Personalitate și comportament

profesional.
 Personalitatea este principala diferență dintre indivizi, reprezentând
profilul general sau o combinație de caracteristici psihologice ce cuprind
natura unică a unei persoane și care influențează modul în care acea
persoană reaționează și interacționează cu
celelalte persoane sau cu mediul.
 Personalitatea include un set de caracteristici mentale care reflectă cum
gândește, acționează și simte o persoană. Mai mulți specialiști sau
întrebat ce anume determină personalitatea: este 
personalitatea determinată 
genetic sau se formează prin experiența? De multe ori auzim pe cineva
spunând: Se poartă exact ca maicăsa” sau
”El este așa pentru că așa a fost crescut”. Apare astfel urmatoarea
controversă: natura sau creștere+educație? Depinde personalitatea de 
ereditate, prin moștenirea genetică sau de mediul în care cineva traieste?
 Răspunsul cel mai logic, conform specialiștilor în
psihologie, ar fi ca, cei doi factori + factorul genetic și
factorul de mediu+educație+experiența
interacționează în formarea personalității fiecaruia
dintre noi. Prin urmare, ereditatea stabilește niște
limite privind numărul de trăsături de personalitate
care pot fi dezvoltate, iar mediul reprezentat de
factorii culturali, sociali și situationali determină
dezvoltarea în cadrul acestor limite.
 Factorii culturali
se referă la valorile culturale deprinse de o anumită
persoană în decursul vieții, în special în perioada de
formare a personalității. Aceste valori culturale au un
impact puternic asupra modului de comportament al
indivizilor. De exemplu, un pasionat de literatură sau orice
altă artă va avea un comportament mult mai rafinat decât o
persoană care nu manifestă nici un fel de înclinații
culturale. În mod evident, acest al doilea tip de individ va
fi mult mai insensibil și va avea un comportament mai
violent decât primul tip.
Factorii sociali reflectă viața de familie, religia și grupurile
de oameni din care a făcut parte de-a lungul vietii.
 Factorii situaționali accentuează sau
diminuează anumite aspecte ale
personalității, de exemplu, o persoană
care a suferit mai multe eșecuri poate
să manifeste o lipsă de încredere în sine
și să nu participe sau să nu întreprindă
anumite acțiuni care iar putea aduce
succes numai din cauza evitării unui alt
esec.
 Secretul succesului din viața personală și profesională are la bază
cunoașterea de sine și a celor din jur, precum și capacitatea de a-ți adapta
comportamentul în funcție de cerințele mediului.
Personalitatea este expresia caracteristicilor și comportamentului nostru,
fiind cea care ne dă unicitatea în relația cu sinele și cu ceilalți. Suntem
ființe umane diferite și acest lucru se reflectă în existența mai multor
tipuri de personalitate.
În acest articol vom discuta despre:
Personalitatea de tip A;
Personalitatea de tip B;
Tipuri de personalitate conform lui Carl Jung;
Teoria tipurilor fundamentale de personalitate;
Trăsături de personalitate;
Tulburări de personalitate.
 Personalitatea reprezintă ansamblul de
însușiri stabile proprii, care
caracterizează mental și
comportamental o persoană și o
distinge ca individualitate conștientă și
liberă. Este construită din două trăsături
complet diferite, și anume,
temperament și caracter.
 Temperamentul este o condiționare
biologică, este ereditar și reprezintă
ansamblul trăsăturilor fiziologice și
nervoase care condiționează capacitatea de
lucru, echilibrul și stăpânirea de sine a
unei persoane. Particularitățile
temperamentului țin de structura somatică,
de sistemul nervos, de mobilitatea
proceselor nervoase, de resursele
energetice ale fiecărei persoane în parte.
Caracterul reprezintă ansamblul însușirilor
psiho-morale ale unei persoane, care se
manifestă în modul cognitiv (de gândire) și
comportamental în ideile și acțiunile sale.
Trăsăturile de caracter se formează și sunt
influențate încă din primii ani de viață ai
copilului de către părinți prin obiceiurile
preferențiale, valorile și normele la care se
raportează ei, dar și de normele și valorile
societății în care acesta trăiește.
 Există mai multe teorii despre
personalitate și despre tipuri de
personalități. O primă împărțire a
personalităților este:
Personalități de tip A;
Personalități de tip B.
 Tipuri de personalitate – Personalitatea de tip A
Persoanele de tip A sunt caracterizate ca fiind:
Luptătoare;
Muncitoare;
Hotărâte să aibă succes.
Acestea iau decizii rapid și tind să se împartă
între mai multe sarcini simultane, ceea ce creează
stres substanțial. Inițial, cei care au dezvoltat
această teorie a personalității considerau că
persoanele de tip A pot dezvolta un risc mai mare
de boli cardiovasculare, însă datele științifice
adunate ulterior nu au demonstrat acest lucru.
 Trăsături ale personalității de tip A

