Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(fig 1)
Pătrașcu Rebeca-Bianca
Chimie medicală, anul III
Cuprins
-este cea mai complexă şi cea mai importantă reţea de control şi de distribuire a
informaţiilor.
(fig 2)
Din punct de vedere topografic, SN se împarte:
- encefalul.
- nervii spinali
(fig. 5)
Neuronul [2]
-este unitatea morfofuncţională a sistemului nervos
Structura neuronului :
Corp
Prelungiri nervoase
teaca Henle.
(fig 9)
Funcțiile măduvei spinării
Structura măduvei
Măduva spinării este formata din
substanță cenușie unde predomină corpii celulelelor nervoase
substanță albă unde predomină prelungirile nervoase (axonii) celulelor nervoase.
(fig 10)
Intr-o secțiune transversală măduva apare ca un fluture, cu doua coarne anterioare si doua coarne posterioare, unite prin comisura cenusie, strabatuta de canalul ependimar.
Intre coarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale, mai pronuntate in regiunea toracica si lombara.
In sectiune longitudinala, substanta cenusie medulara apare sub forma de coloane.
Inconjurand substanta cenusie, la exterior se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in trei cordoane: anterior, lateral si posterior.
ENCEFALUL
• E format din trucnhiul cerebral, cerebel, diencefal, emisferele cerebrale
TRUNCHIUL CEREBRAL
─ Are 3 etaje: bulb, punte, mezencefal
─ Bulb și puntea-reprezină sediul unor reflexe somatice și vegetative: deglutiție, lacrimal
─ Își au originea 10 din 12 perechi ale nervilor cranieni
CEREBELUL
─ ocupă fosa posterioară a craniului
─ situat înapoia bulbului și punții
─ separat de emsiferele cerebrale prin cortul cerebelului
─ formă de fluture:
• o porțiunea centrală=vermis
• 2 porțiuni laterale voluminoase= emisferele cerebeloase
(fig 11)
DIENCEFALUL
Cuprinde -talamusul
-metatalamusul
-hipotalamusul
TALAMUSUL: comandă pentru toate sensibilitățiile cu excepția sensibilității vizuale, auditive, olfactive
HIPOTALAMUSUL: comandă superior integrarea, reglarea și coordonarea principalelor funcții ale organismului:
─ metabolismul intermediar
─ termoreglare
─ ritm somn-veghe
─ secreție endocrină
EMISFERELE CEREBRALE
(fig 12)
─ Partea cea mai voluminoasă a SNC
Siringomielia are loc atunci când există un lichid cerebrospinal excesiv redirecţionat în măduva spinării şi în canalul central. Lichidul cerebrospinal transportă nutrienţi deşeuri şi
se comportă ca o pernă protectoare a creierului şi a măduvei spinării, de la creier la centrul măduvei spinării.
Simptome
• Slăbiciune în mini şi picioare
• Rigiditate a spatelui, umerilor, mâinilor şi picioarelor
• Dureri de cap
• Pierderea reflexelor
• Scolioza
Cauze
Metode de tratament
(fig.17)
• Chirurgical
Scopul operatiei este de a indeparta presiunea pe care sirinxul o pune pe maduva spinarii si de a restabili fluxul normal al lichidului cefalorahidian. Acest lucru poate ajuta la
imbunatatirea simptomelor si a functiei sistemului nervos.
• Îndepartarea obstructiei
In cazul in care curgerea lichidului cefalorahidian este impiedicata de o problema din interiorul maduvei coloanei vertebrale, cum ar fi o tumora sau o formatiune osoasa,
eliminarea chirurgicala a obstructiei ar putea restabili fluxul si ar permite lichidului sa se scurga de sirinx.
Encefalita [7]
-este inflamatia creierului, fiind o afectiune mai putin frecventa, insa severa.
Exista mai multe cauze, insa cea mai intalnita este infectia virala. Diagnosticul precoce si tratamentul sunt importante, deoarece este dificil de prezis felul in care encefalita
afecteaza fiecare persoana.
