Sunteți pe pagina 1din 28

NUTRITIA IN PATOLOGIA

PEDIATRICA
BOLI CRONICE
RENO-URINARE
NUTRITIA COPILULUI IN
BOLI CRONICE RENO-URINARE

1. SINDROMUL NEFROTIC
2. INSUFICIENTA RENALA CRONICA
SINDROMUL NEFROTIC

 = asocierea edemului cu proteinurie


(predominant albuminurie – peste 40
g/mp/ora), hipoproteinemie (cu
hipoalbuminemie sub 2,5 g%) si hiperlipidemie

 ETIOLOGIE:
 SN idiopatic

 SN secundar
SINDROMUL NEFROTIC IDIOPATIC

 = responsabil de 90% din cazurile de SN

 - incidenta = 14 la 100.000 de copii cu varsta


sub 9 ani

 - apare mai des la baieti (2 x mai mare,


comparativ cu fetele)

 - varsta predilecta = 2 – 6 ani


ETIOPATOGENEZA

 = necunoscuta

 - mecanism imunologic

 - anomalie sistemica, de cauza necunoscuta, a


limfocitelor T
TABLOU CLINIC

 Debut insidios, prin simptome generale si


digestive
 Simptome generale:
 - paloare
 - adinamie
 - comportament capricios
 - crestere in greutate (secundar oliguriei – nesesizate)
 Simptome digestive:
 - inapetenta
 - greturi/varsaturi
 - diaree (rar)
 Perioada de stare
 - oligurie
 - sindrom de retentie hidro-salina (edeme si
colectii seroase)
 - simptome digestive (ca la debut)
+

 - HTA (la 10% din cazuri)


 - dispnee, polipnee, cianoza (secundare
hidrotoracelui si ascitei)

 - in evolutie = malnutritie (pierderi urinare de


proteine si aport alimentar redus, datorita
inapetentei)
TRATAMENT

 - spitalizare obligatorie

 Tratament general:
 - repaus
 - dieta
 - profilaxia infectiilor
 - tratament psihologic

 Tratament patogenetic
REPAUS

 Indicat in urmatoarele situatii:

 - edeme masive

 - scadere ponderala rapida (la reluarea


diurezei) cu risc de HTA ortostatica

 - infectie intercurenta
DIETA
 OBIECTIVE:

 - restrictia aportului hidric si de sare pe perioada


de evolutie a bolii in care sunt prezente edemele

 - aportul de lichide se va calcula in functie de


diureza zilei precedente la care se adauga
200 – 300 ml

 - alimentele sarate se vor exclude si prepararea


meniului se va face fara adaos de sare
 Aport de:
 - hidrati de carbon – corespunzator necesitatilor
copilului la varsta respectiva
 - proteine – la limita superioara a acestor
necesitati, pentru a suplini pierderile urinare de
proteine
 - aport redus de lipide (1 g/kg/zi)

 - dintre proteine se vor prefera cele cu valoare


biologica mare (carne de pasare, albus de ou,
lapte)
 - dintre lipide se vor prefera cele vegetale
(margarina, ulei)
INSUFICIENTA RENALA CRONICA
 = sindrom clinic si bioumoral care apare in
evolutia finala a nefropatiilor cronice bilaterale
ca urmare a distructiei unitatilor glomerulo-
tubulare, urmata de reducerea progresiva si
ireversibila a capacitatii functionale renale
caracterizat prin alterarea progresiva a
homeostaziei organismului
EPIDEMIOLOGIE

 Frecventa:
 - 3 – 6 cazuri la 1.000.000 de copii/an
 - dintre acestia – 0,5 – 1 au varsta sub 6 ani
ETIOLOGIE

 - include toate nefropatiile cronice


(inflamatorii, ereditare, vasculare si
malformative, in special obstructive)

 - sub varsta de 1 – 2 ani – principala cauza =


anomaliile structurale congenitale
TABLOU CLINIC
 - stare generala se altereaza progresiv
 - apatie
 - adinamie
 - scaderea randamentului scolar
 - scaderea apetitului pentru joaca
 - irascibilitate
 - pesimism
 - tendinta la izolare
 - retard de dezvoltare somatica
 - retard pubertar
 - osteopatie (osteodistrofie) renala = deformari
osoase, incetinirea cresterii in lungime a osului,
dureri osoase, fracturi, decolari diafizo-
epifizare
 - calcifieri periarticulare (limitarea miscarilor)
 - dezvoltare anormala a dentitiei
 - tegumente palide, uscate
 - prurit
 - HTA
 - poliurie
 - encefalopatie uremica
TRATAMENT

 Limitarea efortului fizic:

 - restrangerea activitatii fizice si repaus relativ


in stadiul compensat al IRC
 - repaus la pat in stadiul decompensat
DIETA
 = baza tratamentului conservativ in IRC

 = regim normocaloric, normolipidic

 = regim restrictiv in ceea ce priveste aportul de


proteine si electroliti (intr-o masura care sa
asigure nevoile de crestere ale organismului
copilului)
 - pentru prevenirea catabolismului proteic
endogen ingestia calorica = cel putin 100% din
ratia calorica recomandata pentru varsta

