Psihologia educatiei

Titular: prof.univ.dr. Elena COCORADĂ

Act. de seminar: prep.drd.Ana Maria CAZAN
Importanţa studierii Psih. educ

 Diversificarea populaţiei şcolare, multitudinea de valori ale

elevilor
 Diferenţele de cunoştinţe şi capacităţi cognitive
 Existenţa unor surse numeroase de informare
 Nicio reformă a sistemului de învăţământ nu are sorţi de izbândă
dacă nu este precedată de schimbări în formarea resursei
umane

Misiunea şcolii de azi - necesară şi dificilă

Educatorii „profesori” dar şi „profesionişti!
Obiectul de studiu
 personalitatea elevului si a profesorului,
 grupurile de elevi
 structurile şi procesele psihologice care
intervin într-o situaţie de învăţare.

Psihologia educaţiei - un rezervor de

cunoaştere alimentat de toate ramurile
psihologiei
Teme
Problematica psihologiei educaţiei
Relaţia ereditate-mediu-educaţie în dezvoltarea fiinţei umane
Dezvoltarea cognitivă a celor care învaţă
Dezvoltarea morală şi psihosocială
Structura şi dinamica personalităţii în contextul învăţării:
temperament, aptitudini, caracter
Factorii noncognitivi ai învăţării
Factorii cognitivi ai învăţării
Rolul metacogniţiei în învăţare
Succes şcolar şi eşec şcolar
Igiena activităţii şcolare
Personalitatea profesorului
Grupurile şcolare
Curs - activităţi

 Expunere + slide (platofrma-parole)

 curs interactiv
 lucru in grup
OBIECTIVELE DISCIPLINEI

 Sa-şi formeze sistemul de concepte al psihologie educatiei

 Să valorifice conceptele si teoriile studiate in explicarea
proceselor, starilor, relatiilor, mecanismelor psihologice in viata
psihica si a grupurilor de elevi
 Să aplice conceptele si teoriile studiate în proiectarea şi
evaluarea unor situaţii adecvate de învăţare, în acord cu vârsta,
personalitatea elevilor şi sintalitatea grupului-clasă
 Să-şi dezvolte interesul pentru cunoasterea stiintifica a vietii
scolare şi pentru intervenţia psihologică
COMPETENTE DOBANDITE**

 Utilizarea corecta a limbajului fundamental al

disciplinei
 Explicarea si intelegerea proceselor, starilor,
relatiilor şi mecanismelor psihologice din domeniul
educational
 Aplicarea cunostintelor in rezolvarea de probleme
bine definite care privesc predarea-invatarea-
evaluarea şi intervenţia psihologică primară
 Autogestionarea invatarii
Bibliografie complementara pentru de
curs
 Ausubel, D.P., Robinson, F.G. (1981). Invatarea in scoala. Bucuresti: E.D.P.
 Clinciu, A. Cocorada, E. s.a. (2007). Psihologie educationala. Curs pt.
modulul pedagogic. Sibiu: Ed.Psihomedia.
 Cocorada, E. (2010). Introducere in teoriile invatarii. Iasi: Polirom.
 Cocorada, E. (2009). Psihologia educatiei. Brasov: Ed. Universitatii.
 Crahay, M. (1999). Psychologie de l’éducation. Paris: Presses
Universitaires de France.
 Cocorada, E. coord. (2004). Consilierea psihopedagogica. Brasov: Ed.
Universitatii.
 Cosmovici, A., Iacob, L. coord. (1999). Psihologie scolara. Iasi: Ed. Polirom.
 Davitz, J. R., Ball, S. (1978). Psihologia procesului educational. E.D.P.,
Bucuresti.
 Elliott, S., Kratochwill, T.R., Cook, J.L., Travers, J.F. (2000). Educational
Psychology. Effective Teaching, Effective Learning. The McGraw-Hill
Comp.
 Jurcau, N (coord). (2001). Psihologie educatiei. Cluj-Napoca: Ed. U.Pres.
 Mih, V. (2010). Psihologia educationala. Cluj-Napoca: ASCR.
 Negovan, V. (2007). Psihologie educatiei. Bucuresti: EDP.
 Salavatru, D. (2007). Psihologie educatiei. Iaşi: Polirom.
Evaluare scrisa 2012, ora 9.00, ziua??????????????????
Studentii se vor legitima cu C.I. si carnetul de student.

