Sunteți pe pagina 1din 20

Celenterate

Pandele Virgil
Giuglea Alexandru
Ionita Catalin
Voinea Adrian
Caractere generale
- Celenteratele sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, cu
corp saciform. Majoritatea populează apele marine şi foarte puţine
trăiesc în apele dulci.
-La celenterate apare pentru prima dată în seria animală cavitatea
gastrică.
-Celenteratele au sistem nervos şi muscular. Sistemul nervos este
format dintr-o reţea de celule nervoase, întinse pe toată suprafaţa
corpului, la unele formându-se aglomerări de celule nervoase. La
celenterate apar şi primele organe de simţ: ocelii (ochi primitivi) şi
statocistele (organe ale echilibrului).
-Sistemul muscular este format din fibre musculare longitudinale,
acestea putând fi netede sau striate.
-Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, în majoritate cu
aspect de umbrelă, sunt numite meduze;
Caractere generale
-Digestia este intracelulară, ca la protozoare şi spongieri, dar apare
şi digestia extracelulară, în cavitatea gastrică;
- Peretele corpului este format din două straturi de celule: unul
extern, ectodermul şi altul intern, endodermul, între ele găsindu-se
o masă gelatinoasă, mai mult sau mai puţin groasă, fără structură
celulară (anhistă) numită mezoglee;
-Se înmulţesc asexuat vara (prin înmugurire) şi sexuat toamna,
existând la multe specii o metageneză;
-Apar celulele epiteliale (care urmeaza sa formeze pielea),
mioepiterliale(care urmeaza sa formeze muschii) si nervoase (care
vor forma creierul).
-Cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai acestui grup sunt
meduzele,hidrele, coralii şi actiniile.
Reprezentanti
Clasa Hidrozoare:
Hydra viridis- Hidra de apa dulce

Clasa Scifozoare:
Aurelia aurita- Meduza

Clasa Antozoare:
Deditelul de mare- Actinia
Corallium rubrum- Coralul sau margeanul
Hidra de apa Traieste in mediul acvatic. Forma

dulce corpului este saciforma. Este


alcatuita din orificiul bucoanal
inconjurat de tentacule prevazute cu
celule urzicatoare. Cavitatea interna
este egala cu cavitatea gastrica.
Spatele corpului este format din 2
straturi de celule: intern si extern.

Stratul extern prezinta celule


urzicatoare, senzitive si musculare.
Stratul intern este format din celule
mari si prevenite cu flagel care are
rol in hranire. Intre cele doua straturi
se gasesc celule nervoase, dispuse in
retea. Locomotia este prin
rostogolire.
Sensibilitatea:la orice atingere, hidra
îsi contracta imediat tentaculele si
corpul, ajungând de marimea unei
gamalii de ac;hidra este sensibila la
factori de mediu.
Hranirea:hidra pride prada cu ajutorul
tentaculelor, o imobilizeaza cu
ajutorul celulelor urzicatoare si prin
orificiul buco-anal, o introduce în
cavitatea digestiva
Respiratia si excretia:hidra nu are
organe de respiratie si de
excretie,aceste functii se desfasoara
direct la nivelul celulelor din peretele
corpului.
Înmultirea: vara când conditiile de
viata sunt favorabile,hidra se
înmulteste prin înmugurire,pe corpul
ei apar muguri care cresc si se
transforma în noi hidre; toamna când
temperatura apei scade,hidra se
înmulteste prin ou
Meduza
Meduzele ca toate celenteratele,
prezinta doua straturi de celule: unul
exterior, de protectie, si unul interior,
care delimiteaza stomacul. Intre cele
doua straturi se gaseste mezogleea.
Aceasta constituie cea mai mare parte
a animalului. Diametrul meduzelor
poate fi de cativa milimetri sau poate
atinge un metru.
Meduzele sunt carnivore, adica se
hranesc cu alte animale. In jurul gurii
au tentacule. Cu acestea, ele prind
prada si o duc la gura. Tentaculele
prezinta niste celule specializate,
numite nematocisti. Unele dintre
acestea inteapa si paralizeaza prada;
altele sunt lipicioase si o retin.
Locomotia meduzei poate fi
observata vara: meduzele
plutesc linistit in apa sau se
deplaseaza sacadat; prin
contractia fibrelor musculare
circulare ale umbrelei, apa este
expulzata de sub aceasta si
meduza este propulsata pe
verticala.
Nutritia este heterotrofa.
Cavitatea digestiva
indeplineste rol digestiv,
respirator, circulator si
excretor.
Reproducerea este asexuata sa
sexuata.
Actinia
Actiniile sunt viu colorate si au
aspectul unor flori crescute pe fundul
marii. Diametrul lor variaza de la
cativa militimetri pana la aproape un
metru. Actiniile stau fixate pe pietre
dar se pot deplasa lent.
Actinia este un polip. Ciclul ei de viata
nu cuprinde si stadiul de meduza.
Dintr-o actinie cresc alte mici actinii,
numite muguri, care uneori se
desprind de mama. Uneori, actiniile se
divid in doua jumatati care se separa.
Ca si meduzele, actiniile au tentacule
cu nematocisti. Cand prada ajunge in
apropiere, este paralizata.
Nematocistii lipiciosi o retin. Apoi
prada este inghitita.
Coralii
Coralii sunt organisme marine;de obicei trăiesc în colonii compacte .
Grupul include constructorii importanti de recif care populează oceanele
tropicale, care secreta carbonat de calciu pentru a forma un schelet greu.
Deşi coralii pot prinde peşti mici şi animale, cum ar fi plancton, folosind
celulele de pe tentaculele lor, cei mai multi coralii obţin majoritatea energiei şi
substanţelor nutritive din algele fotosintetice. Coralii traiesc in ape putin
adanci( pana unde intra lumina) si nepoluate.
Aproximativ 75% dinte corali se inmultesc prin raspandirea oualelor-gameti in
apa.
Reciful de corali este un
sistem bio-ecologic, care a
avut un rol deosebit de
important în procesul de
formare în mările calde a
unor atoli sau insule de
origine coraligenă. Reciful
este format din colonii de
corali din grupa .Aceștia
populează zonele de
adâncimi diferite
ridicându-se treptat prin
sedimentarea scheletelor
spre suprafața mării.
Recifele de corali formează
un ecosistem împreună cu
animale sau plante marine
cu care trăiesc împreună.