Sunteți pe pagina 1din 34

Forme specifice de sprijin financiar, in etapa iniţierii afacerilor (“startup-urilor”)

• Incubatorul de afaceri

• Acceleratorul de afaceri/ Business Hub

• Platforme de Finantare Participativa


(“Crowdsourcing”)

• Fonduri de Garantare

• Premii

• Subvenţii pentru dezvoltarea afacerii

• Programe special de finantare a afacerilor


Incubatorul de afaceri (IA) - caracteristici

• IA transfera un surplus de încredere şi vizibilitate


întreprinderilor găzduite, oferind un mediu protejat şi
favorabil la înfiinţare şi în primii ani de functionare a
noilor întreprinderi;

• Perioada de incubare este de 3 - 5 ani, dupa care firma


trebuie să părăsească incubatorul, lăsând loc altor noi
intreprinzatori;

• IA oferă si servicii de secretariat, training, contabilitate,


consultanţă, evidenţa personalului, marketing,
networking etc.;

• uneori, IA oferă, din fonduri publice sau private, bani


“samanta” (seed-money) si/sau alte facilităţi de finanţare;

• IA poate ajuta întreprinzatorul-incubat să-și dezvolte


rețeaua de contacte, punându-l în legatură cu persoane de
success din business.
Incubatorul de afaceri (IA) – tipologie:

• IA “intra muros” ofera spaţiul pentru birouri


şi/sau pentru producţie, gratuit sau cu o
chirie mult sub cea normală (chiria – ca şi
celelalte tarife pentru serviciile incub. -
creşte treptat în timp);

• IA “extra muros” oferă servicii, dar nu şi


spaţiu.

• IA “de inovare”(IAI) e localizat, adeseori, în


campusuri universitare sau parcuri
ştiintifice, care asistă intreprinzatorul în
realizarea de proiecte de afaceri pronunţat
inovative; sunt frecvent specializate în
anumite tehnologii şi oferă colaborare unor
oameni de ştiinţă şi laboratoare bine dotate
pentru cercetare şi experimente; uneori,
mari corporaţii trimit echipe
multidisciplinare să lucreze (mai mulţi ani)
în IAI, la realizarea unor proiecte noi.
Accelerator de afaceri (AA)
versus
Incubator de afaceri (IA)

•AA oferă suport (bani, programe intense de pregat. in


bs; spatiu de birou; mk, “mentorship”, networking etc.),
pe perioade scurte (3-4 luni), pentru o crestere rapida a
firmei si în schimbul unei cote de capital (<10%);

•primul AA = “Y Combinator”/ 2005; IA nu participa la


capitalul firmei;

•In AA pregatirea se face, de regula pentru echipe (mici)


de întreprinzători, adesea din mai multe firme;
•AA recruteaza companii indeosebi din domenii de varf,
pe baza unei selectii f dure; admiterea in IA este mai
permisiva si pentru perioade mai lungi (2-5ani)/ acopera
doar o mica parte din cererea de sprijin;

•IA sunt finantate preponderent din bani publici (80%), iar


in AA din bani privati.
Platforme de Finantare Participativa (PFP)/ (Crowdfunding) (I)

– metodă emergentă de finanţare directă

PFP a devenit posibilă prin intermediul


internetului (social media, reţelele on-line,
plăţile electronice), fiind relativ uşor accesibilă
întreprinzatorului; mediul virtual tinde să
elimine treptat bariere psihologice, logistice şi
chiar legale din calea celor care solicită bani.

PFP are la bază principiul 

”câte puţin, de la cât mai mulţi”,


pentru finantarea de intiative si firme profit,
sau non-profit.
Platforme emergente de operare participativă
(CROWDSOURCING)
Vizează 4 arii potențiale distincte:
1. Munca participativă (Crowd Labor) =
atragerea de liber profesioniști, în
realizarea parțială sau integrală a unor
activități/ sarcini, pe perioade determinate
în cadrul unor proiecte online (de regulă,
pentru un preț anunțat) (exp. Fiverr);

2. Inovare participativă (Open


Innovation/Crowd Creativity): diverse
persoane pot posta opinii/ info/ studii, in
legătură cu un proiect (științific, artistic
etc.).

