Sunteți pe pagina 1din 17

Igiena sistemului nervos

(fig 1)

Pătrașcu Rebeca-Bianca
Chimie medicală, anul III
Cuprins

1. Generalități ale sistemului nervos (SN)


2. Boala Alzheimer
3. Tumorile cerebrale
4. Siringomielia
5. Encefalita
6. Meningita
7. Concluzii
8. Bibliografie
9. Bibliografie fotografică
Generalități ale sistemului nervos [1]
Sistemul nervos (SN)

-este cea mai complexă şi cea mai importantă reţea de control şi de distribuire a
informaţiilor.

-este reprezentat de organele nervoase care constituie encefalul, adăpostit de cutia


craniană și măduva spinării, în canalul medular al coloanei vertebrale.

Funcţiile principale ale sistemului nervos sunt :

• Controleaza toate activitatile organismului: miscarea muschilor voluntari si a


celor involuntari, functionarea organelor interne, perceptiile, emotiile.

• Proceseaza informatiile primite din lumea exterioara organismului, trimitandu-le


tuturor partilor corpului, de unde acestea se intorc la creier.

• Ofera circuitul de comunicare dintre creier si tot restul corpului.

(fig 2)
Din punct de vedere topografic, SN se împarte:

 Sistem nervos central (SNC)

 Sistem nervos periferic (SNP)


(fig. 3)
 SNC - măduva spinării;

- encefalul.

 SNP - nervii cranieni

- nervii spinali

Din punct de vedere funcţional SN se împarte:

 Sistem nervos somatic (SNS)

 Sistem nervos vegetativ (SNV)

SNS-reglează activitatea musculaturii scheletice


(fig. 4)
SNV -reglează activitatea musculaturii netede și a glandelor endocrine și exocrine

(fig. 5)
Neuronul [2]
-este unitatea morfofuncţională a sistemului nervos

Structura neuronului :

 Corp

 Prelungiri nervoase

 Axonul - prelungire lungă, unică ce se termină cu butoni terminali, în care


se află mediatori chimici.

 Dendritele - prelungiri scurte, ramificate.


(fig. 6)
Axonul este învelit de trei teci:

 teaca de mielină cu nodurile Ranvier;

 teaca celulelor Schwann;

 teaca Henle.

Corpurile neuronilor formează substanţa cenuşie a SNC,iar


(fig. 7)

relungirile mielinice ale neuronilor formează substanţa albă.


Măduva spinării [3]
-este localizată în canalul vertebral, pe care nu îl ocupă în întregime
• LIMITE:
(fig 8)
- superioară: comunică cu cavitatea craniană
- Inferioară: în dreptul vertebrei lombare L2
Encefalul si măduva spinării sunt protejate de meninge
• MENINGELE SPINAL
-prezintă 3 mebrane de protecție
1. Dura Mater:
- structură fibroasă, rezistentă
- separată de pereții canalului vertebral prin spațiul epidural
2. Arahnoida:
- Structură conjunctivă
- Separată de pia mater printr-un spațiu care conține LCR(lichid cefalorahidian)
3. Pia Mater:
- Mebrană conjunctivo-vasculară cu rol nutritiv

(fig 9)
Funcțiile măduvei spinării

Măduva spinării are doua funcții principale.


 acționează ca un sistem de conducere in ambele sensuri între creier și sistemul nervos periferic. Această funcție este îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi și motori,
astfel, fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi, care pleacă din diferite parți ale creierului. Ele coboară pe distanțe variate prin măduva spinării și la capătul lor la
mare distantă de creier, vin în contact dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motorii aparținând sistemului nervos periferic. Mesajele pot fi transmise prin
intermediul sinapselor, între neuronii periferici și cei spinali.
 controlează activitățile reflexe simple.

Structura măduvei
Măduva spinării este formata din
  substanță cenușie unde predomină corpii celulelelor nervoase
  substanță albă unde predomină prelungirile nervoase (axonii) celulelor nervoase.

