CONTRIBUŢII

ROMÂNESTI LA
DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI
ŞI TEHNICII

Realizat de Butcovan Amalia

Contribuţii în idei
În secolul al XX-lea, oamenii de ştiinţă şi
inginerii români s-au făcut remarcaţi prin lucrări
şi soluţii originale, fiind în multe domenii
deschizători de drumuri.
Recunoaşerea valorii este dovedită de faptul că
metode şi procedee, fenomene şi efecte formule
şi reacţii, formaţii biologice, aparate, mărimi şi
noţiuni sunt cunoscute în comunitatea ştiinţifică
internaţională după numele savanţilor care le-au
creat.
În prima jumătate a secolului al XX-lea, savanţii
şi inginerii români, s-au format intelectual atât la
universităţile din ţară, cât şi la cele din Occident,
unde au obţinut titluri ştiinţifice şi au lucrat în
preajma unor savanţi de mare faimă.
Cei mai mulţi dintre ei au ales să revină în
România, unde au pus bazele şcolilor naţionale
de medicină, chimie, fizică etc., contribuind
astfel la dezvoltarea economică şi culturală a
ţării.
Contribuţii în oameni de ştiinţă
După 1989, foarte mulţi studenţi, cercetători şi
oameni de ştiinţă români au obţinut burse în
străinătate la mari universităţi si institute, unde
s-au remarcat prin calitatea instrucţiei dobândite
în ţară şi prin originalitatea proiectelor de
cercetare pe care le-au propus în domenii de
vârf.
Datorită aprecierii muncii lor, unii dintre ei au
ales să-şi construiască o carieră în străinătate.
De aceea, unul dintre fenomenele îngrijorătoare
este migraţia tinerilor cercetători spre
universităţi şi institute din străinătate.
Ei constituie un potenţial ştiinţific, intelectual şi
economic pe care ţara noastră îl pierde, fără a
lua în calcul şi costurile şcolarizării suportate de
statul român.
Cauzele acestui proces, numit brain drain
(migraţia valorilor) sunt finanţarea insuficientă a
cercetării şi gestionarea deficitară a fondurilor,
precum şi tendinţa naturală a oamenilor de
ştiinţă de a studia in străinătate.
OAMENI DE ŞTIINŢĂ
ROMÂNI
 A fost un om de
știință român, medic și 
fiziolog, profesor la
Facultatea de Medicină
din București, care a
contribuit la
descoperirea hormonul
ui antidiabetic eliberat
de pancreas, numit mai
târziu insulină.
Nicolae Paulescu (1869-1931)
 A fost un biolog, medic
și om de
știință american de
origine română,
specialist în domeniul
biologiei celulare,
laureat
în 1974 al premiului
Nobel pentru fiziologie
și medicină.

George Emil Palade (1912-2008)

 A fost
medic român specialist în
gerontologie, academician
din 1974, director
al Institutului Național de
Geriatrie și Gerontologie. A
evidențiat
importanța procainei în
ameliorarea tulburărilor
distrofice legate de vârstă,
aplicând-o pe scară largă în
Ana Aslan (1897-1988) clinica de geriatrie, sub
numele de Gerovital.
 ALŢI OAMENI DE ŞTIINŢĂ ŞI INGINERI ROMÂNI
Personalitate
Victor Babeş (1854-1926)
Ioan Cantacuzino (1863-1934)
Dragomir Hurmuzescu (1865-1954)
Emil Racoviţă (1868-1947)
Simion Mehedinţi (1869-1962)
Nicolae Iorga (1871-1940)
Gheorghe Ţiţeica (1873-1939)
C.I Parhon (1874-1969)
Gogu Constantinescu (1881-1965)
Gheorghe Spacu (1883-1955)
Henri Coandă (1886-1972)
Ştefan Procopiu (1890-1972)
Ştefan Odobleja (1902-1978)
Grigore Moisil (1906-1973)
Domeniu Contribuţie majoră
Bacteriologie Microorganismele Babesia, corpusculii Babeş-Negri
Imunologie Metoda de vaccinare antiholerică
Fizică, radiofonie Electroscopul Hurmuzescu
Biologie Essai sur les problemes biospeologiques, lucrarea
fondatoare a biospeologiei
Geografie/ştiinţe ale Terra, lucrare teoretică de geografie şi ştiinţe ale
naturii naturii
Istorie Istoria românilor, istoria Imperiului Otoman,
bizantinologie
Matematică Geometrie diferenţială
Medicină Endocrinologia
Inginerie mecanică Teoria sonicităţii; convertorul de cuplu
Constantinescu
Chimie Reacţia Spacu
Inginerie aeronautică Avionul cu reacţie; efectul Coandă
Fizică Efectul Bohr-Procopiu
Psihologie/medicină Psihologia consonantistă, ştiinţa precursoare
ciberneticii
Matematică Teoria algebrică a mecanismelor automate
Locul ştiinţei româneşti astăzi
În 1958, Eugen Garfield, unul dintre părinţii
bibliometriei şi ai scientometriei, a înfiinţat
Institutul de Informare Ştiinţifică (ISI), al cărui
obiect de activitate era analiza impactului pe
care îl au articolele ştiinţifice.
În prezent, ISI urmăreşte aproximativ 3500 de
reviste ştiinţifice din întreaga lume, considerate
cele mai valoroase şi mai respectabile
În 2001, o singură revistă ştiinţifică românească
era pe lista ISI, în 2006 erau şase, iar în 2015
erau 57.
Eugen Garfield,
fondatorul ISI
În 1994, România se afla pe locurile 49-
55 în ierarhia ţărilor în funcţie de
contribuţia lor la literatura ştiinţifică
internaţională.
Principalele instituţii care contribuie la
literatura ştiinţifică internaţională sunt
Academia Română, Institutul de Fizică
Atomică, universităţile româneşti cu
tradiţie de la Bucureşti, Iaşi si Cluj-
Napoca.