Cursul nr.

3
Anatonia functionala a cavitatii
bucale: limba, palatul dur,
palatul moale.
Nervul hipoglos.
Vasele linguale.
CAVITATEA BUCALA
Definitie= prima portiune a tubului digestiv;
SITUATIE:-la partea inferioara a fetei;
-sub fosele nazale;
-deasupra muschilor milohioidieni;
-inaintea faringelui .
Diametrul sagital =7 cm;
Diametrul transversal =6-6,5 cm;
Diametrul vertical =0 (cand gura este inchisa);
=7 cm(cand gura este deschisa);
Orificii: Anterior=orificiul bucal , de comunicare cu exteriorul;
Posterior=istmul buco-faringian, de comunicare cu faringele.
Arcadele alveolo-dentare impart cavitatea bucala in –vestibul bucal;
-cavitatea bucala propriu-zisa.
VESTIBULUL BUCAL=spatiu in forma de potcoava, marginit de : peretele (posterior)interior,osos, arcadele
alveolo-dentare si de peretele anterior, musculo-cutanat: buzele si obrajii.
La nivelul acestuia se deschide canalul excretor al glandei parotide, canalul lui STENON in dreptul celui de-al
doilea molar superior.

CAVITATEA BUCALA PROPRIU-ZISA, prezinta:

6 pereti:1. anterior - buzele;
2. 2 pereti laterali -obrajii;
3. inferior -limba;
-regiunea sublinguala;
4. superior -bolta palatina;
5. posterior -valul palatin ;
-istmul buco-faringian.
 
PERETELE ANTERIOR:BUZELE
Sunt 2 buze superioara si inferioara ce >Marginea superioara corespunde marginii inferioare a orbitei;
prezinta: >Marginea inferioara corespunde marginii inferioare a mandibulei;
 Fata anterioara: cutanata >Marginea posterioara corespunde marginii anterioare a
 Fata posterioara: mucoasa, la nivelul ei muschiului
se gasesc glandele labiale maseter
 Marginea aderenta
> Marginea anterioara- se continua cu buzele
• pentru buza superioara corespunde
narilor si santului nazo-labial.
Prezinta fraul buzei superioare
• buza inferioara: prezinta fraul buzei
inferioare, mai bine dezvoltat.  
 Marginea libera
In dreptul I-ului premolar, extremitatile celor
2 buze se unesc formand comisurile
bucale, care marginesc la randul lor
unghiul bucal corespunzator.

PERETII LATERALI : OBRAJII

Inchid cavitatea bucala pe partile laterale.
Prezinta:
 Fata externa cutanata
 Fata interna formata din portiunea
periferica ce adera de maxila si
mandibula si portiunea centrala ce
corespunde vestibulului
;prezinta mucoasa; la acest nivel se
deschide
ductul lui STENON.
 PERETELE INFERIOR (planseul):
PERETELE SUPERIOR: PALATUL DUR (BOLTA Este format din:
PALATINA) -desparte cavitatea bucala de fosele nazale 1.Diafragma gurii;
Alcatuit din: 2. Regiunea sublinguala;
1.Stratul osos format din procesul palatin al maxilei si 3. Limba.
portiunea orizontala a osului palatin care prin sudare
formeaza sutura cruciforma. In sens sagital prezinta un 1.Diafragma gurii: formata de cei 2 muschi
relief TORUS PALATINUS. Este acoperit de un periost milohioidieni,intarita superior de muschii geniohioidieni
aderent. si inferior de pantecele anterior al digastricului.
2.Stratul glandular:glandele palatine ce se deschid la
nivelul FOVEOLELOR PALATINE;
3.Stratul mucos:rezistent si aderent la periost .
Toate elementele situate deasupra ei fac STRUCTURA LIMBII:
parte din cavitatea bucala;cele situate 1.Scheletul osteo-fibros :
dedesubt apartin gatului. > osul hioid;
> membrana hioglosiana: dispusa in plan frontal de la hioid
2.Regiunea sublinguala : este ascunsa de pana in profunzimea radacinii limbii;
corpul limbii. > septul lingual: dispus in plan sagital intre cele 2 jumatati ale
Este accesibila prin deschiderea gurii si corpului limbii.
sprijinirea varfului limbii pe bolta palatina 2. Muschii extrinseci: au originea pe formatiunile invecinate:
Se observa :mucoasa sublinguala cu > muschiul genioglos;
varful limbii-median,de o parte si de alta > muschiul hioglos;
sunt plicele sublinguale, care prezinta > muschiul palatoglos;
carunculele sublinguale. > muschiul farigoglos.
Se deschid:canalul excretor al glandei
submandibulare si al glandei sublinguale.
Ridicand mucoasa se poate patrunde in
loja sublinguala in care sta glanda
sublinguala.