Nu există o definiție standard a ceea ce înseamnă o personalitate de tip A, iar trăsăturile

variază pe o plajă destul de largă, dar se poate agrega o imagine generală a persoanei A:
aplecare către multitasking;
competitivă;
foarte ambițioasă;
foarte organizată;
nu îi place să piardă timpul;
se simte nerăbdătoare sau iritată atunci când este în întârziere sau când are de-a face cu
situații în care termenele sunt depășite;
petrece mult timp muncind;
foarte concentrată pe obiective;
stresată atunci când întâlnește provocări care îi afectează succesul;
puternic motivată;
nerăbdătoare, impulsivă, hiper-energică, uneori se poate înfuria cu ușurință și dă dovadă
de un comportament ostil.
O personalitate de tip A tinde să fie autocritică, în situațiile în care a lăsat ceva
neterminat sau dacă simte că nu a dat tot ce avea mai bun spre îndeplinirea unui obiectiv.
 Tipuri de personalități –
Personalitatea de tip B
Teoretic, este opusul personalității de
tip A, însă, în realitate, majoritatea
persoanelor tind să împrumute trăsături
de la ambele tipuri. Persoanele de tip B
tind să fie mai degajate și relaxate,
astfel că și nivelul de stres pe care îl
experimentează este mai scăzut.
 Trăsături ale personalității de tip B
tinde să petreacă mai mult tip reflectând asupra lucrurilor sau
abordând o gândire filozofică;
nu se simte la fel de grăbită atunci când are de îndeplinit diferite
sarcini;
nu resimte un stres atât de mare dacă nu poate îndeplini tot ce și-a
propus.
Deși și persoanele cu personalitate de tip B se confruntă și ele cu
surse de stres, tind să gestioneze mai bine momentele stresante –
depun eforturi în mod constant și se bucură de realizările lor, chiar și
atunci când nu reușesc să își ducă la bun sfârșit proiectele sau
sarcinile. Aceste persoane tind să îmbrățișeze cariere care pun accent
pe creativitate, cum ar fi cea de scriitor, consilier, terapeut, actor, etc.
În plus, persoanele B sunt mai tolerante decât cele din categoria A.
 Tipuri de personalitate conform lui Carl Jung