(fig 10)

Intr-o secțiune transversală măduva apare ca un fluture, cu doua coarne anterioare si doua coarne posterioare, unite prin comisura cenusie, strabatuta de canalul ependimar.
Intre coarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale, mai pronuntate in regiunea toracica si lombara.
In sectiune longitudinala, substanta cenusie medulara apare sub forma de coloane.
Inconjurand substanta cenusie, la exterior se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in trei cordoane: anterior, lateral si posterior.
ENCEFALUL
• E format din trucnhiul cerebral, cerebel, diencefal, emisferele cerebrale
TRUNCHIUL CEREBRAL
─ Are 3 etaje: bulb, punte, mezencefal
─ Bulb și puntea-reprezină sediul unor reflexe somatice și vegetative: deglutiție, lacrimal
─ Își au originea 10 din 12 perechi ale nervilor cranieni
CEREBELUL
─ ocupă fosa posterioară a craniului
─ situat înapoia bulbului și punții
─ separat de emsiferele cerebrale prin cortul cerebelului
─ formă de fluture:
• o porțiunea centrală=vermis
• 2 porțiuni laterale voluminoase= emisferele cerebeloase

(fig 11)
DIENCEFALUL

Cuprinde -talamusul

-metatalamusul

-hipotalamusul

TALAMUSUL: comandă pentru toate sensibilitățiile cu excepția sensibilității vizuale, auditive, olfactive

METATALAMUSUL: comandă pentru sensibilitățiile vizuale și auditive

HIPOTALAMUSUL: comandă superior integrarea, reglarea și coordonarea principalelor funcții ale organismului:

─ metabolismul intermediar

─ termoreglare

─ ritm somn-veghe

─ secreție endocrină

─ digestia prin centrii foamei, setei, sațietăți

EMISFERELE CEREBRALE
(fig 12)
─ Partea cea mai voluminoasă a SNC

─ Sunt legate între ele prin comisurile creierului

─ Prezintă 3 fețe: laterală, medială, inferioară

─ Emisfera stângă mai dezvoltată la dreptaci deoarece:


(fig 13)
• Centrul vorbirii este localizat în emisfera stângă
• Membrul superior drept are o activitate mai complexă
Boala Alzheimer [4]
-este o afectiune degenerativa a sistemului nervos care determina probleme de memorie, gandire si comportament.
Simptome
Pierderea memoriei de scurta durata
Dezorientare si confuzie prinvind trecerea timpului
Probleme de limbaj, precum gasirea unor cuvinte sau reducerea vocabularului in vorbire sau in scris
Dificultati in concentrare
Simptomele se dezvolta in general treptat si se agraveaza in timp, devenind suficiente de severe pentru a interfera cu activitatile(figzilnice.
14)
Cauze
Nu se cunosc cu certitudine cauzele principale a bolii Alzheimer, se considera ca boala este determinate de o combinatie de factori
genetici, comportamentali si de mediu care afecteaza celulele creierului (neuronii).
Din punct de vedere biologic, in determinarea aparitiei bolii Alzheimer sunt implicate anumite proteine de la nivelul creierului care nu mai
functioneaza normal, perturba activitatea neuronilor si elibereaza substante toxice
Factori de risc
Vârsta – inaintarea in varsta este cel mai cunoscut factor de risc
Factori genetici – riscul este mai mare pentru persoanele care unul dintre parinti, frati sufera de aceasta boala
Traumatisme craniene in trecut
Anumite comportamente si afectiuni cardiovasculare: lipsa exercitiului fizic, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat
de tip 2, niveluri ridicate de colesterol
Tratament
Boala Alzheimer nu se vindeca, insa medicamentatia are rolul de a incetini evolutia bolii si de a ameliora simptomele.
Scopul este ca persoana afectata sa poata duce cat mai mult timp o viata independenta si sa se bucure de activitatile obisnuite.
Persoanele care sufera de Alzheimer este important sa-si continue hobby-urile cat mai mult timp, pentru ca mentinerea activitatii
intelectuale este de ajutor.
Tumorile spinale [5]
Tumorile măduvei spinării reprezintă formaţiuni benigne sau maligne, localizate în interiorul sau exteriorul măduvei spinării şi a meningelui, precum şi în interiorul canalului
rahidian. În comparaţie cu tumorile cerebrale, tumorile măduvei spinării sunt mai rar întâlnite.
În funcţie de localizare, tumorile măduvei spinării se impart în două categorii:
• Tumori intramedulare – sunt localizate în celulele măduvei spinării
• Tumori extramedulare – se dezvoltă în meninge, membrana care acoperă măduva spinării, sau în rădăcinile  nervilor spinali
Simptome
 Durere la locul tumorii
 Durere de spate
 Tulburări de echilibru
 Slăbiciune musculară la nivelul braţelor şi picioarelor (fig 15)
 Scolioză sau alte deformări ale coloanei vertebrale
 Amorţeală sau înţepături în mâini ori în picioare
Cauze
Cauza precisă a tumorilor măduvei spinării este momentan necunoscută. Unele tipuri de tumori ar putea fi însă cauzate de expunerea la substanţe cancerigene, sau ar
putea fi determinate de moștenirea genetică.
Tratament
Scopul tratamentului este acela de a elimina în întregime tumora, dar acest lucru poate fi deseori dificil, mai ales că există riscuri asociate intervenţiei chirurgicale, având în
vedere că măduva spinării este „împânzită” cu nervi spinali foarte sensibili. Dacă aceştia sunt lezaţi în timpul intervenţiei, există riscul ca pacientul să rămână permanent
paralizat.
• Intervenţia chicurgicală, însă, în unele cazuri, intervenţia chirurgicală nu reuşeşte să elimine în totalitate tumora sau este prea riscantă, caz în care se poate recurge la
• Terapia radiologică: Un tip de terapie care implică utilizarea unor fascicule puternice de energie (raze X) pentru a distruge celulele canceroase rămase după intervenția
chirurgicală.
De asemenea, pentru tumorile măduvei spinării care se află într-un stadiu avansat sau care au metastazat se poate decide administrarea tratamentului 
• chimioterapeutic
Siringomielia [6]
-se referă la un chist în măduva spinării. Chistul se numeşte syrinx și se poate extinde cu timpul şi poate afecta măduva spinării deoarece afectează fibrele nervoase care trimit
informaţii de la creier la extremităţi.

Siringomielia are loc atunci când există un lichid cerebrospinal excesiv redirecţionat în măduva spinării şi în canalul central. Lichidul cerebrospinal transportă nutrienţi deşeuri şi
se comportă ca o pernă protectoare a creierului şi a măduvei spinării, de la creier la centrul măduvei spinării.

Simptome
• Slăbiciune în mini şi picioare
• Rigiditate a spatelui, umerilor, mâinilor şi picioarelor
• Dureri de cap
• Pierderea reflexelor
• Scolioza 

Cauze

Cauza exactă a siringomieliei nu este cunoscută, însă poate fi cauzată de


• Tumori ale măduvei spinării, care interferează cu circulaţia lichidului cerebrospinal
• Leziuni ale măduvei spinării
• Meningita, o inflamaţie a membranelor din jurul creierului şi măduvei spinării

