Suport teoretic la

Lucrarea practică 2
Indicatori ai tendinței
centrale
(mărimile medii)
 1.
Mărimile medii
Noțiunile și tipurile mediilor
 “
Mediile sunt niște mărimi medii care exprimă în mod sintetic
și generalizat ceea ce este normal, esențial și tipic pentru
unitățile unei colectivități distribuite după o anumită
caracteristică.
 Media trebuie să îndeplinească următoarele condiții.

◍ Media trebuie definită obiectiv, fie printr-o

definiție fie printr-o formulă
◍ Trebuie să fie reprezentativă să prezinte toți
termenii seriei
◍ Să aibă o semnificație concretă, ușor de
observat și pentru nespecialiști
◍ Să fie ușor de calculat
◍ Trebuie să fie utilizată la calculele algebrice
ulterioare.
 Mărimile medii se definesc între ele în funcție de
următoarele criterii:

1)După rolul în analiza statistică 2)După modul de obținere

◍Fundamentale ◍ Mărmi medii de calcul

◍Mărimi medii cu aplicații ◍ Mărmi medii de poziție
speciale
 2.
Mărimi medii de calcul
Formule și caracteristici

Media aritmetică
Media aritmetică este
rezultatul sintetizării într-o
singură expresie numerică
a tuturor nivelurilor
individuale observate și se
calculează prin raportarea
valorii totalizate a
caracteristicii la numărul
total al unităților.
Mărimile medii
Media armonică
Media armonică se
determină doar pentru
variabile cantitative şi se
aplică numai în cazuri
speciale. În general,
utilizarea acestui tip de
medie este recomandat
atunci când două variabile
interdependente se află în
raport de inversă
proporţionalitate.
Media pătratică
Media pătratică se
foloseşte în cazul în care
fenomenele înregistrează
creşteri, aproximativ, în
progresie exponenţială,
adică atunci când creşterea
este mai lentă la începutul
seriei şi din ce în ce mai
pronunţată spre sfârşitul
acesteia, fiind utilizată,
deci, în analiza tendinţelor
neliniare, de tip exponenţial.
Media geometrică
Media geometrică se
foloseşte în cazurile în care
fenomenele înregistrează
modificări, aproximativ, în
progresie geometrică. Se
utilizează mai frecvent în
situaţia în care diferenţele
dintre variantele caracteristicii
sunt mai mari la începutul
seriei şi din ce în ce mai mici
către sfârşitul acesteia
 Media cronologică

Este o medie care are la bază principiul de calcul al mediei aritmetice, ea fiind
aplicată la determinarea nivelului mediu al seriilor cronologice de momente. Formula mediei
cronologice este o adaptare a formulei mediei aritmetice la elementele seriilor cronologice.
Termenii seriei delimitează perioade de timp. Dacă „n” este numărul termenilor seriei,
atunci numărul perioadelor delimitate de aceştia este „n-1”. În funcţie de distanţa dintre
momentele de timp ale seriei, se va calcula media cronologică simplă și media cronologică
ponderată. Media cronologică simplă se calculează când momentele sunt egal distanţate
între ele. Se calculează conform formulei
Media cronologică ponderată se calculează atunci când intervalele de timp
dintre termenii seriilor de momente sunt inegale. În acest caz, mediile
parţiale, din care se calculează media întregii perioade, sunt ponderate cu
durata perioadelor parţiale dintre termenii seriei, notate cu ti.
 Caracteristicile mediilor

◍Mediile se prezintă ca mărimi cu caracter abstract în sensul că valoarea medie de

cele mai multe ori nu coincide cu nici una dintre valorile individuale din care s-a
calculat.
◍Mediile se prezintă ca mărimi cu caracter abstract în sensul că valoarea medie se
determină atunci când caracteristica înregistrată este influențată atât de factori cu
influență directă cât și indirectă constant.
◍Mediile sunt indicatori statistici cu cel mai mare grad de aplicabilitate practică
◍Pentru a asigura un conținut real mediilor calculate, valorile individuale din care se
obțin trebuie să fie cât mai apropiate.
 Formule

Media aritmetică

a. Seriile simple

b. serie ponderată
 Exemplu

Aplicație. Valoarea vânzărilor realizate la nivelul unei firme pe o

perioadă de 6 luni se prezintă astfel (mii lei): 700, 650, 850, 750, 500, 450.
Să se calculeze valoarea medie lunară a vânzărilor firmei.
Rezolvare: Utilizăm media aritmetică simplă:
6

x i
700  650  850  750  500  450
x 
i1  650 (m ii lei)
n 6
 Exemplu

Gruparea salariaților după producție a unei întreprinderi se prezintă

astfel (buc.):
Producția realizată de către salariați (xi) 280 225 310 450 340
Nr. salariaților (fi) 11 28 15 7 14
De calculat producția medie pe un salariat.