Cunoscutul medic și psiholog elvețian Carl Jung a analizat

tipurile de personalități din perspectiva psihanalizei, fiind
un apropiat al lui Sigmund Freud. El a încadrat oamenii ca
aparținând unor patru tipuri primare de funcții psihologice
și a propus două perechi dihotomice de funcții cognitive:
funcțiile raționale: reflexiv R și afectiv A;
funcțiile iraționale: senzorial S și intuitiv I.
Reflexivul și afectivul sunt definite ca
„raționale” (gânduri, sentimente, acțiuni raționale, decizii),
în timp ce senzorialul și intuitivul sunt cele „nonraționale”.
 Reflexivul și afectivul sunt definite ca „raționale” (gânduri,
sentimente, acțiuni raționale, decizii), în timp ce senzorialul și
intuitivul sunt cele „nonraționale”.
Senzorialul și intuitivul sunt funcțiile care colectează
informațiile din mediul exterior, prin percepție. Acestea
descriu modul în care informațiile noi sunt înțelese și
interpretate de către fiecare ființă în parte. Persoanele care se
regăsesc în senzorial au mai multă încredere în informații care
sunt prezente, tangibile și concrete și preferă să caute dovezi și
fapte. Pe de altă parte, intuitivii tind să aibă încredere în
informații mai abstracte sau teoretice, care pot fi asociate cu
alte informații (amintite sau descoperite căutând un context
sau un model mai larg).
 Reflexivul și afectivul sunt funcții de luare a
deciziilor, adică bazate pe judecată. Ele sunt folosite
pentru a lua decizii raționale, pe baza datelor
primite de la senzorial și intuitiv. Reflexivul se
referă la luarea deciziilor pe logică, raționament,
pornind de la un set de reguli. Afectivul se referă la
luarea deciziilor privind din perspectiva
sentimentelor, emoțiilor.
Jung susține că aceste patru funcții sunt exprimate
fie într-o formă introvertită, fie într-una extrovertită,
astfel că a definit două tipuri principale de caracter
– introvert și extrovert.
 Tipuri de personalitate – Extrovertiții
- se concentrează pe lumea exterioară;
- sunt orientați către acțiuni concrete, măsurabile;
- își iau energia de la ceilalți oameni;
- preferă interacțiunea frecventă cu ceilalți.
Tipuri de personalitate – Introvertiții
- se concentrează pe lumea interioară, pe gânduri;
- sunt orientați către concepte, teorii și idei;
- își iau energia din timpul petrecut singuri, în
liniște;
- preferă interacțiunea de calitate, mai rarefiată cu
ceilalți.
Conform lui Carl Jung, orice ființă umană utilizează de-a
lungul vieții toate cele patru funcții, dar sunt utilizate de
către oameni în momente diferite, în funcție de
circumstanțe. Cu toate acestea, doar una dintre aceste
funcții este cea reprezentativă, fiind denumită funcția
dominantă. Funcția dominantă este susținută de două
funcții auxiliare, în timp ce a patra, și cea mai puțin
conștientă funcție, este opusul funcției dominante.
Funcția dominantă este cea care caracterizează
conștiința, în timp ce opusul ei este reprimat și
caracterizează comportamentul inconștient. Când
funcțiile inferioare inconștiente nu se dezvoltă, rezultă un
dezechilibru.
Conform lui Carl Jung, cele patru funcții psihologice de bază și cele
două tipuri de caracter – extrovert și introvert, duc la definirea a opt
tipuri psihologice:
Reflexiv Extravertit: analizează, planifică, organizează;
Reflexiv Introvertit: contemplă, reflectă, se descoperă pe sine și pe
ceilalți, este
încăpățânat;
Afectiv Extravertit: este sociabil, înțelegător, deschis, bun
comunicator;
Afectiv Introvertit: este melancolic, enigmatic, individualist, sensibil;
Senzorial Extravertit: caută plăcerea, pragmatic;
Senzorial Introvertit: este detașat, pune accent pe experiențe
senzoriale;
Intuitiv Extravertit: spirit aventurier, activ, este inovativ, tenace;
Intuitiv Introvertit: este idealist, visător, sensibil.
 Pornind de la aceste date și
adăugând dimensiunile judecată vs.
percepție, a fost dezvoltat
indicatorul Myers-Briggs care
permite identificarea cu una dintre
cele 16 personalități. De exemplu, o
persoană poate avea un tip de
personalitate ISFJ (introvertit,
senzorialul, afectivul, judecată).
 Teoria tipurilor fundamentale de personalitate
Această teorie sugerează că există patru tipuri
fundamentale de personalitate: sangvinic, coleric,
melancolic și flegmatic.
Temperamentul sangvinic
Persoanele cu temperament sangvinic de obicei sunt
(în linii generale):
deschise;
sociabile;
vesele;
optimiste;
neorganizate, neatente.
 Ei sunt extrovertiți, le place să facă parte dintr-o
mulțime și le este ușor să socializeze. Nu evită să își
asume riscuri.
Persoanele de tip sangvinic sunt caracterizate de
spontaneitate, optimism, energie și voie bună,
empatie, flexibilitate în gândire și dorință de
cunoaștere. Au rezistență mare la oboseală și efort,
acționează prompt la găsirea soluțiilor pentru
depășirea dificultăților și rezolvarea problemelor, ceea
ce îi face uneori să fie impulsivi și superficiali. În
relațiile interpersonale sunt agreabili, deschiși
sufletește, cu valențe pentru integrare în grupuri și
mereu dornici de prietenii.
 Temperamentul coleric
Persoanele cu temperament coleric de obicei sunt:
puternice, dure;
agresive;
insensibile;
extrovertite;
independente;
ambițioase;
impulsive.
Colericii sunt recunoscuți pentru agresivitatea lor și pentru
predispoziția de a se certa des cu ceilalți sau de a discuta în
contradictoriu. Pot deveni violenți, răzbunători. Totuși,
aceste persoane sunt ambițioase și orientate spre obiective,
ceea ce le subliniază capacitatea nativa de a fi lideri.
 Persoanele de tip coleric sunt foarte directe și
dure în atitudine și exprimare verbală. Sunt
concentrate și analitice asupra sarcinii pe care o
au de îndeplinit. Au o bună capacitate de a
elabora strategii. Sunt curajoase și competitive,
dar au atitudini extremiste, trec ușor de la
entuziasm la furie și pesimism, de la activism
exagerat la abandon. Sunt neliniștite și agitate,
acționează sub imperiul impulsului de moment.
Au o capacitate mare de mobilizare proprie, dar
și a altor persoane.
 Temperamentul melancolic