Metode de tratament
(fig.17)
• Chirurgical

Scopul operatiei este de a indeparta presiunea pe care sirinxul o pune pe maduva spinarii si de a restabili fluxul normal al lichidului cefalorahidian. Acest lucru poate ajuta la
imbunatatirea simptomelor si a functiei sistemului nervos.
• Îndepartarea obstructiei
In cazul in care curgerea lichidului cefalorahidian este impiedicata de o problema din interiorul maduvei coloanei vertebrale, cum ar fi o tumora sau o formatiune osoasa,
eliminarea chirurgicala a obstructiei ar putea restabili fluxul si ar permite lichidului sa se scurga de sirinx.
Encefalita [7]
-este inflamatia creierului, fiind o afectiune mai putin frecventa, insa severa.
Exista mai multe cauze, insa cea mai intalnita este infectia virala. Diagnosticul precoce si tratamentul sunt importante, deoarece este dificil de prezis felul in care encefalita
afecteaza fiecare persoana.
      Simptome
Majoritatea persoanelor cu encefalita virala au simptome moderate similare gripei:
• cefalee
• febra
• dureri musculare sau articulare
• oboseala sau slabiciune
• paralizia anumitor parti ale corpului
• pierderea starii de constienta
Preventie
Cea mai buna metoda de a preveni encefalita virala este sa iti iei masuri de precautie pentru a evita expunerea la virusurile care provoaca boala. (fig.18)
Prin urmare:
Practicarea unei bune igiene. 
Nu trebuie folosite la comun anumite lucruri, precum tacamurile sau sticla de apa
Tratament
Tratamentul depinde de cauza preexistenta, insa poate include:
• Medicamente antivirale
• Tratamente pentru a controla sistemul imun
• Antibiotice sau antifungice
• Antialgice pentru a reduce disconfortul sau febra
• Suport pentru respiratie, precum masca de oxigen sau ventilator
Meningita
- este o inflamatie a membranelor care inconjoara creierul si maduva spinarii.
Simptome Febra foarte mare (38 grade Celsius sau mai mult)
Rigiditate a gatului, durere de cap severă
Stari de greata si varsaturi
Dureri musculare sau articulare
(fig.19)
Stari de confuzie
Dificultati de concentrare
Lipsa apetitului si a senzatiei de sete
Iritiatii sau eruptii ale pielii
Meningita bacteriana -trebuie tratata de urgenta prin administrarea intravenoasa de antibiotic pentru a reduce riscul de aparitie a complicatiilor. Medicul va recomanda un anumit
tip de antibiotic sau o combinatie de antibiotice in functie de bacteria care a cauzat boala.
Meningita virala - in cazul acestui tip de meningita nu trebuie urmat un tratament cu antibiotice, iar de cele mai multe ori persoanele se recupereaza de la sine in cateva
saptamani. In general, este recomandata odihna, consumul ridicat de lichide sau medicamente antipiretice (pentru scaderea febrei) sau antiinflamatoare.
Meningita fungica - aceasta se trateaza cu medicamente antifungice.
In ceea ce priveste metodele de prevenire a meningitei, exista cateva sfaturi utile:
• Respectarea regulilor de igiena
• Protejarea sistemului imunitar si incearcarea unui regim alimentar echilibrat si sanatos, odihna suficienta si miscare in mod regulat.
Mai multi virusi si bacterii pot provoca meningita, cum ar fi:
•          Bacteriile pneumococice
•          Enterovirusuri, virusi care, de obicei, cauzeaza doar o infectie usoara a stomacului
•          Virusul herpes simplex, un virus care provoaca rani reci sau herpes genital
Cum se raspandeste meningita? Virusurile si bacteriile care provoaca meningita pot fi raspandite prin: stranut, tușit, tacâmuri sau periuțe de dinți comune
Concluzii
Preventia bolilor sistemului nervos

Depistarea timpurie a dereglarilor nervoase poate preveni eficient instalarea ulterioara a bolilor sistemului nervos. Este, de asemenea, important ca abordarea unui stil de viata
sanatos contribuie la optimizarea sistemului nervos si, implicit, la prevenirea bolilor asociate. Se recomanda odihna suficienta, inlaturarea stresului si evitarea surmenajului, evitarea
consumului excesiv de tutun, alcool, cafea si droguri si, nu in ultimul rand, o nutritie sanatoasa.

6 sfaturi pentru sanatatea sistemului nervos


1. Tineti sub control stresul
Un nivel ridicat de stres ne influenteaza mult sanatatea fizica si mentala. Desi este imposibil sa eliminam stresul din viata noastra, cu siguranta acesta poate fi redus. Astfel, vom avea o mai buna putere
de concentrare, memorie si o activitate cerebrala adecvata.

2. Oferiti-i creierului un combustibil de calitate


Alimentatia este o sursa de combustibil pentru creier. Adoptati o dieta echilibrata, cu un nivel scazut de colesterol si grasimi saturate. Studiile arata ca alimentele bogate in Omega-3 (cum este pestele),
Curcumin (substanta activa din turmeric), vitaminele B si E ajuta la mentinerea functiilor cognitive, mentinerea circuitului neuronal, imbunatatirea memoriei si a sistemului locomotor.

