Comunicarea interpersonala

Particularitati ale comunicarii interpersonale

 Comunicarea interpersonala constituie procesul in care oamenii fac schimb de

informatii si sentimente prin mesaje verbale sau non-verbale : comunicarea fata in fata.
 Aceasta nu se refera doar la ce este de fapt transmis-limbajul folosit-ci mai degraba la
cum este transmis, referindu-se la tonul vocii, expresiile faciale, gesturile silimbajul
corpului.
 Atunci cand doi oameni se afla in acelasi loc si realizeaza prezenta fiecaruia,
comunicarea are loc, indiferenta de cat de subtila sau fara intentie este.
 Chiar si atunci cand nu are loc un fel de comunicare, oamenii primesc informatii prin
forme de comportament non-verbal.
Elemente ale comunicarii
interpersonale
 Oamenii au organizat o serie de cercetari pentru a incerca sa imparta comunicarea
interpersonala intr-un numar de elemente pentru a o face mai usor de inteles. De obicei,
acestea includ :
- comunicatorii – o comunicare poate avea loc atunci cand sunt implicate cel putin doua
persoane . Este usor sa ne gandim ca o comunicare implica un receptor si un emitator. Insa
problema cu acest fel de a vedea o relatie este faptul ca prezinta comunicarea ca un proces
cu o singura directie, in care o persoana trimite un mesaj, iar cealalta il primeste. De
exemplu, atunci cand o persoana vorbeste, iar cealalta asculta.
De fapt, comunicarile sunt aproape mereu complexe -procese cu doua directii- cu
oameni care trimit si primesc informatii simultan. Cu alte cuvinte, comunicarea este un
proces interactiv.in timp ce o persoana vorbeste, cealalta asculta, dar in acelasi timp cea
care asculta trimite feedback prin gesturi precum zambitul sau datul din cap.
 - mesajul - Mesaj nu înseamnă doar discursul folosit sau informația transmisă, ci si mesajele non-
verbale schimbate, precum tonul vocii, expresiile faciale, gesturile si limbajul corpului.
Comportamentul non-verbal poate transmite informatii despre mesajul trnasmis. In special, poate
dezvalui mai multe despre atitudinile emotionale care pot sta la baza continutului discursului.
- zgomotul – acesta are o semnificatie speciala in teoria comunicarii. Se refera la orice poate
distorsiona mesajul, astfel incat ceea ce este receptat este diferit de ceea ce este intentionat de vorbitor.
In timp ce “zgomotul” fizic, precum sunetele produse de trafic, poate interfera in comunicare, alti
factori sunt considerati a fi “zgomot”. Utilizarea unui jargon complicat, a unui limbaj inadecvat al
corpului, neatentia, dezinteresul si diferentele dintre culturi, pot fi considerate “zgomot” in tontextul
comunicarii interpersonale.
- feedback – acesta consta in mesajele pe care receptorul le trimite inapoi, car permite emitatorului
sa stie cu cata acuratete a fost primit mesajul, precum si reactia receptorului. Feedback-ul permite
emitatorului sa regleze, sa adapteze sau sa repete mesajul pentru a imbunatatii comunicarea.
 Un bun exemplu al comunicarii
interpersonale este pandemia COVID-19,
care a avut un impact semnificativ asupra
societatii romanesti. Nu numai ca stilul de
viata al romanilor s-a schimbat, ci si
atitudinea fiecarei persoane fata de sine, dar
si fata de apropiatii lor. Intre timp, pentru a
diminua raspandirea virusului, a fost
implementata ca obiectiv central distantarea
sociala, avand mai multe forme: distanta
fizica de 2m intre persoane sau izolarea la
domiciliu . Comunicarea este restransa,
itrucat oamenilor le este dificil sa transmita
ce simt cu adevarat. Din cauza mastii de
protectie, expresiile faciale sunt mult mai
dificil de recunsocut.
Bibliografie
1. “Comunicare interpersonala”- Kory Floyd
Webografie
2. www.europarc.org
3. www.monitorulpsihologiei.com