PROIECT ŞTIINŢE

(PEŞTII)
ELEV: CALOIAN RARES-IONUT
 NOTIUNI GENERALE

• Pestii reprezinta clasa (conform ultimelor clasificari) cea mai numeroasa de animale
vertebrate acvatice. Traiesc si se reproduc în apa. Au corpul acoperit de regula cu solzi, se
deplaseaza cu ajutorul înotatoarelor si a cozii, respira prin branhii (pestii dipnoi au si
plamîni).
• Pestii sunt foarte variati atît dupa dimensiuni, cît si dupa durata vietii, între care parca
exista o anumita corelatie: se cunosc guvizi de 7,5-11 mm care traiesc cel mult un an, pe
cînd morunul, care atinge uneori 800-1000kg ,traieste aproape 100 ani.
• Dupa structura scheletului se împart în: pesti cartilaginosi si ososi.
• Pestii cartilaginosi (au scheletul cartilaginos) au aparut cu peste 400mln. de ani în
urma. Majoritatea depun oua (acoperite cu o coaja chitenoasa rezistenta), care contin
o cantitate mare de galbenus. Se cunosc circa 630 de specii grupate în subclasele
holocefali si elasmobranhieni. Pestii ososi au corpul de forme variate: de fus
(scrumbia, somnul), de sageata (zarganul, stiuca), de sarpe (anghila), de ac (acul-de-
mare), turtit (platica, caracuda), de disc (cambula), de sfera (pestele-luna) s.a.
• Majoritatea speciilor de peste sunt adaptate la un anumit fel de hrana. Speciile
rapitoare se hranesc în special ,cu pesti mai mici (salaul,somnul,stiuca s.a.). Pestii
care se hranesc cu nevertebrate de fund (amurul-negru, platica, linul) au dintii
maxilari sau faringieni puternic dezvoltati. Multe specii de exempu (scrumbiele,
ciprinidele)se hranesc, în special cu animale planctonice, altele (bunauara, ambul-
alb, hipoftalmictisul-alb, rosioara, scobarul) - numai cu vegetatie acvatica.
 SPECII DE PESTI IN APELE DIN
ROMANIA

• Bazinul hidrografic al Romaniei este unul generos. In apele care traverseaza tara, gasim o
varietate mare de specii de pesti. Regasim un numar ridicat atat specii de pesti rapitori, cat
si specii de pesti pasnici.

• Printre cei mai vânati pesti de pescarii de la noi, se pozitioneaza in top crapul si somnul.
Putem spune ca sunt adevarate surse de inspiratie cele doua specii de pesti mai sus
amintite.
 Specii de peşti răpitori

• Somnul

• De departe cel mai cautat peste rapitor de apa dulce

de la noi.
• Își petrece cea mai mare parte a vieții pe fundurile
lacurilor, ale bălților, în fluviile mari și chiar în
gurile de vărsare ale acestora în mare. 
• Are un corp lung ușor turtit în zona capului, iar pe
lateralul gurii are două perechi de mustăți, una
lungă și una scurtă. Ajuns la maturitate acesta poate
atinge dimensiuni impresionante de peste 2-3 metri
și 150 de kilograme. Culoarea poate varia de la
albastru negricios la verde măsliniu pe spate, iar
abdomenul prezintă tente mai deschise de gri spre
alb.
• Şalăul

• Corpul salaului este lung, aproape cilindric, usor

comprimat lateral, acoperit de solzi mici, aspri
(ctenoide), motiv pentru care pestele pare aspru la
pipait. Coloritul salaului este frumos, discret
adaptandu-se la culorile predominante din mediul
natural in care traieste. Spatele pestelui este verde-
cenusiu, mai rar galben-cenusiu, partile laterale
fiind cenusiu-argintii, cu 8-9 dungi mai intunecate,
dispuse transversal.
• Dimensiuni : 40-70 cm - lungime maxima ~1m;
Greutate : 1 - 4 kg - greutate maxima 10-12 kg.
• Ştiuca