Modalitati Metode de evaluare Pondere in nota

de finala
evaluare
Activitate %

•Examen Examen scris Examen 2/3

final
Portofoliu temelor de seminar
Seminar 1/3
•Evaluari Pentru calculul notei finale si promovare,
pe parcurs studentul trebuie sa obtina cel putin 5 la
fiecare din cele 2 activitati (examenul final si Prezenta*** minim 8
seminar+portofoliu) prezente la seminar
pentru intrarea in
Intrarea in examen este conditionata de examen
obtinerea cel putin a notei 5 la seminar
Surse de documentare

 Biblioteca Univ. Transilvania, Centru de resurse al FPSE

 Acces la baze de date prin Biblioteca univ./ sală sau
cămin
 SAGE - http://online.sagepub.com/cgi/alerts
 ProQuest,
 Etc.
Seminar
ELEMENTE ALE PREZENTARII –
articol/studiu
 Titlu articolului
 Numele autorilor
 Revista (normele APA) adresa web
 Abstract
 Cuvinte cheie
 Cadru teoretic
 Populatia studiata, esantionare
 Metode de cercetare, instrumente
 Definirea si operationaliyarea conceptelor cheie
 Variabile independente (daca este cazul)
 Obiective, ipoteze, ipoteye confirmate
 Evaluarea interventiei (daca este cazul)
 Concluzii (Generalizabilitate/ aplicabilitate/ transferabilitate)
 Alte lucrări (2-3) care abordează o tematică similară
ELEMENTE ALE PREZENTARII -
capitol de carte
 Titlul capitolului de carte
 Numele autorilor
 Date de identificare (sistem APA), adresa web
 Problematica generală
 Ideea principală a capitolului
 Idei secundare
 (Populatia studiata, esantionare
 Metode de cercetare, instrumente
 Definirea si operationalizarea conceptelor cheie
 Variabile independente (daca este cazul)
 Obiective, ipoteze, ipoteze confirmate
 Evaluarea interventiei (daca este cazul)
 Concluzii (Generalizabilitate/ aplicabilitate/ transferabilitate)
 Alte lucrări (2-3) care abordează o tematică similară
Exemplu (1)
 Titlul articolului : Love of Life as a New Construct
in the Well-Being Domain
 Numele autorilor: ABDEL-KHALEK, AHMED M.
 Revista adresa web (dacă este cazul)
 Social Behavior and Personality, 35 (1): 125-134,
Copyright Š 2007 Society of Personality Research
(Inc.) http://web.ebscohost.com/ehost/pdf., accesat
in 16.11.2007.
Exemplu (2) Abstract
 Abstract
Dragostea de viata este definita ca o atitudine generala pozitiva a unei persoane fata
de propria viata, ca plăcere de a trai. Scala Love of Life (LLS) a fost construita de
autor si consta in 16 afirmaţii scurte cu consistenta interna ridicata (alfa=.91) si
fidelitate in timp (.81). in urma analizei factoriale au rezultat 3 factori principali,
denumiţi Positive attitude towards life, Happy consequences of love of life, respectiv
Meaningfulness of life, cu corelatii moderate intre factori. LLS se corelează
semnificativ cu Oxford Happiness Inventory (optimism, stima de sine, speranţa,
satisfacţia fata de viata, extravertire). in ce priveşte aceste corelaţii, LLS a fost
validat extern dintr-o analiza factorială a scorurilor totale obţinute la LLS si la alte 6
chestionare, a rezultat ca la factorul bunăstare. LLS a obţinut un scor de .78. Prin
regresii multiple simultane s-a concluzionat ca cei mai buni indicatori ai dragostei
de viata sunt fericirea, optimismul, stima de sine si speranţa. Nu s-au înregistrat
diferenţe de gen la nivelul rezultatelor obţinute cu LLS.