3. Acces distribuit (Access Distributed


Knowledge or Experience):  cunoaștere/
experiențe/ impresii sunt accesate și
împărtășite onine (exp. Wikipedia)

4. Crowd-Funding: Companiile se “întorc”
către publicul larg pentru a-si finanta ideile.
“Acces la finantare de la “intrarea” la iesirea” din business”!/
Access to finance from start-up to scale-up to exits!”
TOP 10 PIETE GLOBALE DE TIP “OPEN SOURCE”:
"THE FUTURE IS - OPEN SOURCE EVERYTHING" (Linus Torvalds)

• OPEN COLA

• BREWTOPIA BLOWFLY

• WIKIMEDIA PROJECTS

• PROJECT GUTENBERG

• TROPICAL DISEASE - enable scientists to work together


to find new drugs;

• INSTITUTE FOR ONE WORLD HEALTH

• SCIENCE COMMONS - alternative to expensive legal costs


of sharing & reusing scientific works inn journals, etc.

• OPEN SOURCE SCIENCE PROJECT - increases ability for


students to participate in research process;

• ARDUINO - for hobbyists, artists & designers.

• OPEN SOURCE SOURSEWARE - uses a shared web


space as a platform to improve upon leraning challenges

• OPEN SOURCE SOFTWARE - LINUX; Apache HTTP;


Mozilla Firefox; OpenOffice.org; Symbian (for mobile
Phone)

• OPEN SOCIETY
Platforme de Finantare Participativa (Crowdfunding)

Platformele de profil au cunoscut o proliferare fără


precedent; cele mai cunoscute:
RocketHub, Kickstarter, PledgeMusic,
Funding4Learning, Artist-Share, FundRazr, Kiva
etc.);
•sumele strânse, in 2020 > 8 mild. $; (> 11 mild.$/
2023)
•majoritatea site-urilor încurajează întreprinzătorii
(iniţiatori de proiecte) să:
– ofere recompense donatorilor, sub diferite
forme (de la cărţi poştale, popularizare pe
Twitter, mostre din produsul susţinut);

– să-şi actualizeze periodic informaţiile


despre proiect, în moduri cât mai atractive.
Platforme de Finantare Participativa (Crowdfunding) -
tipologie / II
Au fost identificate 4 tipuri majore de crowdfouding, în
raport de motivaţia întreprinzătorului iniţiator, respectiv cele
bazate pe :
– capital investit (equity) – finanţatorii primesc o
dobandă proporţională cu suma investită, venituri sau
alte acorduri de partajare a profitului ;
– împrumuturi (lending) – caz în care finanţatorii
beneficiază, cel mai frecvent de un venit periodic fix
şi rambursarea sumei iniţial primite de întreprinzător;
– recompense – care sunt de regulă, non-financiare,
precum exprimarea aprecierii, a mulţumirii etc. 
– donaţii   - care, de la început nu presupun nici un fel
de recompense.

Programul “The Crowdfunding Accreditation for


Platform Standards (CAPS) program is an initiative
by Crowdsourcing.org to promote the adoption of
best practices for the operation of crowdfunding
platforms globally.

Crowdfunding in RO http://crestemidei.ro/?
gclid=CJ6l5uK2scICFUoCwwodBF4AOg
Exista un proiect de lege!
LAMPSTER, Partenerul tau luminos:
(un exemplu de finantare participativa de succes!...)

• Doi tineri intreprinzatori români, din San Francisco, au creat Lampster, o


lampă ingenioasă ce poate fi controlată cu ajutorul telefonului mobil. Întregul
design este construit în jurul unui far vechi de tractor, iar produsul final e o
îmbinare reușită de vintage și high-tech.
• Campania de finanțare lansată pe Kickstarter are deja peste 1.300 de
finanțatori și a strâns aproape 300.000 de dolari (față de bugetul inițial de
30.000). În schimbul a 150 de dolari puteți avea un Lampster doar al vostru.
www.youtube.com/watch?v=qHZpxptwCno
Garanţiile

Garantiile servesc accesului întreprinzatorului la


sursele de finanţare obişnuite, prin
acoperirea partiala sau integrala a
garanţiilor cerute de institutiile de credit.

