Universitatea Hyperion

Facultatea de Psihologie
AN II

BĂTRÂNEȚEA
ȘI
PERSPECTIVA
ASUPRA
MORȚII
ANDREEA CONSTANTINESCU
BOGDAN VARARIU
RALUCA AXINTE
2021 ALINA-GEORGIANA PETRE
1
1.CONCEPTUL DE MOARTE

Îmbătrânirea este un fenomen natural ce se referă la schimbările care au loc de-a lungul vieții și care au ca rezultat diferențe de
structură și funcționare între generația tânără și cea mai în vârstă.
Cultura noastră pune mare preț pe tinerețe, frumusețe, ocupații cu statut înalt, clasă socială și activități și realizări viitoare anticipate.
Îmbătrânirea și moartea sunt negate și evitate în acest sistem. Moartea fiecărei persoane ne amintește de propria noastră mortalitate.
Moartea vârstnicilor este mai puțin deranjantă pentru membrii societății occidentale, deoarece vârstnicii nu sunt apreciați în mod
deosebit. Sondajele au stabilit că asistentele medicale, de exemplu, acordă mai multă importanță salvării unei vieți tinere decât unei
vieți bătrâne. În societatea occidentală există un model de evitare a abordării pacientului în vârstă și a pacientului în vârstă pe
moarte.

2
2.ETAPELE
MORȚII
Elisabeth Kubler Ross s-a specializat în lucrul
cu pacienții pe moarte și în lucrarea sa "On
death and dying", NY, Macmillan, 1969, a
rezumat 5 etape ale morții.
• Negarea și izolarea. "Nu, nu eu".
• Furia. "Am trăit o viață bună, așa
că de ce eu?".
• Negocierea. Se fac pacturi secrete
cu Dumnezeu. "Dacă pot trăi
până la... promit să...".
• Depresia. (În general, cea mai
mare problemă psihologică a
persoanelor în vârstă este
depresia). Depresia este rezultatul
unei pierderi reale și amenințate.
• Acceptarea inevitabilului.
Conceptul de moarte este mai intrigant decât conceptul de viață și
chiar dacă știm ce se întâmplă în viață, nu pare să știm nimic din ceea
ce se întâmplă în moarte. Misteriozitatea morții face din ea un
subiect foarte interesant pentru psihologie și, ca multe alte domenii,
acest subiect nu a primit suficientă atenție din partea psihologilor.
Cultura noastră pune mare preț pe tinerețe, frumusețe, ocupații cu
statut înalt, clasă socială și activități și realizări viitoare anticipate.
Îmbătrânirea și moartea sunt negate și evitate în acest sistem.
Moartea fiecărei persoane ne amintește de propria noastră
mortalitate.
Moartea vârstnicilor este mai puțin deranjantă pentru membrii
societății occidentale, deoarece vârstnicii nu sunt apreciați în mod
deosebit. În societatea occidentală există un model de evitare a
abordării pacientului în vârstă și a pacientului în vârstă pe moarte.
3
3. TEORIA LUI ERIC ERIKSON
Eric Erikson a dezvoltat o teorie a "vârstelor și etapelor" în ceea ce privește dezvoltarea omului, care a implicat 8
etape de viață, fiecare dintre acestea implicând o dihotomie de bază reprezentând cele mai bune și cele mai proaste
rezultate.
Etapa prenatală - de la concepție la naștere.
1. Copilăria 5. Adolescența
(de la naștere la 2 ani) (de la 13 la 19 ani)
încredere de bază vs. neîncredere de bază - speranța. identitate vs. confuzie de identitate - fidelitate.

2. Copilăria timpurie 6. Tinerețe adultă

(3 până la 4 ani) intimitate vs. izolare - dragostea.
autonomie vs. îndoială de sine - rușine -voință.

3. Vârsta jocurilor 7. Viața adultă

(între 5 și 8 ani) generativitate vs. autoabsorbție - îngrijirea.
inițiativă vs. vinovăție - scop.
4. Vârsta scolară 8. Vârsta matură
(de la 9 la 12 ani) integritatea egoului vs. disperarea - înțelepciune.
industrie vs. Inferioritate - competența.

