METODE MODERNE

DE
INVATARE ACTIVA
”Este imposibil ca elevii sa invete ceva
cat timp gandurile lor sunt robite si
tulburate de vreo patima. Intretineti-i deci
intr-o stare de spirit placuta ,daca vreti
sa va primeasca invataturile.Este tot atat
de imposibil sa imprimi un caracter
frumos si armonios intr-un suflet care
tremura,pe cat este de greu sa tragi linii
frumoase si drepte pe o hartie care se
misca.”
(John Locke-“Some Thoughts
Concerning Education”)
 Invatarea activa inseamna,conform
dictionarului,procesul de invatare calibrat pe
interesele /nivelul de intelegere /nivelul de dezvoltare
al participantilor la proces.In cadrul invatarii active,se
pun bazele unor comportamente,de altfel observabile:
*comportamente ce denota participarea
(elevul e activ,raspunde la intrebari,ia parte la
activitati);
*gandirea creativa(elevul are propriile
sale sugestii ,propune noi interpretari);
*invatarea aplicata (elevul devine capabil
sa aplice o strategie de invatare intr-o anumita
ipostaza de invatare);
*construirea cunostintelor (in loc sa fie
pasiv,elevul indeplineste sarcini care il vor conduce la
intelegere).
 Printre metodele care activizeaza
predarea-invatarea sunt si cele prin
care elevii lucreaza productiv unii cu
altii ,isi dezvolta abilitati de colaborare
si ajutor reciproc.Ele pot avea un
impact extraordinar asupra elevilor
datorita denumirilor foarte usor de
retinut,caracterului ludic si oferind
alternative de invatare cu “priza” la
copii.
Metodele si tehnicile interactive de
grup se clasifica,dupa functia
principala didactica in :
a)Metode de predare –invatare interactiva
in grup :
#metoda predarii / invatarii reciproce
#metoda “mozaicului”
#citirea cuprinzatoare
#metoda “Cascadei”
#metoda invatarii pe grupe mici
#metoda “turnirului intre echipe”
#metoda schimbarii perechii
#metoda “Piramidei”
#invatarea dramatizata
b)Metode de fixare si sistematizare a
cunostintelor si de verificare :
#harta cognitiva / conceptuala
#matricile
#”Lanturile cognitive”
#”Scheletul de peste”
#diagrama cauzelor si a efectului
#”Panza de paianjen”
#”Tehnica florii de nufar”
#”Cartonase luminoase”
c)Metode de rezolvare de probleme prin stimularea
creativitatii :
#”Brainstorming”
#”Explozia stelara”
#”Metoda palariilor ganditoare”
#”Caruselul”
#”Multi-voting”
#”Masa rotunda”
#interviul de grup
#studiul de caz
#”Incidentul critic”
#”Phillips 6/6”
#”Tehnica 6/3/5”
#”Controversa creativa”
#”Tehnica acvariului”
#”Tehnica focus-grup”
#”Patru colturi”
#”Metoda Frisco”
#Sinectica
d)Metode de cercetare in grup :
#tema / proiectul de cercetare in grup
#experimentul pe echipe
#portofoliul de grup.

Expunerea:
- metoda care
presupune comunicarea
orala a cunostintelor;
informatiile sunt
adaptate in functie de
motivatia si experienta
copiiilor;
Exercitiul :
- o metoda bazata
pe actiune , consta
in repetarea constienta a
unor actiuni si operatii ;
Problematizarea:
-o metoda de comunicare
orala presupune gasirea
unei solutii la o intrebare
sau o situatie problema ;
Observatia :
-o metoda de explorare
directa a realitatii ce
presupune cunoasterea
unor obiecte , fenomene
sau procese ;
Experimentul :
-o metoda de exploarare
directa a realitatii ;
Jocul de rol : Conversatia euristica
-consta in punerea elevilor in -de sistematizare
diferite roluri a cunostintelor
sociale, profesionale -de clarificare
si aprofundare
-de verificare;