• În România populațiile cele mai numeroase de știuci se

află în regiunea deltei și în bălțile de revărsare ale
Dunării.
• Prezintă un corp alungit, puțin turtit lateral și un bot
lunguieț ușor curbat. Datorită fălcilor flexibile știuca
poate înghiți fără probleme o prada de aceași
dimensiune cu ea. Coloritul ce poate varia între gri
verzui, galben-verzui sau chiar cafeniu închis spre
negru o ajută să se camufleze cu ușurință în mediul în
care trăiește.
• Știuca este probabil cel mai bun ”vânător„ din apele
românești, find caracterizată de un apetit nestăvilit
pentru pradă. Atacă orice i se ivește în cale, adesea în
stomacul știucilor regăsindu-se șerpi, broaște, păsări de
mici dimensiuni sau chiar unele rozătoare.
• Bibanul

• Este un pește argintiu-verzui, iar pe flancuri de

obicei se pot observa 5-9 dungi verticale negre.  
• Lungimea maximă cunoscută este peste 51 cm. În
medie, bibanii cântăresc 200-500 g, deși valoarea
maximă cunoscută este de 5 kg. 
• Trăiește în apele interne dulcicole eutrofe (lacuri,
lacuri de acumulare, râuri, bazine artificiale). 
• Este considerat peștele național al Finlandei.
• Avatul

• Face parte din familia Cyprinidae. Această

familie cuprinde cca. 1.500 de specii de pești care
au o lungime între 80 și 120 cm.
• Caracteristic Cyprinidaelor este lipsa dinților,
gura largă cu comisura gurii care ajunge până sub
ochi, sunt pești cu o carne apreciată. Tineretul nu
este pașnic hrănindu-se cu larve de insecte,
moluște și viermi. Dar pe măsură ce avansează în
vârstă cu toate că este lipsit de dentiție devine
pește răpitor atacând peștii mai mici.
• Cleanul

• Este un pește răpitor răspândit în apele de deal și de

câmpie din Europa și Asia. Preferă apele limpezi și
reci cu substrat nisipos sau din argilă și evită zonele
tulburi sau mâloase. Prezintă un corp alungit ușor
teșit lateral și este acoperit cu solzi mari și groși.
Culoarea predominantă este verdele închis iar
partea inferioară este albă.
•  Are o dietă diversificată hrănindu-se atât cu plante
cât și cu pești, insecte, broaște și raci. Vânează în
special noaptea având un apetit ceva mai dezvoltat
în sezonul rece decât în restul anului.
• Păstrăvul curcubeu

• Se întâlnește în apele de munte, acolo unde

temperatura se menține scăzută chiar și în lunile
călduroase de vară. Aceasta nu este totuși o regulă,
el putând viețui în bune condiții și în regiunile de
deal dacă apa este suficient de bine oxigenată. Cele
mai mari exemplare din țara noastră au fost
pescuite din lacul Bicaz, cântărind în jur de 5-6
kilograme.
• Culoarea păstrăvului curcubeu este gri-albăstruie
cu nuanțe de mov-violet, iar pe laterale există o
dungă roșiatică ce în bătaia soarelui reproduce
nuanțele curcubeului, fapt ce i-a atras și denumirea.
Frecvența sa în mediul natural este destul de
scăzută datorită ratei de supraviețuire foarte
diminuate – statistic vorbind, din 1000 de icre
ajung la maturitate doar 3-4 exemplare.
 Specii de peşti paşnici
• Crapul Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este
subterminala, adaptata gasirii hranei pe fundul apei. Buzele
• Traieste in toate râurile si lacurile din Europa si Asia. In groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire,
ultimul secol a fost aclimatizat si in America de Nord si putandu-se extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru
de Sud si Australia, insa in aceste tari este considerat mustati scurte, care il ajuta la pipait. Solzii sunt mari.
daunator datorita impactului negativ al acestuia asupra Exista si varietati de crap cu solzi foarte mari si putini
speciilor locale. Nu se intalneste in Africa, Siberia. La (crap oglinda) sau fara solzi (crap golas).
noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal si
de ses, in Dunare si Delta Dunarii. Apreciaza o apa
transparenta, avand pe fund nisip sau mâl, bogata in
plante acvatice si obstacole naturale.
• In functie de mediul in care traieste, coloratia crapului
difera de la argintiu-auriu in ape limpezi, curate, pana la
verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie.
• Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt intre 50-100
cm si (6-20 kg), ajungand pana la 140 cm si 45 kg (rar).
Durata de viata este lunga pana la 15-20 de ani.
• Carasul