4
3.TEORIA LUI ERIC ERIKSON

Această etapă a maturității, adică etapa a 8-a, începe aproximativ în momentul pensionării și continuă pe tot
parcursul vieții. Atingerea integrității egoului este un semn de maturitate, în timp ce eșecul de a atinge acest stadiu
este un indiciu al unei slabe dezvoltări în etapele anterioare pe parcursul vieții.
Unele persoane înfruntă moartea cu seninătate, adesea susținute psihologic de o religie sau de o filozofie. Alții pot
întâmpina moartea ca pe un sfârșit al suferinței sau al unor probleme insolubile și cu puțină preocupare pentru viață
sau pentru existența umană. Alții încă se confruntă cu moartea iminentă cu o suferință de mare stres împotriva
căreia nu au nicio apărare a ego-ului.
Wahl, C. în "Teama de moarte", 1959, a observat că teama de moarte apare încă din al treilea an de viață. Atunci
când un copil pierde un animal de companie sau un bunic, temerile rezidă în întrebări nespuse: “Eu am provocat-o?
Ți se va întâmpla ție (părintelui) în curând? Mi se va întâmpla și mie?”. Copilul în astfel de situații are nevoie să fie
reasigurat că plecarea nu este o cenzură și că este puțin probabil ca părintele să plece în curând. Dragostea, durerea,
vinovăția, furia sunt un amestec de emoții conflictuale care sunt experimentate.

5
4.CONCEPTUL DE MOARTE ȘI FREUD

Freud s-a ocupat pe larg de acest subiect și au existat unele cercetări de bază asupra morții. Deși Freud și
psihanaliza au oferit o psihologie extinsă a morții, trebuie să analizăm alte aspecte și să încercăm să asociem filosofia
morții cu aspectele psihologice ale morții pentru a ajunge la o înțelegere cuprinzătoare a procesului.
Într-adevăr, moartea este un proces, reprezintă alteritatea vieții și nu este doar începutul și sfârșitul tuturor
formelor de viață, ci și o percepție și, de asemenea, o stare de existență, conform unor filosofii.
Moartea este foarte importantă pentru noi, deoarece este o realitate certă a vieții, vom muri cu toții și toți cei din
jurul nostru vor muri și ei. Aceasta este o realitate a vieții pe care nu o putem nega, pe care nu o putem depăși și pe
care nu o putem preveni sau opri, este ceva ce se va întâmpla cu siguranță. Cu toate acestea, este, de asemenea, cel
mai indefinit și ciudat fenomen, deoarece nu putem ști niciodată când sau cum vom muri și "ce este moartea cu
adevărat". Această definiție și nedeterminare îl face foarte interesant pentru psihologi, iar moartea poate avea mai
multe dimensiuni și este caracterizată de două trăsături distincte - percepția morții și procesul morții.

6
4.CONCEPTUL DE MOARTE ȘI FREUD
Această percepție se dezvoltă în copilărie, când încercăm să înțelegem ce este moartea atunci când vedem oameni
murind. Copiii percep moartea cu o mai mare curiozitate decât teamă și o văd ca pe ceva fundamental diferit și exterior,
deoarece atunci când mor oamenii din jurul lor, aceasta se caracterizează prin lipsa de mișcare, răceală și lipsa de viață a
corpului material, încetarea simțurilor și pierderea sau absența oricărei vieți. Astfel, inițial, suntem cu toții motivați de
curiozitatea de a ști ce este moartea, iar percepția morții așa cum se întâmplă la alții este primul pas spre înțelegerea ei. Pe
măsură ce creștem, această percepție se traduce în teamă față de procesul morții. Atunci când murim pierdem nu doar
viața, ci și toate atașamentele sociale, iar teama de singurătate ne face în cele din urmă să ne temem de ea. Așadar, teama
de moarte este o teamă de a deveni singur, de a trece de la viață la lipsa de viață și de incertitudine.
Astfel, percepția morții pare a fi strâns legată de percepția fricii și, deși Freud ar spune că instinctul de moarte este doar o
altă manifestare a instinctelor agresive și că toți avem chiar și o dorință de a muri, frica de moarte este în mod deosebit
complementară dorinței de moarte. Cu alte cuvinte, cu toții ne temem de moarte și în același timp simțim chiar nevoia de a
muri. Știind că orice viață duce la moarte, nevoia de a depăși această frică și de a îmbrățișa realitatea morții este cea mai
mare provocare cu care ne confruntăm în timpul vieții noastre. Odată cu dezvoltarea umană, această percepție este ghidată
atât de o teamă, cât și de impuls, astfel că instinctul de moarte al lui Freud este caracterizat de teamă și de o provocare
emoțională interioară de a depăși teama de moarte, rezultând aproape un impuls ca în cazul instinctului de moarte.
7
5.BĂTRÂNEȚEA ȘI PERSPECTIVA ASUPRA MORȚII