 Cuvinte cheie
Dragoste de viaţă, fericire, satisfacţie faţă de viaţă; stare de bine; optimism; stima de sine;
speranţă.
Exemplu (3)
 Cadru teoretic
Psihologia pozitivă (Argyle, 2002; Aspinwall &
Standinger, 2003; Chang, 2001; Lopez &
Snyder, 2003; Weenhoven, 2002).
 Populatia studiată, eşantionare

3 de bărbaţi si 93 de femei, studenţi la o

universitate din Egipt, cu media de vârsta
21.56 ani, respectiv 20.35 ani.
Exemplu (4)
Metode de cercetare, instrumente

 Chestionarul Love of Life Scale (LLS), 16 itemi grupati pe o scala

Likert de 5 puncte; fidelitatea test-retest .81; alfa = .91. Pentru
validare s-au aplicat, in paralel alte 6 scale: Oxford Happiness
Inventory (OHI), Satisfaction With Life Scale (SWLS), the
Optimism Scale, the Hope Scale, the Self-Esteem Scale (SES),
the Extraversion (E) Scale. Testul Kaiser a fost utilizat pentru a
determina ce factori vor fi pastrati.
 Variabile independente (dacă este cazul)

fericire; optimism; stima de sine; speranţa

Exemplu (5)
Obiective, ipoteze, ipoteze confirmate

 Obiectivele studiului: sa construiască scala

Love of Life (confirmat); sa-i estimeze
validitatea, fidelitatea si structura factorială
(confirmat); sa-i exploreze corelaţiile cu alte
scale (confirmat); sa-i definească indicatorii
(confirmat).
Exemplu (6)
Concluzii (Generalizabilitate/ aplicabilitate/
transferabilitate
 Rezultatele studiului sunt limitate, întrucât
eşantionul nu a fost unul reprezentativ pentru
întreaga populaţie.
 Cei 3 factori principali nu au fost testaţi pe alte
populaţii, nu le-a fost verificata corelaţia cu alte
scale ale bunăstării;
 nu a fost examinata validitatea divergenta a LLS;
 nu a fost validata si versiunea in limba engleza, pe
populaţii din societăţile Occidentale.
PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI
EDUCAŢIEI

1. Definiţii controversate
2. Locul psihologiei educaţionale în
formarea profesorilor
3. Locul psihologiei educaţionale în
formarea psihologilor
Obiectivele UI 1

 să identifice elemente comune şi diferenţe

ale unor definiţii ale psihologiei educaţionale;
 să opteze argumentat pentru una din definiţii;
 să analizeze urmările opţiunii pentru o
definiţie a psihologie educaţionale asupra
comportamentului educatorului.
3 axe
 axa psihologică (studiul personalităţii elevului
şi a profesorului, a activităţii de învăţare)

 axa psihosocială (studiul grupului de elevi, al

interacţiunilor interpersonale, intragrupale şi
intergrupale)

 axa sociologică (studiul organizaţiei şcolare)

– master!
Psihologia educaţională/ a educaţiei

“…aplicaţie a psihologiei şi a metodelor

psihologice la studiul dezvoltării şi învăţării,
al motivaţiei, al instruirii şi evaluării, al
problemelor legate de acestea care
influenţează interacţiunea predare şi
învăţare”

(St. Elliott, 2000).

Psihologia şcolară (1)

…este o ramură a psihologiei care studiază

„legile activităţii psihice şi psihosociale a
şcolarilor şi dezvoltarea acesteia de-a lungul
vârstei şcolare”.

(P. Popescu–Neveanu şi colab., 1987)

Psihologia şcolară (2)

 studiază procesul instructiv-educativ,

desfăşurat în şcoală cu scopul de a spori
eficienţa acestuia

(A. Cosmovici, L. Iacob, 1999)

Psihologie pedagogică

 … subramură a teoriei pedagogice care studiază

variabilele independente, de natură psihologică:
aptitudinea intelectuală, structura de idei a celui care
învaţă, motivaţia acestuia şi variabilele dependente, în
relaţie directă cu cele psihologice: grupul de elevi,
structura materiei, stilul profesorului

(D. Ausubel, F. Robinson, 1981, I. Radu, 1963, 1967).