• Raspindit in Delta Dunarii si in majoritatea raurilor,

inclusiv baltile acestora si de asemenea pe Dunare, carasul
este cel mai popular si cred ca si cel mai intalnit peste, in
cosul pescarului, de la noi. Reproducerea carasului are loc
in perioada primaverii, aprilie-iunie.
• Carasul este un peste de talie medie ajungind , in mod
exceptional, pina la 3.5 kg.
• Modul de hranire este similar cu cel al crapului, hranindu-
se atat cu vegetale cat si cu larve, insecte. Nada preferata a
carasului este pe baza de cereale macinate in amestec cu
arome iar ca momeli mentionam viermusii de carne,
ramele, miez de paine, mamaliga etc.
• De regula carasul prefera zonele maloase sau nisipoase
hranindu-se pe fundul apei. Asta in mod obisnuit .
Cateodata mananca deasupra fundului la 20-40 cm asa ca
daca nu aveti rezultate pe fund e bine sa schimbati pasul.
In mod obisnuit incepe sa traga mai devreme prin balti (se
incalzeste apa mai repede) si abia mai tarziu trage si pe
Dunare.
• Plătica

• Se intalneste in lacurile adanci si in raurile lente. Se

hraneste cu seminte, rame, melci, raci si scoici. Se
pescuieste primavara si vara cu orice fel de undita.
• Are corpul inalt, avand solzi tari cu puncte
negre.Inotatoarea dorsala este inalta, iar cea caudala este
decupata. Gura este mica si nu are mustati. Spatele este
cenusiu inchis sau negru-oliv. Irisul este auriu sau
argintiu. Burta este alba.
• Lungime: 30-50 cm rar ajunge la 60-65 cm;
Greutate: 0,5-1 kg rar ajunge la 1,5-3 kg.
 10 Curiozităţi despre peşti

Tuturor ne plac peștii, sau măcar senzația de bine pe care ne-o oferă imaginea unui acvariu cu apa cristalină, cu
plante viu colorate și cu peștișori care se plimbă liniștiti printre alge, asemenea celor din marile oceane ale lumii.

Mai jos găsiți o listă cu zece dintre cele mai interesante curiozități despre pești, în general:

1. Peștii trăiesc pe Pământ de mai bine de 450 de milioane de ani.

2. Peștii au apărut pe Terra cu mult timp înaintea dinozaurilor.
3. Exista peste 25,000 de specii diferite de pești.
4. 40 % dintre aceste specii trăiesc în apă limpede, deși doar 0,1 % din apa oceanelor de pe Pământ este limpede.
5. Unii pești pot scoate sunete scrâșnindu-și dinții.
6. Peștii simt durerea și suferă de stres la fel ca și mamiferele.

7. 95% din rata mortalității peștilor de origine tropicală este cauzată de nutriția și îngrijirea necorespunzătoare a celor
care dețin acvarii.

8. Peștii au simțuri excelente, precum vederea, gustul și simțul atingerii, iar unii pot chiar să audă și să aibă foarte
bune calități olfactive.
9. În Statele Unite ale Americii, peștii se numără printre cele mai populare animale de companie.
10. Unele specii de pești au un schelet format numai din țesut cartilaginos.
 Peştii şi poezia
Peştişorul de aur
de Enache Angelica

Peştişor zglobiu si mic,

Stai putin ca sa te prind
In mânuţă sa te iau
Trei dorinte eu mai vreau,
Din codita aurie o data daca ai da
Si-o dorinta arzatoare
Pe data mi-ai asculta:
Vreau sa zbor pana la Luna,
Sa ating un norişor,
Sa ma joc o saptamana
In a cerului décor..
A ta lume minunata
Cu corali, peşti si delfini,
Sa imi fie apropiata
Si prin ea eu sa ma plimb.
Sa respir ca o sirena,
Sa inot ca un calut,
Peştii sa ii tin de mana
Si in par perle sa-mi prind.