Persoanele cu temperament melancolic de obicei sunt:

emotive și emoționale;
creative;
perfecționiste;
gânditoare;
sensibile.
Melancolicii tind să se concentreze pe detalii, punând accent
pe gândurile și sentimentele proprii. Sunt introvertiți și
încearcă să evite prezența în mijlocul unei mulțimi. Sunt în
general mai rezervați, anxioși, dar pot fi și încrezători în
anumite contexte de viață. Își doresc perfecțiunea și astfel
sunt disciplinați și orientați pe detalii.
 Persoanele de tip melancolic sunt calme, loiale,
precaute și ordonate. Tind să se conformeze normelor
convenționale sociale. Obosesc ușor și fac față cu greu
situațiilor de suprasolicitare, sau celor conflictuale,
intrând repede într-o stare de depresie. Se simt
confortabil când trebuie să facă un tip de muncă ce
presupune rutină în condiții deja cunoscute, obișnuite,
care nu necesită decizii prompte și reacții rapide. În
relațiile interpersonale sunt timide și tind să-și
subaprecieze posibilitățile de integrare într-un grup.
Au nevoie permanentă de încurajare prin
supraestimare a calităților pe care le au.
 Temperamentul flegmatic
Persoanele cu temperament flegmatic tind să fie:
calme, nepăsătoare;
diplomate;
amabile, liniștite;
flexibile.
Flegmaticii sunt relaxați, liniștiți și ușor adaptabili.
Le pasă de ceilalți, dar încearcă să-și ascundă
emoțiile. Temperamentul flegmatic este cel mai
calm și împăciuitor dintre cele patru tipuri de
temperamente, iar persoanele flegmatice încearcă să
nu supere sau să nu îi deranjeze pe ceilalți.
 Specialiștii sunt de acord că se poate
întâmpla frecvent ca o persoană să fie
caracterizată de două sau mai multe
tipuri de temperamente, împrumutând
trăsături de la fiecare. Mai mult chiar,
orice ființă umană prezintă aspecte
temperamentale ce se pot identifica cu
fiecare dintre cele patru temperamente.
Cu toate acestea, există de obicei două
temperamente primare care sunt
exprimate mai accentuat.
 Trăsături de personalitate
Tipurile de personalitate sunt diferite față de
trăsăturile de personalitate, ultimele fiind exponentul
unor tendințe comportamentale. Trăsăturile de
personalitate pot fi determinate de acțiunile, atitudinile
și comportamentele noastre.
Cea mai cunoscută teorie a tipurilor de personalitate
este denumită Big Five și include:
Deschidere – cei care au un spirit aventurier, sunt
deschiși către noi experiențe și sunt curioși, apreciază
arta. La polul opus, persoanele cu un grad scăzut de
deschidere, preferă rutina și evită experiențele noi;
Conştiinciozitate – cei care sunt conștiincioși sunt organizați
și foarte responsabili, sunt disciplinați și concentrați pe
rezultate. Persoanele cu un grad scăzut de
conștiinciozitate sunt mai spontane și mai libere, chiar
nepăsătoare;
Extraversiune – sunt persoane sociabile, energice, vorbărețe,
asertive și vesele. Pe de altă parte, persoanelor introvertite le
place să petreacă timp singuri;
Caracter agreabil – măsoară gradul de căldură și bunătate al
unei persoane. Cu cât o persoană este mai agreabilă, cu atât
este mai de încredere și este dispusă să sară în ajutor, dând
dovadă de compasiune. Oamenii dezagreabili sunt reci,
suspicioși și nu pot coopera; invidia poate duce la perceperea
celorlalți ca nefiind agreabili;
 Nevroză – persoane obsedate, anxioase,
depresive. La polul opus, persoanele cu un grad
scăzut de nevroză, tind să fie stabile emoțional.
Acest model de analiză de tipurilor de personalitate