Demonstratia:
- o metoda de exploarare
indirecta a realitatii,
utilizata pentru
confirmarea
unor adevaruri
teoretice; poate fi
utilizata in toate
momentele lectiei ;
 Ciorchinele
Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniara care stimuleaza
gasirea conexiunilor dintre idei si care presupune urmatoarele etape:
1. Se scrie un cuvant / tema (care urmeaza a fi cercetat) in mijlocul tablei sau
a foii de hartie;
2. Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care va vin în minte in
legatura cu tema respectiva in jurul acestuia, tragandu-se linii intre acestea si
cuvantul initial.
3. Pe masura ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii intre toate ideile care
par a fi conectate;
4. Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atins
limita de timp acordata;
Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi. In
acest fel se imbogatesc si se sintetizeaza cunostintele. Rezultatele grupurilor
se comunica invatatorului care le noteaza la tabla intr-un ciorchine fara a le
comenta sau judeca.In etapa finala a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat
utilizandu-se anumite concepte supraordonate gasite de elevi sau de
profesor.
Tehnica „Ciorchinelui”, cunoscuta si sub
numele de „Arbore”, este o metoda neliniara,
care stimuleaza conexiunea intre idei.
„Ciorchinele” e un „brainstorming necesar”,
prin care se incurajeaza elevii sa gandeasca
liber si deschis.
Astfel, la Stiinte, clasa a IV-a, le-am oferit
elevilor tema de recapitulare „Medii de viata”.
Acest titlu-nucleu a fost scris pe trunchiul
arborelui, desenat în prealabil pe o plansa, iar
din cele doua ramuri principale, ce constituie
categoriile principale de mediu, natural si
artificial, s-au desprins altele: balta, padure,
pestera, delta, mari, oceane, livada, gradina,
parc. Fiecare dintre acestea generează altele, in
conexiune cu cele precedente, putand fi trecute
plante si animale ce traiesc in fiecare mediu.
 De asemenea am folosit metoda Ciorchinelui la Limba si Literatura Romana , clasa a IV-a ,in cadrul
lectiilor de recapitulare finala :
S
CUVANTUL V
PARTE DE
NARATIV PROPOZITIA VORBIRE A

N P
TEXTUL
DESCRIEREA PARTE DE
SILABA PROPOZITIE
S
VERSURI SUNETUL
P
A
LITERA
C
C

V
 STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT
Cu grupuri mici sau cu întreaga clasa, se trece in revista ceea
ce elevii stiu deja despre o anumita tema si apoi se formuleaza
intrebari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie.
Pentru a folosi aceasta metoda puteti parcurge urmatoarele etape:
■ Cereti-le la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista
cu tot ce stiu despre tema ce urmeaz a fi discutata. In acest timp,
construiti pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane: Stiu/Vreau sa
stiu/Am invatat
■ Cereti apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si
notati lucrurile cu care toata lumea este de acord in coloana din
stânga. Poate fi util sa grupati informatiile pe categorii.
■ In continuare ajutati-i pe elevi sa formuleze intrebari despre lucruri-
le de care nu sunt siguri. Aceste intrebari pot aparea in urma deza-
cordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea
elevilor. Notati aceste intrebari in coloana din mijloc.
■ Cereti-le apoi elevilor sa citeasca textul.
■ Dupa lectura textului, reveniti asupra intrebarilor pe care le-
au formulat inainte de a citi textul si pe care le-au trecut în
coloana „Vreau sa stiu“. Vedeti la care intrebari s-au gasit
raspunsuri în text si treceti aceste raspunsuri in coloana „Am
invatat“. In continuare, intrebati-i pe elevi ce alte informatii au
gasit in text, in legatura cu care nu au pus intrebari la inceput
si treceti-le si pe acestea în ultima coloana.
■ Intoarceti-va apoi la intrebarile care au ramas fara raspuns
si discutati cu elevii unde ar putea cauta ei aceste informatii.
■ In incheierea lectiei elevii revin la schema S/V/I si decid ce
au invatat din lectie. Unele dintre intrebarile lor s-ar putea sa
ramana fara raspuns si s-ar putea sa apara intrebari noi. In
acest caz intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru
investigatii ulterioare.
Tehnica „Stiu / Vreau sa stiu / Am invatat
e o modalitate de constientizare, de catre elevi,
a ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la un
subiect, o problema si, totodata, a ceea ce nu
stiu (sau nu sunt siguri ca stiu) si ar dori sa
stie, sa invete.