3. Nu neglijati orele de somn


Somnul permite celulelor nervoase sa se odihneasca, iar corpului sa se refaca. In plus, atunci cand dormim memoriile noastre se consolideaza. In somn, epifiza secreta melatonina. Aceasta ajuta
organismul sa se refaca si contribuie la regenerarea celulei nervoase, fiind numita si hormonul care repara si intinereste. Lipsa somnului sau un somn insuficient si neodihnitor duce la nervozitate,
incapacitate de concentrare, depresie si creste riscul de accidente vasculare cerebrale.

4. Faceti sport
Alocati 30 de minute zilnic activitatilor sportive. Sportul protejeaza creierul si-l ajuta sa se restabileasca dupa efortul intelectual. Un studiu recent arata ca exercitiul aerobic creste functiile cognitive.

5. Mentineti-va si dezvoltati relatii sociale cu cei din jur


Iesiti din spatele monitoarelor de calculator sau telefon si dezvoltati relatii cu cei din jur. Comunicati cat mai mult si nu va izolati in retelele de socializare cu sute de prieteni virtuali.

6. Exersati-va creierul
Tineti-va mintea activa, iar asta preintampina dementele. Faceti cursuri si dupa ce ati finalizat studiile, invatati lucruri noi, incercati sa memorati lucruri. Utilizandu-va creierul, il mentineti in forma!
Bibliografie
[1] Anatomia omului Volumul VII: SISTEMUL NERVOS CENTRAL, Editura „Victor Babeș” Timișoara 2018

Adresa URL: http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/4523/anatomie_20vii_20snc.pdf

[2] Arizona State University, Neuronii și nervii (online)

Adresa URL : https://askabiologist.asu.edu/anatomia-neuronilor

[3] Anatomia omului Volumul VII: SISTEMUL NERVOS CENTRAL, Editura „Victor Babeș” Timișoara 2018

Adresa URL: http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/4523/anatomie_20vii_20snc.pdf

[4] Mayo Clinic, Boala Alzheimer (online)

Adresa URL :https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/symptoms-causes/syc-20350447

Regina Maria, Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente, Boala Alzheimer. (online)

Adresa URL : https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/alzheimer /

  [5] Humanitas, Tumorile spinale (online)

Adresa URL : https://www.humanitas.net/ro/diseases/tumorile-spinale/

[6] Humanitas, Siringomielia (online)

Adresa URL : https://www.humanitas.net/ro/diseases/siringomielia/

[7] Neuroaxis-clinica de neurologie, Encefalita

Adresa URL : https://www.neuroaxis.ro/encefalita-ce-este-care-sunt-cauzele-si-cum-se-trateaza/


Bibliografie fotografică
1. fig. 1
Adresa URL : http://psihoteca.ro/structura-sistemului-nervos/
2. fig. 3, fig. 4, fig.5
Adresa URL : https://usmf.md/wp-content/uploads/2015/02/ANAT_MAD_SPIN_ENCEFAL.pdf
3. fig. 6, fig. 7
Adresa URL : https://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-biologie/1922-celule-animale-specifice-3.html
4. fig. 8, fig. 9, fig. 10, fig. 11, fig. 12, fig. 13
Adresa URL:http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/4523/anatomie_20vii_20snc.pdf
5. fig. 14
Adresa URL: https://www.farmaciata.ro/simptomele-precoce-ale-bolii-alzheimer/
6. fig. 15
Adresa URL: https://www.csid.ro/boli-afectiuni/tumorile-m%C4%83duvei-spin%C4%83rii-simptome-cauze-diagnostic-tratament-17904479/
7. fig. 16
Adresa URL: https://www.humanitas.net/ro/diseases/siringomielia/
8. fig. 17
Adresa URL: https://www.neuroaxis.ro/encefalita-ce-este-care-sunt-cauzele-si-cum-se-trateaza/
9. fig. 18
Adresa URL:https://www.medic.chat/articles/ce-este-meningita-cum-o-pot-trata-ce-simptome-prezinta/

S-ar putea să vă placă și