au fost dezvoltate la sfârșitul anilor ’80 de JM
Digman și Lewis Goldberg, dar el își găsește
originea pe la începutul anilor ’60.
Deși sunt elemente care alcătuiesc personalitatea
fiecăruia, iar o persoană poate avea câte puțin din
fiecare, trăsăturile de personalitate mai pot fi
împărțite în două mari categorii, cumva dihotomice:
1. Trăsături de personalitate pozitive:
onestitate;
adaptabilitate;
hotărâre;
compasiune;
răbdare;
curaj;
loialitate;
smerenie;
independență;
optimism;
generozitate;
grad crescut de empatie;
imparțialitate.
 2. Trăsături de personalitate negative:
aroganță;
predispoziția spre a minți;
lipsă de politețe;
impulsivitate;
răutate;
ipocrizie;
cinism.
Realitatea este că noi, oamenii, suntem compuși dintr-un mix de
trăsături, atât pozitive, cât și negative.
Personalitatea noastră îi influențează și pe cei din jur – de exemplu, o
atitudine pozitivă versus una negativă va produce o interacțiune diferită.
O persoană pozitivă și deschisă este pe placul celor mai multi, față de o
persoană posomorâtă și prost dispusă. Personalitatea poate fi
îmbunătățită prin psihoterapie individuală sau de grup. Experiența
ameliorării propriei personalități și, pe cale de consecință, a întregii vieți,
precum și o mai bună cunoaștere a sinelui, sunt un câștig extraordinar
pentru orice ființă umană.
 Tipuri de personalitate – tulburări de personalitate
Ce se întâmplă însă când apar distorsiuni în ceea ce privește percepția
personală asupra comportamentului propriu și asupra relațiilor cu
ceilalți? În acest caz, putem vorbi de tulburări de personalitate. Acestea –
netratate – pot afecta serios sănătatea mintală.
Problema cu tulburările de personalitate este că, de cele mai multe ori,
persoana în cauză nu observă în propriul comportament niciun fel de
disfuncție. Modul în care gândește și se comportă i se pare natural, firesc
și ajunge să sfârșește prin a da vina pe ceilalți pentru problemele prin
care ajunge să treacă și pe care, deseori, chiar el/ea le generează.
Tulburările de personalitate debutează de obicei în adolescență sau la
începuturile vieții de adult. Consecințele unei tulburări de personalitate
pot fi foarte severe și afectează pe termen lung calitatea vieții personale
și profesionale a individului.
Tulburările de personalitate se împart în mai multe categorii,
denumite clustere.
 Tulburări de personalitate din clusterul A
Tulburarea de personalitate paranoidă
sentimente permanente de suspiciune și neîncredere;
persoanele se simt în permanenta prost tratate, atacate și insultate
de ceilalți, fără a avea o bază reală pentru a crede asta;
ceilalți reprezintă un pericol;
credințe fundamentale: sunt vulnerabil, nu pot avea încredere în
ceilalți;
atitudini de bază: dacă nu sunt suspicios, voi fi exploatat; dacă
ceilalți par amabili, vor doar să mă păcălească;
gândul de bază: să nu am încredere în nimeni;
stări afective: manie, anxietate;
gânduri negative automate: ceilalți încearcă să mă umilească;
ceilalți vor să mă deschid în fața lor, pentru a profita ulterior;
persoana asta e prea amabilă, deci ascunde ceva.
 Tulburarea de personalitate schizoidă
detașare de oameni, indiferență față de relațiile sociale;
inhibiție emoțională;
teama că îi este invadat teritoriul;
nu admite încălcarea libertăților sale, nivel foarte ridicat de
autonomie;
credințe fundamentale: nu sunt ca și ceilalți. Raporturile cu
