Reglementari contabile

Modul I
Cuprins:


 Cadrul legal contabil

 Cadrul legal fiscal
 Manualul de politici contabile
 Organizarea şi conducerea contabilităţii
 Sistemul informatic de contabilitate
 Criterii de auditare
 Principii generale de raportare financiară
 Politicile contabile – modificari ale acestora
 Gestiuni – stocuri
 Planul de conturi
 Functiunea conturilor
 Cadrul legal contabil:
LEGEA nr. 82 din 24 decembrie 1991 a contabilităţii,
Republicata in MO nr 454 din 18 iunie 2008;

 ORDIN nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea

Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale
individuale si situatiile financiare anuale consolidate, publicat
in MO nr 963 din 30.12.2014;

ORDIN nr. 2634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele

financiar-contabile, publicat in MO 910 bis din 09.12.2015
Cadrul legal fiscal:
Codul Fiscal - Legea 227 din 2015 publicat in MO nr
688 din 10.09.2015;

Codul de procedura fiscala – Legea 207 din 2015

publicat in Mo nr 547 din 23 iulie 2015
 Manualul de politici contabile (1)
CADRUL LEGAL

Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societăţile comerciale – Republicare

Cap IV – Societati pe actiuni Art. 142 (2)

Consiliul de administraţie are următoarele competenţe de bază, care nu pot fi delegate directorilor:
……
b)stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare;

Ordinul nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

 
SUBSECŢIUNEA 1: 2.5.1. Politici contabile punct 60

 SECŢIUNEA 11: CONTROLUL INTERN

 
 317.Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:
 - existenţa unui manual de politici contabile;
 - existenţa unei proceduri de aplicare a acestui manual;
 - existenţa de controale prin care să se asigure respectarea manualului;
 Manualul de politici contabile (2)

Obiectivul manualului de politici contabile este de a stabili

politicile, principiile şi tratamentele contabile aplicate de entitate.

Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile,

regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare anuale.
Exemple de politici contabile sunt următoarele: alegerea metodei de
amortizare a imobilizărilor; reevaluarea imobilizărilor corporale sau
păstrarea costului istoric al acestora; înregistrarea, pe perioada în care
imobilizările corporale sunt trecute în conservare, a unei cheltuieli cu
amortizarea sau a unei cheltuieli corespunzătoare ajustării pentru
deprecierea constatată; alegerea metodei de evaluare a stocurilor;
contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.
 Manualul de politici contabile (3)
 Administratorii entităţii trebuie să aprobe politici contabile pentru operaţiunile derulate,
inclusiv proceduri proprii pentru situaţiile prevăzute de legislaţie. În cazul entităţilor care nu
au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligaţia gestionării
entităţii respective.

 Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii, de către specialişti în
domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de
entitate

 Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat
informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile entităţii.

 În cazul modificării unei politici contabile, entitatea trebuie să menţioneze în notele explicative
natura modificării politicii contabile, precum şi motivele pentru care aplicarea noii politici
contabile oferă informaţii credibile şi mai relevante, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă
noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor
raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii entităţii.
Organizarea şi conducerea contabilităţii (1)
 Entitatea are obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară,
potrivit Legii contabilităţii 82/1991 republicată, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii.

 Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.

 Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută, potrivit
reglementărilor elaborate în acest sens.

 Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un

document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

 Urmatoarele persoane au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii

financiare anuale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile: Societăţile comerciale, societăţile/companiile
naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte
persoane juridice, Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial,
subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, cu sediul în România, precum şi subunităţile
fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate au
obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi, organismele de plasament
colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevăzute în legislaţia pieţei de capital,
fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat şi alte entităţi organizate pe baza
Codului civil
Organizarea şi conducerea contabilităţii (2)
Reglementările contabile privind contabilitatea în partidă simplă se aplică
de către următoarele categorii de persoane:

a)persoanele fizice şi asocierile fără personalitate juridică ale căror venituri

sunt supuse impozitului pe venit, al căror venit net anual este determinat
în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, fiind obţinut din
următoarele surse:
- activităţi independente;
- cedarea folosinţei bunurilor;
- activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;

b)persoanele sau entităţile care, prin actul normativ de înfiinţare, prin legi
speciale sau prin alte acte normative, au obligaţia ţinerii contabilităţii în
partidă simplă, cu excepţia persoanelor juridice fără scop patrimonial.
 Organizarea şi conducerea contabilităţii (3)
 Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective;

 Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de

directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această
funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană
împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o
persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare şi care are atribuţii
privind conducerea contabilităţii entităţii.

 Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în

domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii,
membre ale CECCAR.

 Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine

directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească
această funcţie, împreună cu personalul din subordine. În cazul în care contabilitatea este
condusă pe bază de contract de prestări de servicii, încheiat cu persoane fizice sau juridice,
autorizate potrivit legii, membre ale CECCAR, răspunderea pentru conducerea contabilităţii
revine acestora, potrivit legii şi prevederilor contractuale.
 Sistemul informatic de contabilitate
Criteriile minimale privind programele informatice utilizate în activitatea financiara si contabila:

Sistemul informatic de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei unitati trebuie sa asigure
prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementarile contabile
aplicabile, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice.

La elaborarea si adaptarea programelor informatice vor fi avute în vedere urmatoarele:

a) cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementarilor în vigoare si a posibilitatii de
actualizare a acestor proceduri, în functie de modificarile intervenite în legislatie;
b) cunoasterea adecvata a functiilor sistemului de prelucrare automata a datelor de catre personalul
implicat si respectarea acestora;
c) gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protectiei lor împotriva accesului
neautorizat, realizarea confidentialitatii datelor din sistemul informatic;
d) stabilirea tipului de suport pentru pastrarea datelor de intrare, intermediare sau de iesire;
e) solutionarea eventualelor erori care pot sa apara în functionarea sistemului informatic;
f) verificarea completa sau prin sondaj a modului de functionare a procedurilor de prelucrare
prevazute de sistemul informatic;
g) verificarea totala sau prin sondaj a operatiunilor economico-financiare înregistrate în
contabilitate, astfel încât acestea sa fie efectuate în concordanta stricta cu prevederile actelor
normative care le reglementeaza;
h) verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat.
 Sistemul informatic de contabilitate (2)
 Sistemele informatice de prelucrare automata a datelor în domeniul financiar-contabil trebuie sa raspunda la
urmatoarele criterii considerate minimale:

a) sa asigure concordanta stricta a rezultatului prelucrarilor informatice cu prevederile actelor normative care le
reglementeaza;
b) sa precizeze tipul de suport care asigura prelucrarea datelor în conditii de siguranta;
c) fiecare data înregistrata în contabilitate trebuie sa se regaseasca în continutul unui document, la care sa poata avea
acces atât beneficiarii, cât si organele de control;
d) sa asigure listele operatiunilor efectuate în contabilitate pe baza de documente justificative, care sa fie numerotate în
ordine cronologica, interzicându-se inserari, intercalari, precum si orice eliminari sau adaugari ulterioare;
e) sa asigure reluarea automata în calcul a soldurilor conturilor obtinute anterior;
f) sa asigure conservarea datelor pe o perioada de timp care sa respecte prevederile Legii nr. 82/1991, republicata;
g) sa precizeze procedurile si suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program, a datelor introduse, a
situatiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate;
h) sa nu permita inserari, modificari sau eliminari de date pentru o perioada închisa;
i) sa asigure urmatoarele elemente constitutive ale înregistrarilor contabile:
- data efectuarii înregistrarii contabile a operatiunii;
- jurnalul de origine în care se regasesc înregistrarile contabile;
- numarul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent);
j) sa asigure confidentialitatea si protectia informatiilor si a programelor prin parole, cod de identificare pentru accesul
la informatii, copii de siguranta pentru programe si informatii;
k) sa asigure listari clare, inteligibile si complete, care sa contina urmatoarele elemente de identificare, în antet sau pe
fiecare pagina, dupa caz:
- tipul documentului sau al situatiei;
- denumirea unitatii;
- perioada la care se refera informatia;
- datarea listarilor;
- paginarea cronologica;
- precizarea programului informatic si a versiunii utilizate
 Sistemul informatic de contabilitate (3)
 l) sa asigure listarea ansamblului de situatii financiare si documente de sinteza necesare conducerii operative a unitatii;
m) sa asigure respectarea continutului de informatii prevazut pentru formulare;
n) sa permita, în orice moment, reconstituirea continutului conturilor, listelor si informatiilor supuse verificarii; toate
soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de înregistrari si al unui sold anterior al acelui cont; fiecare
înregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de identificare a datelor supuse prelucrarii;
o) sa nu permita:
- deschiderea a doua conturi cu acelasi simbol;
- modificarea simbolului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont;
- suprimarea unui cont în cursul exercitiului financiar curent sau aferent exercitiului financiar precedent, daca acesta
contine înregistrari sau sold;
- editarea a doua sau a mai multor documente de acelasi tip, cu acelasi numar si continut diferit de informatii;
p) sa permita suprimarea unui cont care nu are înregistrari pe parcursul a cel putin 2 ani (exercitii financiare), în mod
automat sau manual;
r) sa prevada în documentatia produsului informatic modul de organizare si tipul sistemului de prelucrare:
- monopost sau multipost;
- monosocietate sau multisocietate;
- retea de calculatoare;
- portabilitatea fisierelor de date;
s) sa precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor:
- preluari pe loturi cu control ulterior;
- preluari în timp real cu efectuarea controlului imediat;
- combinarea celor doua tipuri;
t) sa permita culegerea unui numar nelimitat de înregistrari pentru operatiunile contabile;
u) sa posede documentatia tehnica de utilizare a programelor informatice necesara exploatarii optime a acestora;
v) sa respecte reglementarile în vigoare cu privire la securitatea datelor si fiabilitatea sistemului informatic de
prelucrare automata a datelor.
 Sistemul informatic de contabilitate (4)
 Elaboratorii de programe informatice au obligatia de a prevedea, prin contractele de livrare a programelor
informatice, clauze privind întretinerea si adaptarea produselor livrate, precum si clauze privind eliminarea
posibilitatilor de modificare a procedurilor de prelucrare automata a datelor de catre utilizatori.