x f i i
2 8 0 * 1 1  2 2 5 * 28  3 1 0* 15  4 5 0 * 7  3 40 *1 4  2 92 ,5 (b uc.)
xp  i1

11  2 8 15  7 14
 fi
i1
Producția Mijlocul Numărul xi*ni ni/xi
realizată de intervalului salariaților (ni)
către salariați, (Xi)
buc (Xi) Xi = limita
inferioară+li
mita
superioară/2
100-200 100+200/2=1 11 150*11=1650 11/150=0,073
50
200-300 250 28 7000 28/250=0,11
300-400 350 15 5250 15/350=0,04
400-500 450 7 3150 7/450=0,02
500-600 550 14 7700 14/550= 0,03

Total x 75 24750 0,27

 Formule

Media armonică

a. Seriile simple

b. seria ponderată
 Media armonică simplă
Xa= 6/(1/700+1/650+1/850+1/750+1/500+1/450)= 625,52
(buc)
 Formule

Media pătratică

Seriile simple

Puterea ponderată
 Exemplu

Aplicație 13. Gruparea persoanelor după veniturile săptămânale se

caracterizează astfel:
Veniturile săpt. (lei) 100-140 140-180 180-220 220-260 260-300 total
Nr. pers. 3 10 30 20 12 75
Să se determine veniturile medii săptămânale cu ajutorul mediei pătratice.
Rezolvare: Prezentăm în tabelul de mai jos date intermediare pentru
determinarea mediei pătratice.
 Rezolvare

Tabelul. Date intermediare pentru calcularea mediei pătratice

Veniturile săpt. (lei) Nr. pers. (fi) xi x i2 x 2 *fi
i
100-140 3 120 14400 43200
140-180 10 160 25600 256000
180-220 30 200 40000 1200000
220-260 20 240 57600 1152000
260-300 12 280 78400 940800
Total 75 x x 3592000
Utilizând datele tabelului, determinăm veniturile medii săptămânale
ale persoanelor analizate:
x*f
3592000
x patr    218,8 (lei)
75

Deci veniturile medii săptămânale ale persoanelor reprezintă 218,8 lei
 Formule

Media geometrică

Seriile simple

Puterea ponderată
 3.
Modul
Modul/Determinanta
 Modul/Determinanta

1) În cazul unei variabile continue sau a unei serii compuse, în cazul datelor
grupate pe intervale de variație urmăm pașii :
a) Aflarea frecvenței maxime
b) Citirea intervalului modal corespunzător frecvenței maxime

c) Determinarea modului dupa formula:

 Exemplu

Aplicație. Gruparea salariaţilor unui atelier după producţia zilnică

(metri) se prezintă astfel:
Producţia zilnică (metri) 6-10 10-14 14-18 18-22 22-26
Nr. salar. (pers.) 6 7 15 10 3
De calculat producţia medie zilnică cu ajutorul modulului.
Rezolvare: frecvenţa maximă = 15, interv. modal = 4,
f 2  f1 15  7 
M o  x0  k  
( f 2  f 1 )  ( f 2  f 3 ) (15  7)  (15 10)
 4.
Mediana
 Mediana

Mediana reprezintă acea valoare care împarte seria (ordonată crescător sau
descrescător) în două părţi egale.
Pentru seria simplă când numarul termenilor este impar avem:
a) Se ordonează crescător termenii seriei
b) Se calculează locul medianei:
c) Se determină valoarea medianei
 Mediana

Pentru seria simplă când numarul termenilor este par avem:

a) Se ordonează crescător termenii seriei
b) Se calculează locul medianei
c) Se calculează valoarea medianei ca medie aritmetică simplă a celor 2
termeni din centrul seriei.
 Mediana

Pentru seriile cu distribuție de frecvențe avem:

a)Se stabilește locul medianei
b)b) Se stabilește inervalul medianei pe baza frecvenței cumulate crescător

c)Se calculează valoarea medianei după relația:

Xi ni Ni
6-8 23 23
Lme= (23+34+45+.....
8-10 34 57 +18+1)/2= (328+1)/2=164,5

10-12 45 102
12-14 75 177
14-16 70 247
16-18 63 310