Mecanismul constă în emiterea de


scrisori de garanţie,
acoperite cu capitalul fondului.

Garantiile se acorda, de regula, de instititutii


specializate, create şi finanţate de
autorităţile publice; alteori, întreprinzatorii se
organizează în aşa-numite
“Fonduri mutuale de garantare”,
pentru a rezolva această problemă pe bază de
reciprocitate.
Fondul National de Garantarea a Creditelor ptr IMM-uri (FNGCIMM)
http://www.fngcimm.ro/

Garanţia FNGCIMM SA-IFN acoperă riscul de


nerambursare a creditului contractat de întreprinzător,
- în proporţie de maxim 80% din valoarea acestuia şi
- până la limita de 2,5 mil. Euro.

Tipuri de finanţări garantate:


• Finanţări pe termen mediu şi lung de tipul creditelor
pentru investiţii, necesare pentru:
– realizarea de noi capacităţi de producţie,
– dezvoltarea/retehnologizarea capacităţilor de producţie
existente,
– achiziţia de utilaje, maşini, instalaţii, clădiri, etc.

• Finanțări pe termen scurt, de tipul liniilor de credit


pentru:
– asigurarea capitalului de lucru,
– credite globale de exploatare,
– credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor,
– credite pentru prefinanţarea exporturilor ş.a.
 FONDUL ROMÂN DE CONTRAGARANTARE (FRCG)
http://www.frcg.ro/

Garanțiile aferente finanțărilor contractate de IMM-uri de


la bănci și instituții financiare non-bancare pot fi
contragarantate de
FONDUL ROMAN DE
CONTRAGARANTARE
http://www.frcg.ro/
(FRCG)

FRCG este instituţie fin. specializată,


organizată ca S.A., având ca acţionari
- Statul român prin Min. Finanţelor Publice
(68%) şi
- Fundaţia Post-Privatizare (32%).
FRC este administrată în sistem dualist şi are
ca obiect unic de activitate
contragarantarea garanţiilor acordate de
fondurile de garantare, persoane juridice
române, pentru credite şi alte
instrumente de fin. obţinute de IMM de
la instituţiile de credit şi alte instit. fin.
nebancare, autorizate potrivit legii.
Instituții de garantare
Fondul National de
Garantarea a Creditelor
ptr IMM-uri

European Association of
Guarantee Institutions
(AECM)
http://aecm.eu/fngcimm-national-
credit-guarantee-fund-for-smes/
Premiile
= reprezintă sume care se acordă
întreprinzătorului cu titlu gratuit
pentru realizarea unor parametrii
de performanţă stabiliţi, sau cu
ocazia unor competiţii menite să
stimuleze creativitatea şi spiritul
întreprinzător.

Uneori sumele sunt acordate iniţial


cu titlu rambursabil, iar ulterior, în
funcţie de performanţele efectiv
realizate, ele sunt lăsate
întreprinzătorului – în întregime
sau în parte – cu titlu de premiu.
Subvenţii pentru dezvoltarea afacerii

= sprijin financiar acordat cu titlu gratuit întreprinzătorilor, în cadrul


unor scheme care urmăresc realizarea anumitor obiective ale
politicilor publice, de regulă prin concurs de propuneri.

Politica UE în materia ajutorului de stat aplică principiul “de minimis”,


considerând acceptabile subvenţiile pentru IMM, dacă acestea
NU depăşesc plafonul total de 200 mii Euro, în decurs de 3 ani.

