NR. 3
• S-au înscris hotărîrile Congresului de la
Viena în sensul progresului istoric ?
 CONGRESUL
DE LA VIENA
« Pretutindeni se spune că nu sunt de
acord, că nu este vorba de a restabili
ordinea şi dreptatea, ci de a forţa
mâna, de a lua fiecare cât mai mult şi
că se pregăteşte un război general
care nu va întârzia să izbucnească. Se
vorbeşte că Alexandru nu-l poate
suferi pe Metternich, că Talleyrand e
singurul care vorbeşte argumentat şi
că Evanghelia, dacă ar fi propovăduită
de diavol, nu ar înceta să fie
Evanghelie, şi este cazul lui, căci
Talleyrand nu cere nimic pentru
Franţa. El nu vrea decât dreptate,
echilibru, moderaţie, linişte pe bazele
sfinte ale dreptului şi raţiunii »
(Raportul secret al prefectului de poliţie
din Viena, Hager, către Francisc I,
împăratul Austriei, 1 noiembrie 1814)
 CONGRESUL
DE LA VIENA

• Prevederile « Actului
final » contraveneau
aspiraţiilor de
libertate şi
independenţă
împărtăşite de
naţiunile europene.
 ALEXANDRU I FREDERIC WILHELM III FRANCISC I
RUSIA PRUSIA AUSTRIA

SFÂNTA ALIANŢĂ
La 26 septembrie 1815, la Paris, Rusia, Austria şi Prusia pun
bazele Sfintei Alianţe.
 « Conform cuvintelor din Sfânta Scriptură, care cere tuturor
oamenilor să se considere fraţi, cei trei monarhi
contractanţi vor rămâne uniţi prin legăturile unei
SFÂNTA fraternităţi adevărate şi indestructibile şi, considerându-
se compatrioţi, îşi vor acorda în orice ocazie şi în orice
ALIANŢĂ loc asistenţă, ajutor şi sprijin ; apărând în faţa supuşilor şi
armatelor lor ca nişte părinţi, ei vor conduce sub
impulsul aceluiaşi spirit de fraternitate de care sunt
animaţi, la protejarea religiei, a păcii şi dreptăţii… »
( Tratatul de întemeiere a Sfintei Alianţe, art. 1)
SCOPURILE
SFINTEI
ALIANŢE

• Menţinerea statu-
quo-ului ;
• Combaterea oricăror
idei şi mişcări
revoluţionare.
• Această organizaţie a
funcţionat până în
momentul declanşării
revoluţiilor europene de
la 1848-1849.
Eşecul Sfintei Alianţe

• Hotărârile Congresului de la Viena n-au

adus echilibru, linişte şi ordine în Europa.
• Începutul sec al XIX-lea a fost dominat
de mişcări ale popoarelor europene,
animate de spiritul Revoluţiei franceze,
de dorinţa ca fiecare să dispună singur
de soarta sa şi de dezideratul realizării
unor reforme sociale, economice şi
politice cu caracter modern.
• Forme de luptă:
• Societăţi secrete: Carbonarii în Italia,
Eteria în Grecia
• Mişcări revoluţionare: Italia, Spania,
Franţa
• Războaie: America Latină, Grecia
 Eşecul politicii Sfintei Alianţe
• Lupta popoarelor a înregistrat tot mai
multe succese, forţele Sfintei Alianţe
dovedindu-se ineficiente. Astfel:
• În Franţa restauraţia a fost înlăturată
şi s-a instaurat monarhia
constituţională (1830).
• Belgia s-a desprins din Regatul
Ţărilor de Jos în 1830 şi a format un
stat naţional.
• Popoarele din America Latină s-au
eliberat de sub stăpânirea spaniolă
devenind republici.
• Grecii şi-au câştigat independenţa
recunoscută de turci în 1829. Grecia
a avut ajutorul Rusiei, Angliei şi
Franţei în lupta împotriva Imperiului
Otoman.
• Toate acestea au dus la destrămarea
Sfintei Alianţe. Prăbuşirea definitivă a
sistemului ei s-a produs în timpul
Mulţumesc pentru atenţie!
Prof. Mihaela Ţurcanaşu