COMUNICAREA – FACTOR AL CULTURII ORGANIZAȚIONALE

ÎN EFICACITATEA MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL

Coordonator:
Prof. Univ. Dr. DUMITRU BATÂR
Absolvent
DIBURICĂ (BĂDĂLAN) MARIANA ALINA
STRUCTURA LUCRĂRII
COMUNICAREA – FACTOR AL CULTURII
ORGANIZAȚIONALE ÎN EFICACITATEA
MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL
METODOLOGIA CERCETĂRII „STUDIU ASUPRA
NIVELULUI DE SATISFACŢIE PRIVIND
CALITATEA COMUNICĂRII”
DESFĂȘURAREA CERCETĂRII „STUDIU
ASUPRA NIVELULUI DE SATISFACŢIE PRIVIND
CALITATEA COMUNICĂRII”
CONCLUZII
TEORII ȘI PARADIGME
CULTURĂ ORGANIZȚIONALĂ
Duncan: consideră că această cultura organizaţională este un
set de valori, norme, credinţe de ghidare şi înţelesuri care
sunt împărtăşite de membrii unei organizaţii şi transmise
(predate) noilor membri ca mod de gândire, acţiune şi
comportament
Edgar Schein consideră cultura organizaţională ca fiind „un
model de asumpţii de bază (fundamentale) pe care un grup
(angajaţi) le-a inventat, descoperit sau dezvoltat, prin
învăţare, pentru a rezolva problemele apărute față de
adaptarea externă a organizaţiei şi/sau integrarea internă a
membrilor grupului.”
TEORII ȘI PARADIGME
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Atanasiu: Termenul de management în educaţie are o
semantică deosebit de complexă, în sensul că
desemnează ştiinţa conducerii instituţiilor
de învăţământ şi stabileşte principiile şi metodele de
acţiune ale acesteia
TEORII ȘI PARADIGME
COMUNICARE
Cele două generații de teorii ale comunicării,
caracterizate de două metafore:
Comunicarea ca transmitere de conținut (sentimente,
informații, judecăți, opinii), caracterizată de metafora
mașinii;
Comunicarea ca punerea în relație, caracterizată de
metafora organismului.
STUDIU ASUPRA NIVELULUI DE SATISFACŢIE
PRIVIND CALITATEA COMUNICĂRII”

OBIECTIVE
O1 Identificarea de experienţe în domeniul comunicării cu impact
atât pozitiv, cât şi negativ asupra climatului organizaţional şi
asupra performanţei organizaţiei în școlile studiate;
 O2 Identificarea factorilor care determină eficacitatea
comunicării interne ca premisă a eficacităţii organizaţionale
IPOTEZE
1. O comunicarea internă adecvată, în cadrul unei organizaţii, are
un impact pozitiv asupra eficacității organizaţionale.
2. Eficiența comunicării într-o unitate școlară depinde de
cantitatea informaţiei furnizată elevilor în procesul educativ.
 EȘANTIONARE
Grupul țintă a fost format din cadre didactice,
profesori și elevi de la Liceul „Constantin
Brâncoveanu” Horezu și de la Liceul „George Țărnea”
Băbeni.
Cele trei categorii pot fi descrise astfel:
 PĂRINȚI
DISTRIBUȚIE ÎN DISTRIBUȚIE ÎN
FUNCȚIE DE VÂRSTĂ FUNCȚIE DE STUDII
30
18
16 25
14 20
12
15
10 Horezu Horezu
10
8 Băbeni Băbeni
6 5
4 0
2

le

e
ar
al

ea
zi

ri o
0
lic
na

pe
3 4 4 5 5
m

su
gi
ELEVI
DISTRIBUȚIE ÎN DISTRIBUȚIE ÎN
FUNCȚIE DE CLASĂ FUNCȚIE DE PROFIL
18 30
16
25
14
20
12
15
10
Horezu Horezu
8 10
Băbeni Băbeni
6 5
4 0
2
l

ic
ist
a

og
re

an
0

ol
um

hn
IX X XI XII
te
PROFESORI DISTRIBUȚIE ÎN
DISTRIBUȚIE ÎN FUNCȚIE DE
FUNCȚIE DE VÂRSTĂ SPECILITATE
20 16
18 14
16 12
10
14
8
12 6
10 4
8 Horezu 2 Horezu
6 Băbeni 0 Băbeni
4