Stiinte, clasa a III-a, la lectia

„Aerul. Insusiri. Alcatuire”
STIU VREAU SA STIU AM INVATAT
-ca aerul este un gaz ; -de ce sufla -aerul este un corp
-ca poate fi rece sau vantul? gazos ;
cald ; -de ce nu se -este compus din :azot,
-ca se deplaseaza termina aerul? oxigen, dioxid de
producand vantul; -din ce este carbon ;
-ca nu exista viata fara alcatuit aerul ? -oamenii inspira oxigen
aer; -cine mai are si expira dioxid de
-ca nu tot aerul este nevoie de aer carbon ;
bun; inafara de -plantele ,animalele au
oameni ? nevoie de oxigen ;
-de ce zboara -plantele sunt o uzina
balonul ? vie ,ele folosesc dioxid
-care ,,aer’’ nu de carbon si elimina
este bun ? oxigen in procesul de
preparare a hranei ;
 ÎNVĂŢAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI

metodă modernă de educaţie care poate fi

folosită în toate etapele procesului didactic: în
proiectare, în predare-învăţare şi în evaluare.

Utilizarea calculatorului, a softurilor educaţionale,

măreşte calitatea învăţării, contribuie la formarea
unei gândiri sistematice, selective,rapide,eficiente.

• metodă modernă folosită frecvent în procesul

didactic actual
 METODA CUBULUI
• Este o strategie care facilitează analiza
unui subiect din diferite puncte de
vedere.

• Metoda poate fi folosită în orice

moment al lecţiei.

• Oferă elevilor posibilitatea de a-şi

dezvolta competenţele necesare unor
abordări complexe.

• Poate fi folosită cu orice tip de subiect

sau orice grupă de vârstă.
Modalitatea de realizare

- Se realizează un cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de

culori diferite;

- Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una dintre următoarele

instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ,
ARGUMENTEAZĂ.

- Este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în

ordinea prezentată, urmând paşii de la simplu la complex.
-Se cere elevilor să scrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul
lecției descriindu-l din toate punctele de vedere (formă, culoare,
mărime) într-un timp limitat.
Indicațiile extinse pentru cele șase fețe sunt:

Descrieți – priviți obiectul cu atenție și descrieți ceea ce

vedeți;
Comparaţi - cu ce este similar? De ce diferă?
Asociaţi - la ce vă face să vă gândiţi? Ce vă inspiră?
Eliberați-vă mintea și căutați asociații pentru acest
obiect.
Analizaţi – spuneți cum este făcut, din ce și ce părți
conține?
Aplicaţi: - Cum poate fi utilizat?
Argumentaţi - pro sau contra. Luaţi o poziție şi
folosiți orice fel de argumente logice pentru a pleda în
favoarea sau împotriva subiectului.
 Elevii vor fi grupaţi în şase echipe (câte una pentru fiecare
faţă a cubului) la mesele de lucru;

Participarea la completarea fişei comune va fi dirijată de

profesor, care trebuie să încurajeze participarea tuturor
elevilor din grupurile constituite;

La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa

întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.

Forma finală a conţinuturilor realizate de fiecare grupă este

împărtăşită întregii clase (6 minute – câte un minut pentru
fiecare faţă a cubului).

Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.

 METODA “ASALTULUI DE IDEI” BRAINSTORMINGUL

• metodă ce constă în formularea mai multor întrebări

succesive menite să faciliteze gândirea elevilor şi
emiterea spontană a răspunsurilor
Sesiunea de brainstorming trebuie să respecte câteva
reguli:
- toate ideile sunt „cunoştinţe“;
- nici o sugestie nu se critică;
- membrii grupului vor fi încurajaţi să construiască
pe căile altora;
- ideea-finală e „produsul“ întregului grup;

• este considerată de unii o variantă a problemetizării

 Lectura predictivă

-este o metodă interactivă ce solicită atenţia

elevilor,stârnindu-le curiozitatea;
-dezvoltă imaginaţia;
-dezvoltă gândirea critică;
-dezvoltă activismul în învăţare;
-dezvoltă motivaţia pentru lectură;
-ajută elevii să-şi dezvolte gândirea predictivă;
-facilitează înţelegerea de profunzime a textului.
Elevii ascultă lectura textului cu multă
atenţie. Când textul este întrerupt,elevii îşi
exprimă părerile despre ce cred că se
întâmplă mai departe în text.
Iniţial ,textul a fost împărţit în mai multe
fragmente.
După ce elevii şi-au exprimat
părerile,lectura continuă,dar de data
aceasta se poate urmări lectura expresivă
din partea elevilor.
TURUL GALERIEI

- este o metodă interactivă de evaluare;

