Curs 5

Deformațiile betonului
 Deformațiile betonului pot fi:
 Independente de încărcări
 Contracția de umflare (influența umidității mediului)
 Deformații date de gradiente de temperatură, alungiri sau scurtări ale
elementului
 Dependente de încărcări
 Încărcări de lungă durată (ex. greutatea proprie)
 Încărcări de scurtă durată (ex. încărcări utile/variabile/tehnologice)
  

deformația specifică la compresiune a betonului

deformația specifică la întindere a betonului

 Curba caracteristică a betonului
 Curba caracteristică a betonului este o diagramă efort – deformație specifică (σ – ε)
de obicei reprezentată pentru o solicitare uni-axială (compresiune sau întindere).
 Indicele 1 reprezintă o diagramă reală obținută prin încercarea la presă, dar în
calcule este dificil de introdus diagrame reale, motiv pentru care se vor folosi
diagrame simplificate (de calcul).

Diagrama σ – ε pentru beton

Curba caracteristică completă a betonului solicitat axial
c

f ck

Se recomandă utilizarea în calcul a unei diagrame

f cd parabolă – dreptunghi în cazul solicitărilor de
compresiune (cf. Eurocod 2)

0 c2 cu2 Diagrama

c biliniară
Diagrama parabolă – dreptunghi
pentru betonul comprimat
c

f ck

f cd

0 c3 cu3 c
Diagrama bi-liniară
 La elementele de beton armat, armătura transversală (etrierii) împiedică
deformațiile transversale ale elementului, rezultând o stare de eforturi în care
deformațiile se pot produce doar între armăturile transversale (fenomenul de
confinare a betonului, adică limitarea deformațiilor acestuia, care duc la obținerea
de rezistențe de cedare mai mari și la deformații ultime mai mari).
 Factorii care influențează curba caracteristică a
betonului

 Clasa betonului  Viteza de încărcare

 Curba caracteristică este direct influențată de  Viteza de încărcare este invers proporțională
calitatea betonului, cu cât aceasta este mai cu curba σ – ε, cu cât viteza de încărcare este
bună, unghiul α este mai mare. mai mică, cu atât deformațiile specifice
ultime sunt mai mari.
 Limita de proporționalitate
 Există o proporționalitate între eforturi și deformații la beton până în jurul valorii de cca.
0,4*fc;

 Dacă solicitările sunt solicitări repetate, cu

valori sub 0,4*fc, betonul se va ecruisa,
curba σ – ε va deveni o dreaptă paralelă cu
tangenta în origine care, dreaptă care se
utilizează pentru determinarea modulului de
elasticitate al betonului.

 Dacă se depășește0,4*fc la fiecare ciclu de

încărcare, forța maximă atinsă la rupere va fi
din ce în ce mai mică, cu creșterea numărului
de cicluri
 Natura solicitării

 Dacă compresiunea este provocată de solicitări de încovoiere,

deformațiile specifice de încovoiere εc pot ajunge la valori de 2 (cca. 7
0
/00) ori mai mari decât în cazul în care compresiunea este compresiune
pură (cca. 7 0/00).
 Modulul de elasticitate al betonului

Diagrama σ – ε pentru beton cu reprezentarea

modulului de elasticitate
 

 
 - modulul de elasticitate instantaneu (modulul de elasticitate dinamic)
­ - modulul de elasticitate secant
- coeficient de plasticitate

 
- Pentru aceeași valoare de încărcare
- Modulul instantaneu secant este mai mic decât modulul instantaneu dinamic ne arată cât de plastic este
materialul.
- pentru beton este (material elasto-plastic)
- pentru oțel este (material aproape perfect elastic)