te
e
ar

nț
ar
2

ic

i
ști
un
0

omc
și
5

0
-3
-2

-5

bă
20

31

41

lim
METODE UTILIZATE
Metoda „Anchetei pe bază de chestionar”
S-au aplicat câte 50 de chestionare celor trei categorii de persoane din
grupul țintă
Metoda „Studiului de caz”
Comunicarea în organizarea săptămânii „Să știi mai multe să fii mai bun!
Școala altfel”
Metoda „Analizei documentelor școlare”
Pentru această parte de cercetare am solicitat următoarele documente:
De la conducerea școlilor am solicitat proceduri de comunicare internă
și/sau externă
De pe site-urile școlilor am citit ultimele rapoarte anuale și semestriale:
Am studiat dosarul comisei diriginților, în special documentele referitoare
la Consiliul Elevilor.
Operaționalizarea conceptelor
1. Definirea conceptelor:
a. Comunicare adecvată
b. Comunicare eficientă
2. Dimensiuni
c. Dimensiuni fizice
Comunicarea scrisă
Canale de comunicare verbală
b. Dimensiuni sociale
Comunicare ascendentă
Comunicare descendentă
Comunicarea orizontală
Comunicarea spre exterior
c. Dimensiuni psihologică
Comunicarea educativă
Comunicarea consultativă
Variabile
A. Variabile dependente:
Eficacitate organizațională
Eficiența comunicării
B. Variabile independente:
Comunicare adecvată;
Cantitatea informației
 CHESTIONARE
ANALIZA
CHESTIONARE DATELOR PĂRINȚI
PĂRINȚI FRECVENȚA
RELAȚIA CU ȘCOALA COMUNICĂRII
20 25
16 20
12
15
8
Horezu 10 Horezu
4 Băbeni Băbeni
5
0
0
te ă
nă
sa ăc nă
că e
e
fă a r
ar
ar nt
bu
ne isf bu
t i s ă to
to
fo cele

m ar
al

an l
ăm c

l
a
ua
pt ni
ân

tri
se lun
ex

să zil

es
t
sa
CHESTIONARE CADRE DIDACTICE

REACȚIA LA TEME DE
OBSERVAȚIILE COMUNICARE CU
ELEVILOR ELEVI
16 40
12 35
30
8 25
4 20
15
0 10
Horezu Horezu
i
ți

5
aț

na

Băbeni Băbeni
ra

uz

ț io
pă

0
sc
su

en
vă

nt
vă

ti
și

os
i
aț

af
ct
re

că
co

ți e
un
sp
m
et
o

0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
de pr
ac el
t eg
iv
-p e re
a a
rti
sa c ip
rc
i ni
at
iv
sc in e
he di
m vi
al du
ec al
ț ie e
FOLOSITE
ip
ac et
im ti v ab
pl i tă lă
ic
ar ț ip
ea eg
tu ru
tu pe
ro
re
le
vi
lo
r
METODE DIDACTICE

Horezu
Băbeni

0
5
10
15
20
25
30
35
40

on line
CADRE DIDACTICE

la avizier
Horezu
prin note interne

verbal

on line

la avizier
Băbeni

prin note interne

verbal
lunar
anual
A ECHIPEI MANAGERIALE
CANALE DE COMUNICARE

niciodată

semestrial

săptămânal
 pr
of
es
or

0
5
10
15
20
25
30
ii
cl
co
d a
ns ir sei
ili ig
ul in
el te
ev
il
av or
se izi
pa c e
r
ELEVI

gi ev reta r
na ist ria
de a t
fa site șco
ce u l i i
SURSELE DE
INFORMARE

bo l ș
o k co l
a ș ii
co
in lii
te
rn
al et
tc
ev
a

Horezu
Băbeni
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
PROFESORII
TEME DE DISCUȚII CU

