Amfiteatrul Flavian

sau
Colosseumul

P R E Z E N TA R E R E A L I Z AT Ă D E E L E VA I U L I A T I C Z D I N C L A S A A 9 A - F -
CNME
 Istoria
Împăratul Vespasian, fondatorul dinastiei Flaviane, a început construcția Colosseumului în
anul 72 e.n. Aceasta a fost încheiată în anul 80e.n la un an după moartea lui Vespasian.
Uriașul amfiteatru a fost construit în locul unui lac artificial, parte din marele parc construit
de Nero în centrul Romei, care includea de asemenea și Domus Aurea cât și statuia
Colossus. Această gigantică statuie a lui Nero, de 36 de metri înălțime, care îl prezenta pe
împărat în chip de zeu al soarelui a dat numele actual al construcției - Colosseum. Statuia,
amplasată lângă amfiteatru, a fost demolată ulterior. Nu numai statuia, dar și amfiteatrul
ofereau o priveliște grandioasă. În formă de elipsă, cu axa mare de 186 m, axa mică de
150 m, avea un perimetru de 520 m si o înălțime de 55 m, oferind locuri pentru aproximativ
50.000 spectatori. Fundația pe care a fost construit avea 12 metri grosime.
 DESCRIEREA COLOSSEUMULUI
Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior între două dealuri, Colosseumul este o structură autonomă, în
întregime construită. Planul său este eliptic, având 189 m lungime și 156 m lățime, aria sa fiind de 6 ha.
Înălțimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar măsoară 545 m. Arena centrală este ovală, având 86
m lungime și 156 m lățime, înconjurată de un zid de 4,5 m înălțime, care se ridică până la nivelul primelor
rânduri pentru spectatori.

Se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu scoabe de
fier. Ansamblul structurii a suferit pagube însemnate în decursul veacurilor, prin prăbușirea unor părți mari, în
urma unor cutremure. S-a păstrat partea de nord a zidului de incintă. În secolul al XIX-lea au fost adăugate la
extremitățile sale rampe de cărămidă pentru a-l consolida. Restul exteriorului actual al Colosseumului este de
fapt zidul interior de la origine.
Capacitatea enormă a Colosseumului necesita un sistem de acces și de evacuare eficient, pentru care arhitecții au
conceput soluții similare celor care există la stadioanele moderne. La parter existau 80 de intrări, dintre care 76 erau
destinate spectatorilor de rând. Fiecare intrare era numerotată, precum și fiecare scară. Nordul intrării principale era
rezervat împăratului și apropiaților săi, pe când celelalte trei intrări axiale erau destinate elitei. Cele patru intrări
axiale erau bogat decorate cu picturi și reliefuri din stuc, adică dintr-o tencuială colorată , dintre care s-au păstrat
unele fragmente. Un mare număr de intrări a dispărut prin prăbușirea zidului exterior, dar intrările XXIII la LIV mai
există. Spectatorii primeau bilete sub formă de bucăți de ceramică, pe care erau indicate prin numere secțiunea și
rândul. Ajungeau la locurile lor prin mai multe vomitorii care dădeau în tribună. La sfârșitul jocurilor, sau în caz de
urgență, evacuarea se putea face pe acolo în câteva minute.

În conformitate cu Calendarul Codex din 354, Colosseumul ar putea găzdui 87.000 de oameni, cu toate că
estimările moderne pun cifra la aproximativ 50.000. Ei au fost așezați într-un aranjament pe niveluri, care reflecta
natura rigidă stratificată a societății romane. Cutii speciale erau puse la nord și sud pentru împărat și Virginele
Vestale, oferind cele mai bune unghiuri de vedere spre arenă.
Nume
Numele latin original al Colosseumului a fost 

Amphitheatrum Flavium. 
Utilizare
În vremurile vechi, acest amfiteatru era utilizat ca arenă pentru gladiatori și pentru alte
evenimente publice sau spectacole de teatru și diverse expediții de vânătoare. Titulatura
Colosseum a devenit cunoscută în Evul Mediu, datorită asemănării sale cu o statuie
imensă, cu structură impozantă, care-l înfățișa pe Nero.
5 legend despre Colosseum
1.Colosseum, o cale de acces în Infern

În vremurile medievale Colosseum-ul era considerat una dintre cele șapte uși de
acces în Iad, din cauza numeroaselor lupte purtate de gladiatori în arena sa.
Legenda spune că, la finalul fiecărei lupte, Charon, o figură misterioasă, apărea
pentru a transporta sufletele celor decedați în lumea de dincolo. Conform
legendei, luntrașul utiliza fier roșu pentru a verifica dacă gladiatorii au decedat.
2.Colosseum, locația favorită a fantomelor

O altă legendă despre celebrul Colosseum susține faptul că sufletele gladiatorilor

decedați în timpul luptelor rămâneau blocate între lumi, în interiorul celebrului
monument din Roma. Chiar și acum există încă persoane care susțin mitul conform
căruia vechiul Amfiteatru Flavian este o locație în interiorul căreia fantomele se plimbă,
târând lanțuri grele și zgomotoase.
3. Colosseum, locul în care se află templul dedicat lui
Beelzebub

  O Legendă care a apărut în epoca medievală este cea conform căreia în interiorul
impozantului Colosseum se află un templu dedicat unei divinități filistinice, Beelzebub.
Mențiunile din Biblie despre acesta îl prezintă ca fiind “Prințul tuturor demonilor”.
Legenda susținea și faptul că denumirea celebrului monument derivată din Coliseum,
expresie care se traduce prin fraza “Îl adori pe el (pe Beelzebub)?”
4. Colosseum, o locație secretă în care au loc ritualuri de magie

Conform legendelor medievale, un celebru poet din acele vremuri, Virgil, îndeplinea
diverse ritualuri magice în interiorul celebrului Colosseum. Se credea, de asemenea,
faptul că în secolul al XV-lea vrăjitorii se întâlneau în interiorul clădirii impozante pentru a
pregăti poțiuni magice, realizate din ierburi care creșteau doar acolo.

De-a lungul timpului, au fost descoperite diverse plante de origine non-indigenă, despre
care se crede că sunt cele care au fost utilizate și care au pus bazele legendelor legate de
ritualurile de magie care aveau loc în interiorul Amfiteatrului Flavian.
5.Colosseumul un element central al unei preziceri despre
apocalipsă

Celebrul Colosseum apare menționat și în prezicerea unui călugăr englez devenit celebru
datorită cărților istorice pe care le-a scris de-a lungul timpului. Conform acestuia,
prăbușirea Romei, și apoi a întregii lumi, depinde de bunăstarea Amfiteatrului Flavian.

Considerată o alegorie, se spune despre această prezicere că ar fi reprezentat în realitate

un avertisment păgân împotriva eventualului triumf al creștinismului asupra Imperiului
Roman.
Celebrul Colosseum din Roma este, fără
îndoială, una dintre cele mai magnifice
structuri arhitecturale ale lumii antice!
Bibliografie:
•Coarelli, Filippo (1989). Guida Archeologica di Roma. Milano:
Arnoldo Mondadori Editore. ISBN 88-04-11896-2.
•Hopkins, Keith (2005). The Colosseum. Cambridge, MA: 
Harvard University Press. ISBN 0-674-01895-8. 
•„BBC's History of the Colosseum p. 1”. Bbc.co.uk. 22 martie 2011. Accesat în 16 aprilie 2012.
•https://blog.dertour.ro/italia/colosseum-legenda-si-curiozitati-despre-monumentul-din-roma/