D. Ausubel, F. Robinson (1981). Învăţarea în şcoală. O introducere în

psihologia pedagogică. Bucureşti: EDP.
I. Radu (1963, 1967). Psihologia Pedagogica. Bucuresti: EDP.
Psihologia educaţiei

 ….are ca obiect de studiu, legile psihologice

ale educării şi instruirii copiilor,
particularităţile psihologice ale procesului
educaţiei.

(N. Jurcău, 2001).

Psihologia educaţiei
 …domeniu al psihologiei al cărei obiect este studiul elevului, elev
fiind considerat orice individ care este cuprins în procesul de
educaţie/învăţare.

 Autorii extind obiectul de studiu la toate structurile şi

mecanismele psihologice care intervin într-o situaţie educativă,
 Obiecte de studiu: dezvoltarea, cogniţia, personalitatea,
conduitele sociale,
 „toate ramurile psihologiei contemporane”

Foulin şi Mouchon (2005).

Psihologia procesului educaţional

“Ce am eu, ca psiholog, de spus pedagogilor?”

 Răspunsurile pe care un psiholog le poate oferi

pedagogilor privesc:
 caracteristici ale celui care învaţă;
 caracteristici ale procesului de instruire;
 caracteristici ale profesorului;
 metodologia de cercetare aplicată în mediul educativ.

J. Davitz şi S. Ball (1978)

Psihologia educaţiei

 Este o ramură a psihologiei sau a ştiinţelor

educaţiei?
 Studiază doar şcolarii sau şi alte categorii de

vârstă?
 Este normativă sau explicativă?

- normativ
- explicativ
Dacă disciplina este psihologică

 este o ştiinţă, cu funcţii descriptive şi

explicative: observă, descrie, explică,
 nu impune principii, nu dă soluţii, cel mult
recomandă.
Dacă disciplina ar aparţine teoriei
pedagogice

 ar fi “ştiinţă şi artă”,
 ar avea un caracter normativ, prescriptiv,
precizând nu ceea ce este ci ceea ce ar
trebui să fie.
Psihologia educaţiei şi pedagogia
 Se focalizează asupra aceluiaşi obiect de studiu –
educaţia
 Perspectivele de cercetare sunt diferite:
- psihologia educaţională oferă o perspectivă asupra
educaţiei, similară manierei în care alte psihologii de
ramură (psihologia sportului, a artei, a transporturilor,
militară) abordează un anumit domeniu (sportul, arta,
munca etc.)

- permite formularea de către profesor a unor ipoteze care

sunt testate şi din care o alege pe cea crezuta validă
într-o situaţie dată.
Locul psihologiei educaţionale în
formarea profesorilor
 Influentat de schimbările privind statutul profesorului si
finalitatile educatiei
 Perioada premodernă:

- profesorul era doar sursă de informaţii şi model de

comportament pentru elevii săi,
- după extinderea tipăriturilor, devenea prezentator al unui
manual.
 În perioada postmodernă:

- rolurile profesorului s-au schimbat, el este mediator al

influenţei, consilier pentru elev/student, animator al
grupului, tehnician
(G. Ferry, 1968, J. Cl. Parisot, 1988).
Locul psihologiei educaţionale în
formarea psihologilor

 extinde competenţele specialistului;

 propune profesionalizarea ca
- psiholog şcolar, consilier,
- profesor de psihologie
 susţine profesionalizarea ca formator
pentru adulţi
Implicaţii în alte domenii

 Psihologia clinică, psihoterapie, psihologia

sportivă, a transporturilor şi a muncii.

Orice domeniu de activitate include şi o componentă

educaţională, iar învăţarea devine o dimensiune stabilă pentru
întreaga viaţă.
Pedologia

 Eroarea psihologismului
- aplicare mecanicistă a informaţiei
psihologice în educaţie
- reducerea ştiinţelor educaţiei la psihologia
educaţiei