Horezu
Băbeni
ELEVI CAUZELE
FRECVENȚA
CONFLICTELOR CU CONFLICTELOR CU
PROFESORI PROFESORII
25 300
250
20 200
150
15 100
50
10 Horezu 0 Horezu
Băbeni Băbeni

sc r
pr e

a
5

o
lin
r
ua

i n fe s
ip
al

o
ev

di
0

de
ță
fa
al

al
tă

ân
da

tri

ie
at
es
io

t ip
m
c

ă
ni

pt
se

an
să
CONCLUZIILE CERCETĂRII
Prima ipoteză s-a confirmat 38
Horezu
32
Băbeni
31
- deși cantitatea de 28
26 24

informație transmisă de 6 7 88 53 6
1

p rin le a d e ri
către conducere nu este

a v iz ie r
o n lin e

o n lin e
v e rb a l

v e rb a l
foarte mare, profesorii pot
găsi alte surse de nive canalul de feedback
informare, astfel încât, l de
sat-
transmitere

bazându-ne pe gradul de is-

facți
satisfacție al beneficiarilor e
val- valori dependente
să spunem că eficacitatea ori
in-
organizațională este de-
pen
crescută dent
e
CONCLUZIILE CERCETĂRII
A doua ipoteză nu s-a Horezu Băbeni
confirmat. 28 26

comunicarea este eficientă în 18 19 18 20

ciuda cantității mici de
informație transmisă și a
calității, în cel mai bun caz

satisfacția părinților

feedback la ore

feedback la notare
mediocră, comunicarea este
eficace, ea atingându-și
scopul. Deși profesorii nu
dau un feedback destul de
detaliat părinții sunt
valori valori dependente
mulțumiți de relația cu indepen-
școala. dente
PLAN DE INTERVENȚIE
Pe parcursul cercetării noastre, am observat că, în cele
două unități școlare există câteva puncte vulnerabile
ale comunicării interne:
Lipsa unei evaluări a comunicării în unitatea școlară.
Lipsa feedbackului în comunicare, atunci când
aceasta are loc.
Inexistența unor documente care să oficializeze
canalele de comunicare în unitățile școlare.
PLAN DE INTERVENȚIE
MANAGEMENTUL CIRCULAȚIEI – poate fi
implementat pe trei nivele
1. Nivelul strategic este un nivel de termen lung și se
referă a activitatea de proiectare a componentei
manageriale;
2. Nivelul tactic este un nivel de durată medie și cuprinde
proiecte și programe (ca ansamblu de activități) care
conduc la atingerea țintelor strategice;
3. Nivelul operațional – are un orizont scurt de timp și
cuprinde planuri de activități, descrierea activităților,
care pun în practică strategia schimbării.
PLAN DE INTERVENȚII – activități de desfășurat
Transmiterea unei note interne
Fișa de evaluare anuală a cadrelor didactice să conțină itemi cu privire la
calitatea comunicării cu partenerii și calitatea feedbackului oferit în
comunicare.
Solicitarea unui audit extern pentru evaluarea calității comunicării în unitatea
școlară și respectarea planului propus de specialiști pentru remediere.
Amplasarea într-un loc accesibil a unei cutii pentru culegerea sugestiilor și
reclamațiilor,
Publicarea rezultatelor cercetării în ceea ce privește calitatea feedbackului în
comunicare,
Organizarea de cursuri de educație nonformală pentru profesori, elevi și părinți.
Scrierea unor proceduri privind comunicarea internă.
Modificarea regulamentului de ordine internă astfel încât comunicarea internă
să fie bine definită,
Popularizarea acestor aspecte administrative prin toate canalele posibile.
CONCLUZII
Prezenta lucrare a abordat tematica stilului de comunicare
în unitățile școlare. În abordarea lucrării am pornit de la
analiza diverselor abordări privind managementul
instituțional, dar și comunicarea la nivel instituțional
rolul managerului în orice organizaţie educaţională este
fundamental, acesta fiind cel care - prin atitudinile,
practicile şi valorile promovate - poate transforma o şcoală
într-o instituţie dinamică sau poate bloca orice iniţiativă de
ameliorare. „Directorul este poarta prin care măsurile de
reformă trec uşor sau mai greu (ori chiar nu trec deloc)
acolo unde trebuie de fapt să ajungă – adică la profesori sau
elevi.”
CONCLUZII
Deși comunicarea reprezintă principalul element în
educația tinerii generații, observăm că școlile sunt
deficitare la acest capitol. Acesta este unul dintre
principalele nemulțumiri ale beneficiarilor direcți
(elevii), dar și a celor indirecți (părinții).
 Planul remedial propus urmărește îmbunătățirea
calității comunicării dar și creșterea cantității și calității
informației transmise, cu scopul creșterii eficienței și
eficacității actului educațional.