• Avantaje
– Efect de încurajare
– Efect de susţinere a obiectivelor politicilor publice
(educare, inovare, concurenţă, ocupare, dezvoltare
locală, responsabilitate socială)
– Efect de diminuare a riscului şi reducere a costului
capitalului (permite şi iniţierea afacerilor nu foarte
sigure sau care nu promit o rentabilitate excepţională)
• Dezavantaje
– Banii ieftini generează afaceri debile
– Birocraţia
– Constrângerile
– Corupţia
Instrumente    
structurale Obiectiv global Axe prioritare

POCU – Programul Stabilește prioritățile de investiții, obiectivele 1. Inițiativa locuri de muncă pentru tineri
operaţional Capital specifice și acțiunile asumate de către România în 2.Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs (not
uman domeniul resurselor umane. in education, employment or training)
  3. Locuri de muncă pentru toți
4.Incluziunea socială și combaterea sărăciei
 
5.Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
 
comunității
alocare financiară: 6. Educație și competențe
5,059 miliarde Euro. 7. Asistență Tehnică

POC – Program Contribuie la creşterea competitivităţii şi la 1.Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în
operaţional dezvoltarea economică prin îmbunătăţirea sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor
Competitivitate accesului, securităţii şi utilizării TIC şi prin 2.Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru o
  consolidarea CDI. economie digitală competitivă
 
alocare financiară:
 
1,58 miliarde Euro.

POAT - Programul Asigură capacitatea şi instrumentele necesare 1.Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și
Operațional pentru o eficientă coordonare, gestionare şi control implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea
Asistență Tehnică al intervenţiilor finanţate din Fondurile Europene informațiilor privind aceste fonduri
  Structurale şi de Investiţii, precum şi o 2.Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI
implementare eficientă, bine orientată şi corectă a 3.Creșterea eficienței resurselor umane implicate în
alocare financiară:
POAT, Programului Operaţional Infrastructură sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în
 212,76 milioane
Mare (POIM) şi a Programului Operaţional România.
Euro. Competitivitate (POC).  
Programe pentru susținerea întreprinzătorilor români

• Programul Scale-up România – IMM •Programul „Student INNOtech” - susţinerea


iniţiativelor antreprenoriale ale studenţilor, cu
• Programul pentru asigurarea siguranței accent pe domeniul tehnologiei informaţiei;
alimentare a României - Agro România •Programul „Start Up + Next Gen”- susţinerea
iniţiativelor antreprenoriale cu finanţare din FSE
• Programul de sprijin al IMM-urilor din +;
construcții - Building România •Programul „Start Up Diaspora Next Gen”-
susţinerea cetăţenilor români din diaspora care
• doresc să revină în ţară şi să deschidă o afacere
Programul Scale-up România - companii
cu finanţare din FSE +;
mari
•Programul „Făcut în ţara mea” - promovarea
noncomercială a consumului de produse și
• Program strategic de susținere a servicii realizate și prestate pe teritoriul național.
Centrelor de Depozitare, Colectare și
Distribuție a produselor agro-alimentare
românești https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/24920/programul-de-guvernare-
al-mediului-de-afaceri-2021-2024-programe-de-sprijin-pentru-imm-uri-
companii-mari-si-nu-numai
https://pisa.upb.ro/2020/06/11/lista-2020-principalele-scheme-de-
• Programul „Restart Sport România” finantare-pentru-firmele-mici-si-mijlocii-din-romania/
https://www.sfin.ro/imm-principalele-surse-de-finantare-in-2020/
Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) –
sursa potentiala de finantare pentru IMM-uri

In baza aprobarii recente a PNNR de


catre Comisia Europeana,
microîntreprinderile și firmele mici și
mijlocii (IMM) din România vor putea
accesa fonduri europene  în valoare
totală de 315 milioane de euro, pentru
calculatoare și alte investiții în
digitalizare.

– Scheme de ajutor pentru sectorul


privat, privind digitalizarea IMM - 315
milioane EUR.
– Instrumente Financiare pentru sectorul
privat, privind digitalizarea IMM - 50
milioane EUR.

Schemele de ajutor sunt fonduri nerambursabile, în timp ce


instrumentele financiare au garanții europene la credite bancare
pentru firmele mici și mijlocii.
Repere privind Managementul Financiar al IMM-urilor

Obiective specifice:
-Asigurarea echilibrului financiar;

-Utilizarea eficienta a resurselor financiare;

-Maximizarea profitului la un nivel acceptat


al riscului;

-Optimizarea fluxurilor de numerar;

-Asigurarea rentabilitatii economice,


financiare etc.;

-Cresterea economica si flexibilitatea.