În afară de studii suplimentare privind percepția morții (care evoluează spre frica de moarte) și procesul morții
(care evoluează spre sentimentul morții), emoțiile care intră în înțelegerea morții, cum ar fi frica, anxietatea,
incertitudinea, vor trebui să fie studiate de psihologie în acest context. Schimbarea percepției morții de la copilărie la
adolescență și la bătrânețe și modul în care această schimbare este legată de atitudinea față de viață în general sunt
câteva dintre subiectele care pot fi studiate în acest context.
La bătrânețe, realitatea iminentă a morții duce la suferință și anxietate, iar atunci când aceasta este însoțită de
percepții nerealiste (moartea ca singurătate sau pedeapsă), pot apărea chiar probleme grave de boli mintale și
depresie. Percepția morții trece astfel printr-o tranziție de la perceperea morții celorlalți la realizarea morții de sine.
Aș considera că aceasta este o schimbare perceptivă odată cu vârsta în înțelegerea morții de la "moartea celorlalți" la
"moartea sinelui" și, prin urmare, o tranziție de la "frica de moarte" la "sentimentul morții".

8
5.BĂTRÂNEȚEA ȘI PERSPECTIVA ASUPRA MORȚII
Conceptul de demnitate umană este unul foarte important atunci când ne referim la categoria persoanelor
vârstnice. Riscul ca oamenii aflați la bătrânețe să fie neglijați, uitați sau tratați ca niște ființe incomode, care cer
resurse și nu oferă nimic în schimb există. Soluțiile găsite de societate pentru a-i ajuta pe aceștia, conduc deseori la
izolarea lor de restul societății.
Această singurătate indusă, rezultă în apariția a mai multor probleme, începând cu izolarea. Autoizolarea se poate
instala în viața vârstnicilor, aceștia începând să prefere singurătatea și sentimentele asociate acesteia. Izolarea din
partea familiei este un alt factor ce poate interveni.
O consecință ce poate apărea în urma izolării este agravarea stării de sănătate dar în special a celei psihice.
Singuratatea este un prim pas spre depresie, aceasta favorizând suicidul care este din ce în ce mai comun printre
persoanele vârstnice.
Percepția bătrânilor față de moarte se poate schimba, pot apărea dependențe (alcool, medicamente, etc.), își
poate face apariția comportamentul deviant sau pot deveni chiar victime ale abuzului, toate acestea ca urmare a
singurătății.
9
5.BĂTRÂNEȚEA ȘI PERSPECTIVA ASUPRA MORȚII

Viata are un inceput si un sfarsit. Ne nastem, crestem si murim. Multe persoane ajunse la bătrânețe ajung să aibă
gânduri permanente legate de momentul morții și mulți au abordare greșită. Ajung să facă tot posibilul pentru a
amâna acel moment sau chiar să îl accelereze pe cât posibil. Modul de a percepe momentul mortii depinde de stilul
de viata al fiecarui om de greutatile pe care le-a avut de indurat in viata, precum și de situația lui actuală.
Decesul este o parte importanta a vietii, deoarece viata se raporteaza la moarte. Cu toții suntem conștienți că viata
este limitata si va veni un moment in care fiecare om va muri. Există această idee cum că omul se pregateste pentru
moarte de-a lungul intregii vieti.
Odată cu atingerea unei varste inaintate teama de moarte trece pe primul plan. Anxietatea fata de moarte apare
încă din adolescenta. Moartea la varstnici apare din 3 motive: biologic, psihologic si social.

10
5.BĂTRÂNEȚEA ȘI PERSPECTIVA ASUPRA MORȚII

Majoritatea vârstnicilor și-ar dori sa lase impresia cum ca au acceptat ideea apropierii momentului în care moartea
survine. Tind să îți ascundă teama sau anxietate. Tema de moarte este mai accentuata la cei ce traiesc singuri.
O altă reacție des întâlnită atunci când bătrânii simt că se află în apropierea momentului mortii este aceea de a
apela la diverse asigurari sociale: camine de batrani, centre pentru pensionari, etc.
Bătrânii simt nevoie de a recurge la înscrierea intr-un centru sau cămin reprezinta unul din aspectele cele mai
dramatice ale sfârșitului vietii. Deși azilurile nu mai sunt atât de rele precum erau înainte, ideea de a-și abandona
locuința în ciuda faptului că resimte un sentiment de regret și tristețe, acesta vede in internarea sa un mod prin care
poate începe să simtă distanțarea față de viața pe care a avut-o și anticipeaza sfarsitul total si definitiv.