ceilalți creează doar probleme;
atitudini de bază: dacă îi las pe oameni să se apropie prea tare,
viața mea va deveni insuportabilă;
gândul de bază: fac totul de unul singur, păstrez distanța;
stări afective: lipsa rezonanței emoționale; jena socială;
gânduri negative automate: nu mă simt bine cu ceilalți;
oamenii trebuie să mă lase singur; nu sunt interesat de ceilalți.
 Tulburarea de personalitate schizotipală
carențe grave de relaționare;
distorsionări cognitive foarte mari;
conduite excentrice;
„prezența” permanentă a unor semne mistice și magice;
credințe fundamentale: sunt telepat; am puteri paranormale; trebuie
să mă îndoiesc de ceilalți;
atitudini de bază: dacă spun ce gândesc, ei nu vor înțelege; oamenii
vor crede că sunt un monstru și mă vor respinge;
gândul de bază: atenție la detalii! Pot fi semne importante; ceilalți
cred că sunt superstiții, dar eu știu mai bine; evit această persoană,
poartă ghinion;
stări afective: anxietate în relațiile sociale; inconsecvență;
gânduri negative automate: oare ei mă supraveghează? Eu știu ce
gândesc ei; nu suport să fiu cu alți oameni; nu trebuie să ii vorbesc,
pentru că mi se va întâmpla o nenorocire.
 Tulburări de personalitate din clusterul B
Tulburarea de personalitate antisocială
lipsa de respect pentru drepturile celorlalți;
rezistența activă la regulile sociale – trișează și exploatează;
impulsivitate ridicată, delicvență, acte de violență;
incapacitate de a finaliza proiecte lungi;
credințe fundamentale: am dreptul să obțin ceea ce îmi doresc;
oamenii sunt făcuți pentru a fi exploatați;
atitudini de bază: dacă nu profit eu, profită ei; dacă doresc ceva,
obțin;
gândul de bază: dacă dorești, ia! Te supară? Lovește-l/o!
stări afective: irascibilitate; lipsa deferenței;
gânduri negative automate: sunt foarte abil, ei nu vor știi
niciodată; îmi bat joc de ceea ce gândesc ei; vor vedea ei cine
este cel mai puternic; dacă sunt furios, trebuie să fac ceva!
 Tulburarea de personalitate borderline
instabilitate extremă a dispoziției, a imaginii de sine și a relațiilor
cu ceilalți;
rezistență foarte mică la frustrare;
impulsivitate, declanșează ușor reacții emoționale negative;
credințe fundamentale: nu dețin controlul; nimeni nu mă înțelege;
atitudini de bază: dacă nu fac ce vor ei, mă vor abandona; nimeni
nu ar dori să fie cu mine, dacă m-ar cunoaște cu adevărat;
neputința de a-mi controla emoțiile e o catastrofă;
gândul de bază: fă-ți un rău pentru a simți ceva; nu îți face
prieteni, te vor lovi; ești rău, pedepsește-te!
stări afective: anxietate, depresie, mândrie;
gânduri negative automate: voi fi mereu singur; suferința mea
este intolerabilă.
 Tulburarea de personalitate histrionică
reacții emoționale excesive;
tendința de a capta în permanență atenția celorlalți;
egocentrism, dramatizare;
nivel ridicat de a fi influențat;
credințe fundamentale: sunt incapabil să îmi organizez existența; știu
să farmec oamenii pentru a fi ajutat și iubit;
atitudini de bază: dacă nu mă remarc, nu sunt plăcut; pentru a obține
ceea ce îmi doresc, trebuie să îi distrez;
gândul de bază: trebuie să mă fac remarcat, să cochetez puțin, să
port haine care ies din comun;
stări afective: se plictisesc repede; alternanță între deprimare și
veselie;
gânduri negative automate: ceilalți mă consideră irezistibil; sunt
fermecător și amuzant; ceilalți nu mă remarcă suficient.
 Tulburarea de personalitate narcisică