3.Limba
Definitie : este un organ musculo-
membranos cu rol in digestie,perceperea
gustului si in fonatie.
Formata din :
 radacina-portiunea faringiana, fixata
la organele din jur;
 corp –-portiunea libera, situata pe
planseul cavitatii bucale.Corpul si
radacina sunt separate prin santul
terminal.
3.Muschii intrinseci: situati in intregime in
limba; acestia sunt:
> muschiul longitudinal superior;
> muschiul longitudinal inferior;
> muschiul tranvers;
> muschiul vertical;
4. Mucoasa linguala :o inveleste in
intregime.
- de la uvula pornesc 2 perechi de arcuri palatine care
delimiteaza FOSELE TONSILARE in care stau
AMIGDALELE(TONSILELE PALATINE).
- dinspre anterior spre posterior , planurile constitutive ale
palatului moale sunt:
1. planul mucos anterior-se continua cu mucoasa palatului si cu
cea a vestibului faringian;

Pe fata dorsala a corpului limbii se

gasesc papilele linguale –caliciforme
(dispuse sub forma V-ului lingual , inainte
santului terminal), fungiforme, foliate,
acestea avand in structura lor mugurii
gustativi, si papilele filiforme si conice cu
rol mecanic. Pe fata faringiana a radacinii
limbii se gaseste tonsila linguala.

PERETELE POSTERIOR , format din:

>Valul palatin-prezent in partea
superioara;
>Istmul buco-faringian- prezent in partea
inferioara.

Valul palatin
-are forma patrulatera;
-inferior , pe linia mediana UVULA
(LUETA);
2. planul glandular- prezinta glande care
sunt echivalentului glandelor boltii palatine.
3. planul aponevrotic –aponevroza de forma Arcul palatin anterior este format din mm. palatoglos.
patrulatera: Cele 2 arcuri palatine anterior si baza limbii delimiteaza istmul
•situata in 1/3 superioara;
buco-farigian.
Arcul palatin posterior este format din mm. palato-faringian.
•se insera muschii valului palatin.
Arcul palatin anterior si posterior delimiteaza intre ele o
4. planul muscular:5 perechi de muschi in depresiune adanca= fosa tonsilara( amigdaliana).
3 straturi:
- anterior: 1. muschiul palatoglos-
participa la formarea
arcului palatin anterior ;
2. tensorul valului palatin .
-mijlociu : 3. ridicatorul valului –
formeaza o chinga
impreuna cu cel de pe

partea opusa;
4. palatofaringianul-
participa la formarea
arcului palatin posterior;
-profund: 5.muschiul uvulei :sunt 2
muschi mici situati de o
parte si de alta a liniei
mediane .
5.planul mucos posterior, il continua pe cel
anterior la marginea libera a valului palatin.
NERVUL HIPOGLOS (XII) •merge posterior de ganglionul inferior al vagului;
Este nerv motor; asigura inervatia motorie a •se aseaza intre:vena jugulara interna dispusa lateral si
muschilor limbii. nervul X (VAG) si artera carotida interna
Originea reala: nucleul nervului XII din bulb, dispusa medial si ajunge in trigonul carotic.
situat la nivelul fosei romboide.
Originea aparenta : in santul lateral anterior al
bulbului (preolivar)prin 10-15 filete nervoase
etajate, care pot forma uneori 2 trunchiuri: sup. si
inf.