- poate fi folosită şi pentru predare de
noi cunoştinţe;
-constă în lucru pe grupe;
-fiecare grupă analizează lucrarea
celorlalte grupe
Când elevii au încheiat munca în echipă,
lucrările grupelor sunt expuse pe pereţi.
Elevii trec, pe rând,şi examinează fiecare
lucrare.Ei isi noteaza observatiile pe care le
au de facut pentru fiecare lucrare . Dupa ce
toate grupele au examinat lucrarile un
reprezentant va citi observatiile facute si le
va argumenta.
JURNALUL CU DUBLA INTRARE
„Jurnalul cu dubla intrare“ este o metoda prin care cititorii stabilesc o
legatura strânsa între text si propria lor curiozitate si experienta. Acest
jurnal este deosebit de util în situatii în care elevii au de citit texte mai
lungi, în afara clasei.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie sa împarta o pagina în
doua, tragând pe mijloc o linie verticala. În partea stânga li se va cere
sa noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat în mod
deosebit pentru ca le-a amintit de o experienta personala, pentru ca i-a
surprins, pentru ca nu sunt de acord cu autorul, sau pentru ca o
considera relevanta pentru stilul sau tehnica autorului. În partea
dreapta li se va cere sa comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce
i-a facut sa se gândeasca? Ce întrebare au în legatura cu acel
fragment? Ce i-a facut sa-l noteze? De ce i-a intrigat? Pe masura ce
citesc, elevii se opresc din lectura si noteaza în jurnal.
 Dupa ce elevii au realizat lectura
textului, jurnalul poate fi util în faza de
reflectie, daca profesorul revine la text,
cerându-le elevilor sa spuna ce comentarii
au facut în legatura cu pasaje diverse. Si
profesorul ar trebui sa fi facut comentarii,
pentru a atrage atentia asupra unor parti
din text pe care tine neaparat sa le discute
cu elevii.
„SINELG“
„Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si
gândirii“ (SINELG) este o modalitate de codificare a textului care
permite celui care învata sa citeasca si sa înteleaga în mod activ si
pragmatic un anumit continut.
Ca metoda este tipica pentru etapa de realizare a sensului (învatare,
comprehensiune). Cunostintele anterioare ale elevilor evidentiate
prin activitati specifice de evocare se folosesc ca baza de plecare
pentru lectura / ascultarea textului.
SINELG presupune urmatoarele etape:
■ În timpul lecturii elevii marcheaza în text (sau noteazå pe hârtie în
timpul prelegerii):
❍ cunostintele confirmate de text v
❍ cunostintele infirmate / contrazise de text –
❍ cunostintele noi, neîntâlnite pâna acum +
❍ cunostintele incerte, confuze, care merita sa fie cercetate ?
■ Dupa lectura, informatiile se trec într-un tabel:

v + - ?

■ Informatiile obtinute individual se discuta în perechi

/ grupuri etc., apoi se comunica de catre perechi
/grupuri profesorului care le centralizeaza într-un
tabel similar la tabla.
■ Cunostintele incerte pot ramâne ca tema de
cercetare pentru lectiile urmatoare.
MOZAICUL
Mozaicul presupune învatarea prin cooperare la
nivelul unui grup si predarea achizitiilor dobândite de
catre fiecare membru al grupului unui alt grup.
Ca toate celelalte metode de învatare prin
cooperare si aceasta presupune urmatoarele avantaje:
■ stimularea încrederii în sine a elevilor
■ dezvoltarea abilitatilor de comunicare
argumentativa si de relationare în cadrul grupului
■ dezvoltarea gândirii logice, critice si
independente
■ dezvoltarea raspunderii individuale si de grup
■ optimizarea învatarii prin predarea achizitiilor
altcuiva
BIBLIOGRAFIE

Bocos, M. Instruire interactiva.Repere pentru reflectie si

actiune, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca ,
2002
Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenele de
definitivat si grade didactice, Polirom, 1998

Miron Ionescu –Instructie si educatie, Arad 2007

Tomşa, Gh., (coordonator) – Psihopedagogie
preşcolară şi şcolară, 2005, Bucureşti

www.didactic.ro
COLECTIVUL DE CADRE DIDACTICE AL
S.A.M.,,IOAN S. PAVELEA’’
RUNCU-SALVEI VA DORESTE

O TOAMNĂ BOGATĂ
PLINĂ DE MULTE,
MULTE
SUCCESE!

Realizat de inst. CIRA ANA