inflație puternică a ego-ului (egocentrism);

lipsa completă de empatie;
înaltă nevoie de admirație, solicită tratament de excepție, se cred
excepționali;
credințe fundamentale: sunt excepțional; ceilalți sunt inferiori și îmi
datorează respect;
atitudini de bază: dacă sunt superior, trebuie să fiu tratat ca atare; dacă
nu sunt respectat, ei trebuie pedepsiți; dacă nu sunt admirat, atunci nu
sunt apreciat la justa mea valoare;
gândul de bază: spun totul despre realizările mele; regulile nu sunt
pentru mine; ceilalți trebuie să îmi cedeze locul, sunt important;
stări afective: depresie, mânie;
gânduri negative automate: ei nu știu cu cine au de-a face; nevoile mele
sunt mai importante; eu nu trebuie să stau la rând; ceilalți sunt nulități.
 Tulburări de personalitate din clusterul C

Tulburarea de personalitate evitantă

inhibare în relațiile sociale, jenă socială;
lipsa încrederii în sine, hipersensibilitate la critici;
evitare riscuri, anxietate la evaluare;
credințe fundamentale: ceilalți sunt superiori; nu am valoare,
nu plac nimănui;
atitudini de bază: dacă ceilalți m-ar cunoaște la adevărata
valoare, nu m-ar plăcea; dacă fac ceva, devin ridicol;
gândul de bază: nu trebuie să îmi asumi riscuri; nu trebuie să
trăiesc emoții intense, nu le voi face față;
stări afective: anxietate, tensiune psihică, depresie;
gânduri negative automate: voi eșua; sunt slab; nu sunt iubit.
 Tulburarea de personalitate dependentă

nevoie exagerată de protecție, ajutor, încurajare;

persoane supuse, se agață de ceilalți, teamă mare de abandon;
nu își asumă responsabilități, nu au inițiative;
teamă de singurătate (fac orice pentru afecțiune și susținere);
credințe fundamentale: sunt slab și incapabil, ceilalți sunt mai
puternici;
atitudini de bază: dacă nu voi fi iubit, voi fi nefericit; dacă nu există
un om puternic să mă ajute, voi fi pierdut;
gândul de bază: nu contrazic pe nimeni, am nevoie de oameni; fac
orice îmi cer ceilalți, chiar dacă este dificil; nu iau decizii singur;
stări afective: anxietate, depresie;
gânduri negative automate: nu pot face nimic singur; nu pot suporta
să fiu abandonat; ceilalți s-au plictisit de mine.
 Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă;

dorința exagerată de ordine și perfecțiune;

rigiditate, autocontrol în relațiile interpersonale;
reguli aplicate ad-literam;
munca este pe locul întâi;
credințe fundamentale: sunt responsabil pentru mine și pentru ceilalți; ceilalți
nu sunt demni de încredere;
atitudini de bază: dacă nu reușesc total, este un eșec total; dacă nu îmi
îndeplinesc datoria precis și sistematic, va fi haos; ceilalți trebuie să fie
punctuali și să îți țină promisiunile;
gândul de bază: trebuie să prevăd și cele mai mici detalii; fac totul perfect,
altfel nu are nici o valoare; permanent performanță maximă;
stări afective: anxietate, depresie;
gânduri negative automate: nu trebuie să comit erori; dacă greșesc, este o
catastrofă; trebuie să fac treaba singur, altfel apar greșeli; mai bine fac ceva
util, decât să citesc.
Tulburări de personalitate fără altă specificație
(FAS)
Acestea nu sunt incluse în niciunul dintre clusterele
de mai sus, având trăsături ce aparțin mai multora
dintre tipuri, cu elementul comun că există
probleme de adaptare socială și trăiri subiective
negative.
Tipuri de personalitate – Tulburarea depresivă
Aici vorbim de o structură difuză de cogniții și
comportamente depresive ce se manifestă în afara
unui episod depresiv major și nu se explică prin
tulburare distimică.
 Tipuri de personalitate – Tulburarea pasiv-agresivă
Rezistență pasivă la orice solicitare socială și profesională,
opoziționism, negativism, sabotaj mascat; se manifestă în
afara unui episod depresiv major și nu e tulburare distimică.
Tulburările de personalitate afectează semnificativ viața
persoanelor în suferință, dar și viața celor apropiați. Depresia,
anxietatea, izolarea socială, abuzul de substanțe interzise sau
chiar gândurile suicidare sunt doar câteva dintre efectele
acestora tulburări, iar ele se agravează dacă rămân netratate. În
cazul în care credeți că o persoană apropiată ar putea suferi de
o tulburare de personalitate, este important să cereți ajutorul
unui psihoterapeut cât mai rapid!
 Tipuri de personalitate –
Concluzii
Personalitatea noastră este foarte
importantă și este cea care ne definește
din punct de vedere uman, ne face unici
și importanți pentru noi și ceilalți; de
aceea trebuie să ne cunoaștem și să ne
îmbunătățim în mod permanent.