 Unitatile de informatica sau persoanele care efectueaza lucrari cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare
automata a datelor poarta raspunderea prelucrarii cu exactitate a informatiilor din documente, iar beneficiarii
raspund pentru exactitatea si realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.

 Utilizatorul trebuie:
- sa se asigure de perenitatea documentatiei, a diferitelor versiuni ale produsului-program;
- sa organizeze arhivarea datelor, programelor sau produselor de prelucrare astfel încât informatiile sa poata fi
reprocesate;
- sa detina la sediul sau, pe perioada neprescrisa, manualul de utilizare complet si actualizat al fiecarui
produs-program utilizat.

 Pe perioada neprescrisa se va organiza o gestiune a versiunilor, modificarilor, corecturilor si schimbarilor de

sistem informatic, produse-program si sistem de calcul.
Daca unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor,
trebuie sa se efectueze o reconciliere între datele arhivate si versiunile noi ale produselor-program si ale
echipamentelor de calcul.
Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospatate" periodic pentru a asigura accesibilitatea datelor.

 Responsabilitatile ce revin personalului unitatii cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare

automata a datelor se stabilesc prin regulamente interne
 Criterii de auditare
Cadrul legal: Ordin 1802/2014, capitolul 10, punct 563

Situaţiile financiare anuale ale entităţilor mijlocii şi mari, precum

şi ale societăţilor/companiilor naţionale, societăţilor cu capital
integral sau majoritar de stat şi regiilor autonome sunt auditate
de unul sau mai mulţi auditori statutari sau firme de audit.

Entităţile mijlocii şi mari sunt entităţile care, la data bilanţului,

depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
a)totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b)cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c)numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
 Criterii de auditare (2)
Sunt supuse, de asemenea, auditului entităţile care, la data bilanţului,
depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele 3 criterii:
a)totalul activelor: 16.000.000 lei;
b)cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;
c)numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

Obligaţia de auditare pentru entităţile prevăzute la prezentul alineat se

aplică atunci când acestea depăşesc limitele respective în două exerciţii
financiare consecutive.

De asemenea, entităţile respective sunt scutite de la obligaţia de auditare

a situaţiilor financiare anuale dacă limitele a două dintre cele trei criterii
menţionate nu sunt depăşite în două exerciţii financiare consecutive.
 Principii generale de raportare financiară
Principiul continuităţii activităţii - presupune că entitatea îşi continuă în mod normal
funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii

Principiul permanenţei metodelor - politicile contabile şi metodele de evaluare trebuie aplicate

în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul

Principiul prudenţei :
 în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;
 sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu
precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii
acestuia;
 sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere
sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează
pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi
pierdere.
 activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile, subevaluate.
 trebuie recunoscute toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au apărut în cursul
exerciţiului financiar respectiv sau în cursul unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin
evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia.
Principii generale de raportare financiară (2)
Principiul contabilităţii de angajamente:
 Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci
când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce
numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt
înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale
perioadelor aferente.
 Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului
financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii
cheltuielilor.
 Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi
tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea
directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea
distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.
 Recunoaşterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadenţa
acesteia.
Principii generale de raportare financiară (3)
Principiul intangibilităţii - bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar
trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.

Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Componentele

elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active şi datorii sau

între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.

Principiul evaluării la cost de achiziţie sau cost de producţie. Elementele prezentate

în situaţiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie
sau al costului de producţie. Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau
costul de producţie sunt cele prevăzute de prezentele reglementări.

Principiul pragului de semnificaţie. Entitatea se poate abate de la cerinţele cuprinse în

prezentele reglementări referitoare la prezentările de informaţii şi publicare, atunci
când efectele respectării lor sunt nesemnificative.
 Gestiuni - Stocuri
Extras din Legea 82/1991 – Legea contabilitatii , Norme metodologice ,punct 30-40

Contabilitatea analitica a bunurilor se poate tine pe baza uneia dintre urmatoarele metode: operativ-contabila, cantitativ-valorica,
global-valorica.

Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor si ambalajelor.

Metoda operativ-contabila consta în tinerea, în cadrul fiecarei gestiuni, a evidentei cantitative a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul
fiselor de magazie. În contabilitate, aceasta metoda consta în tinerea evidentei valorice pe conturi de materiale, desfasurate valoric
pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, dupa caz.

Controlul exactitatii înregistrarilor din evidenta gestiunilor si din contabilitate se asigura prin evaluarea stocurilor cantitative,
transcrise din fisele de magazie în registrul stocurilor.

În metoda operativ-contabila se pot folosi urmatoarele formulare comune pe economie:

- Fisa de magazie (cod 14-3-8 si 14-3-8/a, dupa caz);
- Fisa de cont pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22);
- Registrul stocurilor (cod 14-3-11 si 14-3-11/a).

În contabilitate, documentele privind miscarea stocurilor se grupeaza pe gestiuni, surse de aprovizionare (de la furnizori, din
prelucrare la terti, consum intern etc.) si, în cadrul acestora, pe conturi de materiale si gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe
sau subgrupe de materiale, dupa caz.
 Gestiuni – Stocuri (2)
 Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor
prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, animalelor si
ambalajelor.

 În metoda cantitativ-valorica se pot folosi urmatoarele formulare:

- Fisa de magazie (cod 14-3-8 si 14-3-8/a, dupa caz);
- Fisa de cont pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22 si 14-6-22/a);
- Balanta analitica a stocurilor (cod 14-6-30/c).

 Metoda cantitativ-valorica pentru evidenta analitica a produselor finite si produselor

reziduale se aplica în acelasi mod ca si pentru celelalte stocuri, cu urmatoarele
particularitati:
- atât intrarile, cât si iesirile valorice pot fi înregistrate în fisele de cont analitic pentru
stocuri numai lunar, prin înmultirea cantitatilor totale de produse finite si produse
reziduale cu preturile unitare respective, fara a mai fi necesara evaluarea cantitatilor de
produse în documente;
- pentru controlul înregistrarilor din contabilitatea sintetica si cea analitica a produselor
finite, în locul balantei de verificare se poate folosi Registrul stocurilor.
 Gestiuni – Stocuri (3)
 Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul,
rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de
protectie în folosinta, precum si a altor categorii de bunuri.

 Contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor se tine global-valoric, atât la gestiune, cât si în contabilitate, iar verificarea concordantei
înregistrarilor din evidenta gestiunii si din contabilitate se efectueaza numai valoric, la perioade stabilite de unitate. Raportul de gestiune se
completeaza pe baza documentelor de intrare si de iesire a marfurilor si ambalajelor si de depunere a numerarului din vânzare, iar în fisele
valorice (tinute pe gestiuni în cadrul conturilor de marfuri si ambalaje din contabilitate) înregistrarile se fac pe baza acelorasi documente.

 Soldurile valorice ale marfurilor si ambalajelor aflate în gestiune se verifica pe baza raportului de gestiune predat la contabilitate sau cu ocazia
inventarierii, dupa caz.