11
6.TIPURI DE MOARTE

Moartea biologica se refera la procesele fiziologice si medicale (boli, etc.)

Moartea psihologica se referă la degradarea comportamentului, a constiintei de sine si a relatiilor cu cei din jur.
Aceasta poate apărea ca rezultat a degradării capacităților intelectuale, incapacitatea de focusare, oboseala
constantă, pierderea auzului, vocii sau vederii, etc. Apropierea momentului morții se resimte prin lipsa reflexelor
faciale, comunicare restrânsă, apariția sentimentului de izolare și neliniște, etc.
Moartea sociala impactează persoanele din jur și lucrurile pe care ei trebuie să le facă: inmormantarea, primirea
materiale si spirituale a celui care a murit, rezolvarea problemelor sociale pe care le implica moartea, etc.

12
7.BATRANETEA PROBLEME DE NATURA PSIHOAFECTIVA SI
COMPORTAMENTALA

7.1. Regresia biologica

 Perioada de batranete aduce cu sine numeroase schimbari importante in modul in care individul se percepe pe sine si lumea
din jur respectiv au loc schimbari in viata profesionala, in relatiile cu familia si prietenii. Unele din aceste schimbari au loc
intr-o perioada specifica de timp si necesita o adaptare imediata.
 Imbatranirea este un proces ce implica schimbari graduale si spontane conducand spre maturare prin varstele copilariei si
pubertatii pana in perioada de adult tanar dupa care are loc un declin pana la varsta adulta mijlocie si marea batranete.
Imbatranirea este greu de definit altfel decat pe baze operationale sau in baza continuumului cronologic (varsta
individului). Dar varsta nu spune nimic despre bazele sistemice sau genetice ale imbatranirii.
 Ceea ce este comun acceptat este ca sistemul endocrin este in mare masura responsabil de procesul de imbatranire fiind cel
care regleaza depozitele de grasime, masa musculara si rezistenta, masa osoasa, metabolismul, greutatea corporala si starea
de bine psiho-afectiva. Unele manifestari ale procesului de imbatranire sunt legate de efectele declinului hormonal. Scade
productia de estrogen la femei (menopauza) si cea de testosteron (andropauza) la barbati (Journal of the American Medical
Association, January 22, 1992).

13
7.1. REGRESIA BIOLOGICA
 Una din teoriile biologice cele mai cunoscute asupra imbatranirii se refera la faptul ca celulele normale pot creste doar intr-un
numar fix de diviziuni inainte ca acestea sa-si incheie ciclul de viata, proces numit senescenta.
 Idea aceasta conduce la concluzia ca imbatranirea celulelor are un rol important in procesul general de imbatranire. Harry
Rubin, profesor la catedra de biologie Berkeley (University of California) in consecinta cercetarilor despre mecanismele
imbatranirii si dezvoltarea umana arata ca nu exista probe reale relative la limitarea intrinseca a numarului de divizari ale
celulelor ci exista o imbatranire progresiva a acestora care stimuleaza efectul imbatranirii generale, care induce o pierdere
treptata a functiilor diferentiate ale celulelor si a ratei lor de crestere. Acest stres (de exemplu reducerea functiilor biochimice)
ce actioneaza asupra celulelor, reduce capacitatea lor de multiplicare Harry Rubin (1997).
 Ca urmare a imbatranirii celulelor si tesuturilor se manifesta in exterior o serie de caracteristici, dintre care cea mai evidenta
este modificarea aspectului general al pielii, care isi pierde elasticitatea, devine mai subtire, mai uscata, mai palida.
 Aceasta modificare este mai evidenta la nivelul fetei si mainilor (parti descoperite ale corpului). Exista insa o evidenta
pierdere a elasticitatii pielii si a tesuturilor in alte parti ale corpului spre exemplu pliurile de sub brat sau de sub pantec.
Acestea ca si ridarile fetei, se mai datoreaza si faptului ca in faza adulta timpurie si medie exista o crestere in greutate datorita
depozitelor de grasime printre altele si subcutanat (U.Schiopu, E.Verza, 1997 pag 349).