Concepții de bază operate în cadrul Managementului Financiar

• Contează valoarea în timp a


banilor, sau: Ce poţi face
azi nu lăsa pe mâine!!

• Relaţia rentabilitate/ risc!


Investiţiile în proiecte mai
riscante trebuie să ofere, în
mod normal, în exploatare o
rentabilitate proporţional
mai mare.

• Fluxul net de mijloace


baneşti poate fi considerat
adesea o variabilă mai
importantă decat profitul.
Lichiditatea – “barometru” al sanatatii financiare a firmei

Lichiditatea se poate referi la:


-lichiditatea contabilă (sănătatea
bilanțului unei instituții). măsurată în
termenii activelor sale asemănătoare
numerarului);

-lichiditatea de finanțare (ușurința cu


care debitorii pot obține finanțare
externă);

- lichiditatea pieței (ușurința cu care


un activ poate fi convertit într-un
mediu lichid, de exemplu numerar).

O criză de lichiditate se referă la o


lipsă acută (sau „secare”) de
lichiditate.
Factori potential generatori de crize de lichiditate:

1. Factori endogeni: 2. Factori exogeni:


• managementul general şi fin. • întârzierile de plată ale
necorespunzător concretizat în clienţilor;
necorelări ale fluxurilor
financiare de intrare şi de
ieşire; • întârzieri în transferurile de
bani din sistemul bancar;
• structura sortimentală
neadecvată cererii; • plăţi neoficiale şi neincluse în
contabilitate;
• supra-dimensionarea
stocurilor, rezultând blocări de • impozitele şi taxele ridicate
fonduri etc. (unele plătibile înainte de
încasarea efectivă a
sumelor);
Planificarea fluxului de numerar (FN)

Caracteristici: Planificarea FN permite:


•cunoaşterea permanentă de către întreprinzător
•previziunea şi monitorizarea FN sunt a situaţiei fin.;
de importanţă crucială pentru IMM,
constituind una din cauzele majore •estimarea încasărilor şi plăţilor, aferente
ale colapsului lor; intervalului următor de timp;

•fluctuaţiile FN sunt mai ample şi mai •stabilirea, după caz, a destinaţiilor pentru
intens resimţite in IMM-uri, faţă de excedente probabile de numerar;
cele dintr-o firmă mare (mai puţin
vulnerabilă); •Determinarea, după caz, a deficitului de
numerar pentru perioada următoare şi
contractarea din timp a creditelor necesare;
•amplitudinea fluctuaţiilor depinde de
variabile, a căror evoluţie este uneori •evaluarea capacităţii investiţionale a firmei, în
greu de estimat: timpul de plată vederea modernizării acesteia;
(decalat sau nu faţă de cel iniţial
stabilit), sezonalitatea vânzărilor, •dezvoltarea unei baze de date şi informaţii, care
situaţii neprevăzute, etc. să reflecte situaţia fin. în raporturile cu diferiţi
parteneri (bănci, furnizori, etc.).
Planificarea fluxului de numerar :

Planificarea FN se face în funcție de: Un management corespunzător al FN presupune:


•disponibilul bănesc al firmei, în casă şi •alegerea cu grijă a acelor furnizori care onorează
în bănci, la începutul perioadei de prompt comenzile făcute, permiţând desfăşurarea
referinţă (soldul iniţial); activităţii firmei cu stocuri minime;

•încasările în numerar estimat a fi •organizarea colectării operative a contra-valorii


obţinute, din activitatea de exploatare mărfurilor vândute, asigurând o perioadă minimă de
şi din alte activităţi, în perioada de recuperare a creanţelor, pentru a evita riscul crizei de
referinţă; lichiditate;

•plăţile ce se estimează că vor fi făcute •accelerarea şi simplificarea operaţiilor de efectuare a


în perioada de referinţă, pentru mărfuri, plăţilor şi încasărilor, concomitent cu proiectarea unui
salarii, chirii, dobânzi, taxe, impozite, sistem informaţional simplu şi eficient aferent fluxului
etc.; de numerar;