 Metoda global-valorica se foloseste, de asemenea, pentru evidenta rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor destinate ambalarii,
precum si la alte categorii de bunuri. În acest caz, evidenta cantitativa se poate tine pe feluri de rechizite, imprimate, materiale pentru
ambalare etc., la locurile de gestionare, cu ajutorul fiselor de magazie (cod 14-3-8 si 14-3-8/a), care se completeaza de gestionar sau de catre
persoana desemnata.

 Evidenta valorica a miscarilor se tine în contabilitate, pe gestiuni, în cadrul contului de materiale consumabile, cu ajutorul fiselor de cont
pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22 si 14-6-22/a).

 Înregistrarile în fisele de magazie se fac pe baza documentelor de intrare si de iesire a materialelor consumabile respective si se preiau de
catre contabilitatea stocurilor, în prealabil facându-se verificarea înregistrarilor din fisele de magazie. Prin centralizarea datelor din
documentele respective se asigura înregistrarea acestora atât în fisele valorice pe gestiuni, cât si în conturile sintetice de stocuri.

 Pentru materialele de natura obiectelor de inventar în folosinta se tine numai evidenta cantitativa cu ajutorul formularului Fisa de evidenta a
materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinta (cod 14-3-9).
 Gestiuni – Stocuri (4)
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent ori a inventarului
intermitent.

Entitatile care utilizeaza metoda inventarului intermitent efectueaza inventarierea faptica a stocurilor în cursul perioadei, anual,
trimestrial sau lunar, dupa caz, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care are de determinat obligatii fiscale.

Metoda inventarului intermitent consta în faptul ca intrarile de stocuri nu se înregistreaza prin conturile de stocuri, respectiv
conturile din clasa 3, ci prin conturile de cheltuieli, respectiv conturile din clasa 6. Stabilirea iesirilor de stocuri în cursul perioadei
are la baza inventarierea faptica a stocurilor la sfârsitul perioadei. Iesirile de stocuri se determina ca diferenta între valoarea
stocurilor initiale, la care se adauga valoarea intrarilor, si valoarea stocurilor la sfârsitul perioadei stabilite pe baza inventarului,
respectându-se relatia E = Si + I - Sf, unde: E – iesiri; I – intrari; Si - stoc initial; Sf - stoc final.

La începutul exercitiului, respectiv al perioadei, dupa caz, se anuleaza stocul existent ca o iesire de stoc prin înregistrarea acestuia în
clase de cheltuieli privind materiile prime, materialele etc.
- articol contabil 6xx = 3xx.

La sfârsitul perioadei stocurile determinate în baza inventarierii efectuate, respectiv cele care nu au fost consumate în procesul de
productie sau vândute, dupa caz, se înregistreaza ca o intrare de stoc
- articol contabil 3xx = 6xx.

Inventarierea stocurilor la sfârsitul perioadei se face în conformitate cu normele metodologice emise privind organizarea si
efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv.

Inventarul intermitent nu se utilizeaza în comertul cu amanuntul în situatia în care se aplica metoda global-valorica.

Perioada la care se efectueaza inventarierea faptica a stocurilor se alege astfel încât sa poata fi stabilite corect obligatiile legale
(contabile, fiscale etc).
 Planul de conturi
Conturile sintetice din planul de conturi se pot
dezvolta pe conturi analitice în funcţie de necesităţile
impuse de anumite reglementări sau potrivit
necesităţilor proprii ale fiecărei entităţi. (Ordin 1802/2014,
punct 593 aliniat 1)

Pentru organizarea contabilităţii de gestiune, nu este

obligatorie utilizarea conturilor din clasa 9 "Conturi de
gestiune“(Ordin 1802/2014, punct 593, aliniat 4)
 Functiunea conturilor
 Funcţiunea conturilor prezentată în capitolul 16 din Ordin 1802/2014
nu este limitativă, fiind exemplificat modul de înregistrare contabilă a
principalelor operaţiuni economico-financiare.

 La reflectarea în contabilitate a operaţiunilor economice derulate se are

în vedere conţinutul economic al acestora, cu respectarea principiilor,
bazelor, regulilor şi politicilor contabile permise de reglementarea
contabilă aplicabilă.

 Prevederile cuprinse în acest capitol nu constituie bază legală pentru

efectuarea operaţiunilor economico-financiare, ci numai referinţe cu
privire la înregistrarea în contabilitate a acestora.

(Extras din Ordin 1802/2014, capitol 16, punct 596, 597)