14
7.2. PROBLEME DE NATURA PSIHO-AFECTIVA SI
COMPORTAMENTALA

 Schimbarile de natura fiziologica au un impact real asupra starii si sanatatii psihice. Pe de o parte fragilizarea biologica
aduce cu sine sentimentul de incapacitate ceea ce produce schimbari majore in imaginea de sine a persoanelor varstnice iar
pe de alta parte imbatranirea sistemului neurohormonal produce alte schimbari ale manierei de reactie la mediul familial si
social, apar noi scheme de adaptare si noi maniere de rezolvare a problemelor.
 In anii batranetii depresia apare uneori din episoade scurte de tristete. Melancolia sau pierderea brusca a energiei poate
evolua spre o serioasa si indelungata conditie depresiva. Caracteristicile acestei depresii include o durere continua, lipsa de
interes, lipsa de speranta, reducerea increderii in sine, o evaluare deformata a prezentului si viitorului. Persoanele varstnice
depresive se confrunta deseori cu dificultatea in a lua decizii si devin mai incete in gandire, mod de a vorbi si miscari. Unii
indivizi totusi traiesc un nivel inalt de activitate gasind ca este foarte dificil sa se mai odihneasca sau sa ramana tacuti.

 Pe scala evenimentelor celor mai stresante, pierderea partenerului de viata are un scor foarte ridicat indiferent de varsta
persoanei care traverseaza aceasta situatie. Cu cat persoana este mai invarsta insa adaptarea la noua situatie de viata este
mai dificila si cu atat pare sa fie mai dureroasa si mai plina de consecinte pentru starea psiho-fizica a individului (B.F.
Skinner si M.E.Vaughan, WW.Norton &co, 1983).
15
7.3. MAREA BATRANETE - LONGEVITATEA

 Trecerea individului de la anii de inceput ai batranetii spre marea batranete este de obicei graduala si
are mai mult in comun cu starea emotionala decat cu varsta propriu-zisa.
 Privitor la cresterea populatiei varstnice, un studiu de teren realizat de Duke University a constatat ca
procentul de persoane in varsta in America cu o sanatate buna este in crestere fata de procentul celor cu
probleme de sanatate.
 In Romania populatia varstnica este de asemenea in crestere. Institutul National de Statistica in
comunicatul de presa nr. 38 /2005 arata ca: “structura pe varsta a populatiei Romaniei reflecta un
proces lent, dar continuu, de imbatranire demografica, determinat in principal de scaderea natalitatii,
care a dus la reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere si la cresterea relativa a populatiei
varstnice. Efectele procesului de imbatranire demografica asupra desfasurarii vietii economice si
sociale si asupra evolutiilor demografice ulterioare vor fi simtite in viitor.

16
7.4. ATITUDINEA IN FATA MORTII

 Perceptia asupra mortii difera in functie de varsta de la ignorarea ei in copilarie pana la o familiarizare daca nu acceptare
in perioada batranetii tarzii. Moartea este considerata etapa terminala a vietii. Referindu-ne la moarte mai ades
subintelegem moartea fiziologica dar literatura de specialitate vorbeste atat de moartea fiziologica cat si de cea
psihologica precum si de moartea sociala. Moartea fiziologica este un proces desfasurat in etape (G.Ionescu, 1975pag.
304) ea decurge in mod treptat avansand pe anumite linii, ezitand in cuprinderea unor organe sau restrangandu-se din fata
unor aparate sau sisteme prin reversibilitatea functiilor.
 Din perspectiva psihanalitica moartea este una dintre componentele fundamentale ale psihicului uman, Freud introducand
conceptul de pulsiune de moarte. Pulsiunea este considerata ca un concept de limita intre somatic si psihic, este
considerata un principiu fundamental in reglarea organismului. In acelasi timp trebuie considerat, spun psihanalistii,
permanentul conflict dintre pulsiunile vietii si cele ale mortii.

17
8. CONCLUZII
 Moartea – singura realitate certa a vietii – reprezinta pentru fiecare dintre noi, indiferent de varsta, misterul
suprem ce ne facem sa ne punem o multitudine de intrebari : “de ce eu?”, “cu ce am gresit sa mi se intample
mie?”, dand nastere la cele mai complexe trairi.

 In orice etapa a vietii, dar mai ales la persoanele varstnice, ideea propriei morti poate genera sentimente de
anxietate, frustare, furie, depresie – aceste lucruri ducand la modificari comportamentale si chiar neurologice.
 Dar de ce moartea nu poate fi acceptata cu demnitate, asa cum se presupune ca invatam si incercam sa ne traim
viata?

 Aceasta etapa finala a vietii reprezinta un act de acceptare si constientizare, de incheiere a tuturor actiunilor
realizate pe parcursul drumului numit viata si atunci cand va fi privita din acest punct de vedere, individul, chiar
si cel varstnic si singur, va accepta totul cu seninatate si liniste sufleteasca.

18
VA MULTUMIM!

19