•disponibilul bănesc la sfârşitul •comprimarea la minim a duratei ciclului cumpărare -


perioadei de referinţă, respectiv plată - vânzare - încasare.
excedentul sau deficitul de numerar
(sold final);
•urmarirea atenta atat a situatiei debitorilor cat şi pe
cea a cheltuielilor făcute; problemele legate de FN nu
•numerarul rezultat din însumarea au drept cauză doar întârzierile la plată, ci adesea şi
soldului final cu cel iniţial. declinul vânzărilor.
Determinarea "Pragului de rentabilitate" al afacerii

Aplicarea de către întreprinzător a acestei metode


presupune identificarea pragului (cantitativ
şi/sau valoric) dincolo de care producția/
vânzarea unui produs devine rentabilă.

•Determinarea pragului de rentabilitate stă la baza


fundamentării multor decizii ale întreprinzătorului,
legate de activitatea comercială (preţuri, cheltuieli de
circulaţie etc.).
Concret, metoda constă în compararea
cheltuielilor (fixe şi variabile) cu veniturile,
pentru determinarea profitului sau a pierderii
aferente. (Figura nr. 1).

•În condiţiile în care pe abscisă se măsoară


cantitatea (Q), iar pe ordonată valoarea (Val.), se
observă că punctului de intersecţie dintre graficul
cheltuielilor totale (CT) şi respectiv, cel al veniturilor
(V), îi corespunde cantitatea R, sau pragul de
rentabilitate.
Calculul pragului de rentabilitate (in functie de cantitate/ exemplu) (I)

• Pentru orice cantitate q1< R, cheltuielile


totale depăşesc veniturile (CT>V),
situând vânzarea produsului respectiv în
zona de pierdere (-). V
• De asemenea, pentru orice Val.
cantitate q2>R, vânzările sunt profitabile CT

(+), deoarece, veniturile sunt mai mari +

decât cheltuielile totale (V>CT).


• Pentru cantitatea ″ R ″- este valabilă CV

egalitatea:
• V = CT => p x R =
CF + Cv’ x R
• R = CF/(p - Cv’) CF
• unde: V = venituri totale
• CT = cheltuieli totale -

• R = pragul de rentabilitate (unităţi


fizice)
q1 R q2 Q
• p = preţul produsului
• CF = cheltuieli fixe
• Cv’ = cheltuiala variabilă unitară
Calculul pragului de rentabilitate (in functie de cantitate/ exemplu) (II)

Spre exemplu, considerând CF = 10.000 U.M.,


p = 40 U.M., iar Cv’ =20 U.M., pragul de
rentabilitate al vânzării unui produs, precum şi
zonele de pierdere/profit, sunt evidenţiate de
următorul tabel: 

a) Care este pragul de rentabilitate?


R = CF/(p - Cv’) Cantitat CF CV CT V +/-
V= CT; p x R = CF + Cv’ x R e- Q (totală)
40xR = 10000 + 20xR 0 1000 - 1000 -0
0 0 1000
R = 10000/(40-20) = 500 buc. 0
= PRAG DE RENTABILITATE 100 1000 2000 1200 4000 -
0 0 8000
b) Ce cantitate trebuie vanduta pentru a obtine R= 500 1000 10000 2000 2000 0
un profit de minim 2000UM?! 0 0 0
Q = ?, Profitul (Pr) = 2000 UM 600 1000 12000 2200 2400 +200
V = CT + Pr 40xQ = 10000 + 20xQ + 2000 0 0 0 0
•Q = 12000/ (40-20) = 600 buc.