Traiect si rapoarte
 de la originea aparenta se gaseste in fosa
craniana posterioara;
 se angajeaza in canalul hipoglosului , canal
lung de aproximatv 1cm, fiind insotit de un
plex venos.
 ajunge in SP. RETROSTILIAN: aplicat pe
coloana vertebrala, in contact cu peretele
posterior al
faringelui.
La acest nivel merge:
•posterior-medial fata de nervii si vasele
spatiului;
•se indeparteaza de faringe,
incrucisaseaza fata posterioara a
carotidei Interne;
•prezinta rapoarte cu ganlionul simpatic
cervical superior cu care se
anastomozeaza.
 In TRIGONUL CAROTIC: inconjoara artera
carotida externa deasupra originii arterei
occipitale, este in raport cu pantecele
posterior al digastricului si participa la
delimitarea triunghiului lui Farabeuf.
 In RG. SUPRAHIOIDIANA: sta pe
muschiul hioglos, care-l separa de artera
linguala.
 traverseaza succesiv cele 2 triunghiuri de
ligatura ale arterei linguale: triunghiul
posterior al lui Beclard( delimitat intre
muschiul hioglos, cornul mare al osului
hyoid si pintecele posterior al digastricului)
si triunghiul anterior al lui Pirogoff( delimitat
intre tendonul interm. al digastricului,
muschiul milohioidian si nervul hipoglos si
vasele linguale).
 Nervul ajunge pe fata laterala a limbii
impreuna cu canalul Warton, care este
situat superior nervului; trece intre muschii
hioglos si milohioidian, ajunge in RG.
SUBLINGUALA, unde se termina
distribuindu-se muschilor limbii.
Ramuri colaterale
 rr. Meningeal: se desprinde din nv. XII in canalul hipoglosului; contine si fibre provenite din plexul
cervical.
 rd. sup. a ansei cervicale: formata din fibre ce provin din primele 2-3 perechi de nervi spinali
cervicali ce coboara impreuna cu nv.XII imediat sub baza craniului si de care se separa in partea
sup. a trigonului carotic.
 nv. pentru muschiul tirohioidian;
 ramuri musculare pentru muschii hioglos, stiloglos si geniohioidian.
 
Ramuri terminale: se desprind din nv. XII la nivelul incrucisarii cu muschiul hioglos; se
anastomozeaza intre ele, patrund in grosimea limbii si se distribuie muschilor: genioglos, hioglos,
palatoglos, stiloglos, lingual superior si inferior, transvers si unei portiuni din constrictorul superior al
faringelui.
ARTERA LINGUALA
> se desprinde de fata anterioara a A. carotide externe la 1 cm. deasupra A. tiroidiene superioare si dedesubtul
A. faciale;
>merge in sus si inauntru .descriind o curba cu concavitatea inferior ce o apropie de osul hioid ; 
>aici isi schimba direcţia si devine ascendenta si flexuoasa ; 
>se angajeaza pe sub M. milohioidian si da A. sublinguala;
>din acest punct se va numi A. RANINA si va deveni din ce in ce mai flexuoasa , mergând pe fata externa a
M.genioglos spre vârful limbii unde se termina (se poate termuna si prin anastomozare cu cea de parte opusa
formând arcul ranin al lui Mayer in 25% din cazuri).
Prezintă 4 porţiuni :
1)Origine: -se gaseste in aria triunghiului lui Farabeuf ;
2)Suprahioidian: unde trece succesiv prin triunghiurile lui BECLARD si al lui PIROGOFF; Locul ideal de
practicare a ligaturii A. linguale este in aria triunghiului lui Beclard.
3) Sublingual;
4) In grosimea limbii.

Ramuri Colaterale :-1) rr musculare - pentru toti muşchii limbii;

-2) A. suprahioidiana - pentru porţiunea superioara a muşchilor subhioidieni;
-3) A. dorsala a limbii-se termina ramificandu-se in mm. si mucoasa "V"-ului lingual.Da
ramuri pentru pilierul anterior, amigdala palatina si epiglota..
-4) A.sublinguala - cel mai important ram colateral; vascularizeaza planseul gurii ,mm
suprahioidieni si glanda sublinguala ; este insotita de N. lingual (ram din Nv. V); se
termina dand 2 ramuri –unul superior (maxilar) pentru barbia osoasa;
- unul inferior (mentonier ) pentru părţile moi ale acestei
regiuni
Da anastomoze cu a. sublinguala opusa si cu A. submentala .
Vena linguala dreneaza in
trunchiul venos tiro-lingo-
faringo-facial (trunchiul lui
Farabeuf), care este afluent
al venei jugulare interne.