Simptome
Majoritatea persoanelor cu encefalita virala au simptome moderate similare gripei:
• cefalee
• febra
• dureri musculare sau articulare
• oboseala sau slabiciune
• paralizia anumitor parti ale corpului
• pierderea starii de constienta
Preventie
Cea mai buna metoda de a preveni encefalita virala este sa iti iei masuri de precautie pentru a evita expunerea la virusurile care provoaca boala. (fig.18)
Prin urmare:
Practicarea unei bune igiene.
Nu trebuie folosite la comun anumite lucruri, precum tacamurile sau sticla de apa
Tratament
Tratamentul depinde de cauza preexistenta, insa poate include:
• Medicamente antivirale
• Tratamente pentru a controla sistemul imun
• Antibiotice sau antifungice
• Antialgice pentru a reduce disconfortul sau febra
• Suport pentru respiratie, precum masca de oxigen sau ventilator
Meningita
- este o inflamatie a membranelor care inconjoara creierul si maduva spinarii.
Simptome Febra foarte mare (38 grade Celsius sau mai mult)
Rigiditate a gatului, durere de cap severă
Stari de greata si varsaturi
Dureri musculare sau articulare
(fig.19)
Stari de confuzie
Dificultati de concentrare
Lipsa apetitului si a senzatiei de sete
Iritiatii sau eruptii ale pielii
Meningita bacteriana -trebuie tratata de urgenta prin administrarea intravenoasa de antibiotic pentru a reduce riscul de aparitie a complicatiilor. Medicul va recomanda un anumit
tip de antibiotic sau o combinatie de antibiotice in functie de bacteria care a cauzat boala.
Meningita virala - in cazul acestui tip de meningita nu trebuie urmat un tratament cu antibiotice, iar de cele mai multe ori persoanele se recupereaza de la sine in cateva
saptamani. In general, este recomandata odihna, consumul ridicat de lichide sau medicamente antipiretice (pentru scaderea febrei) sau antiinflamatoare.
Meningita fungica - aceasta se trateaza cu medicamente antifungice.
In ceea ce priveste metodele de prevenire a meningitei, exista cateva sfaturi utile:
• Respectarea regulilor de igiena
• Protejarea sistemului imunitar si incearcarea unui regim alimentar echilibrat si sanatos, odihna suficienta si miscare in mod regulat.
Mai multi virusi si bacterii pot provoca meningita, cum ar fi:
• Bacteriile pneumococice
• Enterovirusuri, virusi care, de obicei, cauzeaza doar o infectie usoara a stomacului
• Virusul herpes simplex, un virus care provoaca rani reci sau herpes genital
Cum se raspandeste meningita? Virusurile si bacteriile care provoaca meningita pot fi raspandite prin: stranut, tușit, tacâmuri sau periuțe de dinți comune
Concluzii
Preventia bolilor sistemului nervos
Depistarea timpurie a dereglarilor nervoase poate preveni eficient instalarea ulterioara a bolilor sistemului nervos. Este, de asemenea, important ca abordarea unui stil de viata
sanatos contribuie la optimizarea sistemului nervos si, implicit, la prevenirea bolilor asociate. Se recomanda odihna suficienta, inlaturarea stresului si evitarea surmenajului, evitarea
consumului excesiv de tutun, alcool, cafea si droguri si, nu in ultimul rand, o nutritie sanatoasa.
4. Faceti sport
Alocati 30 de minute zilnic activitatilor sportive. Sportul protejeaza creierul si-l ajuta sa se restabileasca dupa efortul intelectual. Un studiu recent arata ca exercitiul aerobic creste functiile cognitive.
6. Exersati-va creierul
Tineti-va mintea activa, iar asta preintampina dementele. Faceti cursuri si dupa ce ati finalizat studiile, invatati lucruri noi, incercati sa memorati lucruri. Utilizandu-va creierul, il mentineti in forma!
Bibliografie
[1] Anatomia omului Volumul VII: SISTEMUL NERVOS CENTRAL, Editura „Victor Babeș” Timișoara 2018
[3] Anatomia omului Volumul VII: SISTEMUL NERVOS CENTRAL, Editura „Victor Babeș” Timișoara 2018
Regina Maria, Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente, Boala Alzheimer. (online)