 - in primele faze de evolutia a IRC aceasta se


poate realiza prin suplimentarea hidratilor de
carbon (zahar, gem, miere de albine)

 - in fazele avansate (III, IV), aceasta


suplimentare necesita monitorizarea glicemiei

 - intoleranta relativa la glucoza determinata de


aparitia rezistentei la insulina – conduce la
hipertrigliceridemie
 Restrictia proteica
 - in primele faze de evolutie – cantitatea de
proteine administrata = 1,5 g/kg/24 ore, fiind
asigurata in proportie de : oua, lapte, carne de
vita, pe65 – 70% de proteine cu valoare
biologica crescutaste, carne de pasare, branza

 - intrucat laptele contine o cantitate mare de


fosfati si NaCl, este utila fie:
 - restrictia moderata a acestui produs si

asocierea unor chelatori de fosfati, fie


 - utilizarea unor formule speciale cu continut

mai redus de fosfati: Similac PM 60/40, Sta A,


S-29, S-26
 - cand valoarea ratei de filtrare glomerulara
(RFG) scade sub 20 ml/min/1,73 mp, aportul
proteic se reduce la 0,5 g/kg/24 ore, valoare
care administrata precoce poate incetini
progresia IRC si poate mentine balanta azotata
la bolnavii cu uremie moderata

 - in formele severe de IRC, cand RFG scade sub


5% (stadiul uremic) aportul proteic se
limiteaza la 0,3 g/kg/24 ore, necesarul proteic
fiind asigurat prin administrarea de solutii de
amino-acizi sau cetoanalogi (ai leucinei,
izoleucinei, metioninei), care permit
mentinerea balantei azotate pozitive chiar si in
stadiul terminal al IRC
 - prin adaptarea restrictiei proteice la valorile
azotemiei (restrictia proteica se accentueaza pe
masura cresterii azotemiei) se urmareste
mentinerea azotului ureic la valori de 100 mg/dl

 - rata de utilizare a proteinelor se afla in


corelatie directa cu aportul energetic total, astfel
ca ingestia de proteine se va face concomitent cu
ingestia de hidrati de carbon
 - suplimentarea calorica prin lipide necesita
monitorizarea profilului lipidic, intrucat
dislipidemia poate determina accentuarea
leziunilor si progresiunea bolii renale

 - se recomanda administrarea de lipide sub


forma de trigliceride cu lant mediu (margarina,
ulei)

 - s-a constatat ca utilizarea uleiului de arahide


la copii cu IRC in varsta de peste 3 ani nu
modifica profilul lipidic
 La valori ale RFG sub 50%, necesarul caloric va
fi asigurat astfel:
 - hidrati de carbon = 50%

 - lipide = 40 – 50%

 - proteine = 5 – 10%
 Aportul de apa
 - in fazele precoce ale IRC se face ”ad libidum”,
pentru a asigura o diureza eficienta

 - necesarul de apa = reglat pana in faza


terminala de centrul setei

 - cand clearance-ul creatininic scade sub 10


ml/min/1,73 mp sau in prezenta semnelor de
retentie hidrica (edeme, crestere in greutate,
HTA) se impune restrictia de apa, in
concordanta cu diureza, dupa principiile
mentionate in tratamentul IRA

 - controlul bilantului hidric al bolnavului cu IRC


presupune monitorizarea zilnica a diurezei si
greutatii corporale
 Aportul de electroliti
 = adaptat fazelor evolutive ale IRC

 Na – se administreaza in functie de necesitatile


bolnavului la valori cuprinse intre 40 – 80 mEq/zi
 - in conditii de acidoza – o parte din NaCl va fi
inlocuita cu bicarbonatul sau citratul de Na
 - retentia hidrica impune diminuarea aportului de
sare, uneori in asociere cu diuretice de ansa
(furosemid 1 g/kg/zi)

 K se limiteaza in conditii de acidoza


 - la valori ale clearence-ului creatininic sub 10
ml/min/1,73 mp – nu va depasi 1 – 1,5 mEq/kg/zi
 Fosforul
 – administrat in cantitati normale favorizeaza
hiperfosfatemia, hiperparatiroidismul secundar
si reducerea concentratiei serice a 1,25 dihidro-
colecalciferolului

 - reducerea ingestiei de proteine poate


determina scaderea aportului de fosfor cu 50 –
60%

 - restrictiile dietetice nu sunt suficiente pentru


mentinerea balantei fosforului in IRC
decompensata
 - pe masura progresiunii IRC aportul proteic
diminua si restrictiile alimentare confera un
caracter monoton regimului alimentar, fapt ce
determina diminuarea apetitului si accentuarea
anorexiei

 - cu rol adjuvant se asociaza vitamine din


complexul B, vitamina C

 - suplimentul de vitamine liposolubile nu este


necesar

S-ar putea să vă placă și