Sunteți pe pagina 1din 11

Rețele electrice.

Teorema I lui Kirchhoff


Teorema I a lui Kirchhoff
Ce sunt rețelele electrice? De ce avem nevoie de ele?

Lumea modernă are nevoi complexe. Un circuit simplu format dintr-o sursă de
tensiune și un consumator, nu poate satisface cerințele oamenilor.

Avem nevoie de mai multe surse de energie electrică (cantitativ) dar și din perspectiva
backup-ului (siguranței energetice), energia trebuie distribuită pe suprafețe mari la
milioane de consumatori (gospodării, orașe, fabrici, .e.tc.).

Rețeaua electrică este un ansamblu format din mai multe surse și consumatori conectați
între ei.

Prima rețea electrică a apărut în New York (iluminat public) la sfârșitul sec. XIX,
realizată de Edison Electric Light Co, ulterior devenită General Electric
Teorema I a lui Kirchhoff
Exemple de rețele electrice?
Teorema I a lui Kirchhoff
Cum descriem o rețea electrică? Topologia rețelelor electrice
Orice rețea electrică este formată din câteva elemente de bază cu ajutorul carora
putem descrie structura rețelei, funcționarea acesteia și pentru care putem aplica
raționamente fizice și teoreme fizice.

Aspectul vizual este de puncte, linii sau figuri geometrice (poligoane în general), dar
acest lucru nu va avea nici o legătură cu geometria, așa cum se întâmplă spre exemplu
la mecanică, unde adunarea vectorilor se realizează la bază prin operații geometrice.
Teorema I a lui Kirchhoff
Elementele unei rețele electrice
Nodul de rețea: este locul în care se întâlnesc cel puțin 3 conductoare
Teorema I a lui Kirchhoff
Elementele unei rețele electrice
Ramura (latura) de rețea: este porțiunea cuprinsă între două noduri succesive

Prima dată identificați nodurile de rețea:


Noduri: A, B, C
Exemple de ramuri de rețea:
AB, AMNB, CA, BC, APC

Observație: printr-o ramură de rețea poate exista


un singur curent electric, cu un singur sens.
Teorema I a lui Kirchhoff
Elementele unei rețele electrice
Ochiul de rețea: contur închis având drept laturi, ramuri de rețea.

Prima dată identificați:


Nodurile de rețea: A, B, C
Ramurile de rețea: AB, AMNB, CA, BC, APC

Exemple de ochiuri:
AMNBA, ABCA, CAPA, …..

Tehnică: porniți dintr-un nod și vă întoarceți în


același nod pe un contur închis cu condiția să nu
parcurgeți o latură de două ori
Teorema I a lui Kirchhoff

Teorema I a lui Kirchhoff


Se aplică nodurilor de rețea

Suma curenților care intră într-un nod de rețea este egală cu suma curenților
care ies din nodul de rețea

Cum știm dacă un curent intră sau iese dintr-un nod?

În cazul circuitelor complexe, nu avem cum să știm modul cum circulă un curent
printr-o ramură (doar prin măsurare experimentală se poate afla acest lucru) și implicit
cum se vor întâlni curenții în nodul de rețea (dacă intră sau ies).
Teorema I a lui Kirchhoff

Cum procedăm pentru a folosi Teorema I a lui Kirchhoff


Identificați nodurile, ramurile

Se alege pentru fiecare ramură de rețea, în mod


arbitrar (la întâmplare) câte un sens al curentului
electric.

Exemple:

Nodul A:

Nodul C:

Nodul B:
Teorema I a lui Kirchhoff

Q&A (întrebări frecvente):


1. Curentul circulă arbitrar printr-un circuit?
Nu. Alegerea făcută este pentru a putea folosi teorema lui K. În urma rezolvării
matematice, dacă un curent iese cu valoare pozitivă, atunci sensul ales este și cel
real. În caz contrar, sensul ales este invers celui real.
2. Dacă un curent ne iese negativ ca valoare, putem să îi schimbăm sensul pe figură?
Da, dar atunci trebuie reluată toată rezolvarea. În caz contrar îl lăsați așa cum a fost
ales și lucrați problema cu valorile negative pentru curent.

3. Putem folosi teorema I a lui K pentru toate nodurile?


Nu. O putem folosi doar de ori, unde reprezintă numărul de noduri.
Exemplu: Dacă avem 3 noduri, o putem aplica de maxim 2 ori.
Teorema I a lui Kirchhoff

Rezumat
Rețelele electrice sunt formate din:

• noduri de rețea

• ramuri (laturi) de rețea

• ochiuri de rețea
Sensurile curenților se aleg arbitrar și sunt unice pentru fiecare ramură

Suma curenților care intră într-un nod de rețea este egală cu suma curenților
care ies din nodul de rețea

Teorema I a lui K putem folosi doar de ori, unde reprezintă numărul de noduri.

S-ar putea să vă placă și