Dificultatea aplicării în practică a acestei metode


constă, în esenţă, în identificarea corectă a
componentelor de cheltuială fixă, respectiv variabilă.
Contul de Profit si Pierderi (CPP)

CPP = un tabel recapitulativ


(centralizator) privind mărimea
cheltuielilor (Ch.). şi veniturilor (V), Veniturile/ V (după natura lor): de
clasificate în raport de diverse criterii exploatare, fin.; extraordinare.
(de regulă, natura sau destinaţia lor). • Dupa natura rezultatului: vânzări de
produse, mărfuri şi lucrări; venituri (V)
din producția stocată şi nevândută; V
CPP furnizează informații despre din producția proprie de imobilizări; V
capacitatea unei companii de a din dobânzi şi dividende; V din
genera profit pe baza: vânzarea mijloacelor fixe etc.).
• rezultatului din exploatare (venituri
din exploatare - cheltuieli din
exploatare), Cheltuielile/ Ch. (după destinaţia lor): de
• a rezultatului financiar (venituri exploatare; financiare; extraordinare.
financiare - cheltuieli financiare) si • Dupa felul resurselor utilizate: materii
• a rezultatului exceptional (venituri prime, materiale, ch. cu personalul;
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
exceptionale - cheltuieli amortizări şi provizioane, dobânzi
exceptionale). plătite etc.).
Asigurarea echilibrului financiar al unei IMM

• Condiţii esenţiale:
= determinarea resurselor fin. de care
aceasta dispune şi identificarea de noi • asigurarea echilibrului dintre fondul de
surse până la nivelul necesarului, rulment şi nevoia de fond de rulment,
pentru menţinerea solvabilităţii pe termen
stabilit astfel încât procurarea scurt;
celorlalte categorii de resurse (umane • acoperirea mijloacelor de finanţare a
şi materiale) să fie posibilă pentru activelor mobilizate, îndeosebi utilizând
desfăşurarea normală a activităţii. capitaluri permanente şi nu prin datorii pe
termen scurt.
Echilibrul economico-fin. al unei IMM
este: FONDUL DE RULMENT = Capitaluri
• o expresie a corelaţiilor dintre permanente - Active imobilizate
lichiditatea activelor şi exigibilitatea
capitalurilor care au asigurat finanţarea FONDUL DE RULMENT = Active circulante -
lor; Datorii pe termen scurt

• constituie o premisă dar şi o NEVOIA DE FOND DE RULMENT= Stocuri +


Creanţe - Obligaţii nefinanciare
consecinţă a desfăşurării normale a
activităţii întreprinderii, în conformitate
cu obiectul său de activitate. TREZORERIA = Fondul de rulment -
Necesarul de fond de rulment
Principalii indicatori economico-financiari
ce trebuie urmăriţi de întreprinzător

A. Indicatori de lichiditate
• Lichiditatea globală = Active circulante / Datorii curente
• Lichiditatea redusă (intermediară) = (Active circulante - Stocuri) / Datorii curente
• Lichiditatea imediată = Trezoreria / Datorii pe termen scurt
• Perioada de recuperare a creanţelor = (Debitori + Facturi neîncasate) / Cifra de afaceriX365
• Perioada de rambursare a datoriilor = (Obligaţii de plată / Cifră de afaceri)X 365
• Rata de acoperire a creditelor = (Profit net + Amortizare - Dividendele plătite) / (Ratele de capital scadente + Dobânzile
aferente)

B. Indicatori de solvabilitate
• Solvabilitatea patrimonială = Capital propriu / Total pasive
• Indicele de solvabilitate generală = Total active / Capitaluri străine

C. Indicatorii rotaţiilor şi duratelor


• Numărul de rotaţii = Fluxul de rotaţie al perioadei / Stocul mediu al perioadei
• Durata unei rotaţii (zile) = Număr de zile ale perioadei X (Stocul mediu / Fluxul de rotaţie al perioadei)
• Durata creditului acordat clienţilor (zile) = Număr de zile ale perioadei X (Clienţi + Efecte de primit) / Vânzările perioadei
• Durata creditului acordat de furnizori (zile) = Număr de zile ale perioadei X (Furnizori + Efecte de primit) / Cumpărările
perioadei
• Durata unei rotaţii = 365 (sau altă perioadă) / Număr de rotaţii
• Rotaţia stocurilor = [Cifra de afaceri / (Total stocuri - Facturi neîncasate)] X 365
• Rotaţia activelor fixe = Vânzări nete / Active fixe
• Rotaţia activelor = Vânzări nete / Total active

D. Indicatori privind profitabilitatea


• Rata profitului

S-ar putea să vă placă și