Fumatul

este o boala

Prof dr. Gabriela Jimborean

UMF Târgu Mureş, Departament M4,

Clinica Pneumologie
 CE ESTE FUMATUL ? Obicei?? Placere?? Boala?
Fumatul = boala grava de adictie
(nicotina da dependenta fizica) cu efecte dezastroase asupra sanatatii omului, societatii, plantelor , animalelor
si a mediului inconjurator

WHO inregistreaza oficial fumatul ca boala

Tobacco addiction (WhO ICD 10)
Nicotine addiction (APA DSM IV)
Tobacco addiction or nicotine addiction - chronic disease - F 17.2

Implicatii individuale, ale familiei dar si sociale multiple

• Tutunul este larg consumat in ciuda faptului ca are echivalenta unui drog (produce dependenta), are efecte
nocive determinand o multime de boli grave , absenteism, incapacitate de munca si decese (scade speranta de
viata cu ˃ 10 ani)

•Procurarea este liberă, inca legala si nerestricţionată

•Drog utilizat în cercuri largi

– fumatul = boală “transmisibilă prin publicitate şi sponsorizări” (OMS)

– reţea de distribuţie necontrolabilă (frecvent ilicita - scade posibilitatea controlului prin pret)

– Boala trebuie recunoscuta ( este usor de recunoscut)

 Aspecte istorice
– În America precolumbiană tutunul a fost folosit la ritualuri
sacre sau ca medicament

– Tutunul crestea ca o planta salbatica de mii de ani

– A devenit din ce în ce mai popular după sosirea

europenilor (comerţ) iar ulterior dupa 1600 a fost cultivat
ca o planta industriala

– Christofor Columb a adus primele mostre de tutun în

Europa în 1492 iar ulterior din Spania utilizarea tutunul
pentru fumat s-a răspândit în toată Europa si in lume

– Principala activitate de export din colonii

 Tutunul a fost mult timp considerat un euforizant si un lux
• Primele pozitii cunoscute impotriva fumatului - James I. (1603-1625)
rege al Angliei și Scoției,
”[Smoking is] hateful to the nose, harmful to the brain, and dangerous to
the lungs.”
Papa Urbano VIII (1623-
1644) a emis un “blestem
papal” cu pedeapsa
excomunicarii la clericii ce
consumau tutun

• In 1795 Sammuel Thomas von Soemmering of Maine

(Germany) a observat inmultirea cancerelor de buza la cei care
fumau pipa
• In 1798 fizicianul american Benjamin Rush
a elaborat o lucrare privind efectele nocive ale fumatului
 În România
• In Romania s-au descoperit pipe la
ruinele cetatii Suceava (fumatul se
practica de către domnitori, boieri
Ev mediu)
• 1600 Tarile Romane - centru
comercial al tutunului (comert cu
tutunuri straine si indigene)
• 1693 exista o taxa a "tutunaritului"
intr-un document din Moldova
(taxa pe cultura tutunului)
 În România
• 1864 Al. Ioan Cuza instituie monopolul asupra
tutunului, comercializarea și producția tutunului
devine monopol de stat
• Fabrici de țigări/tutun
București, Timișoara, Sfântu
Gheorghe, Iași, Targu Jiu,
Ramnicu sarat
Primul studiu epidemiologic
privind efectele nocive
1951 in Anglia – 20 de ani (34.
000 de medici)

Rezultate - Cancerul
bronhopulmonar de 14 mai
frecvent apare la medicii fumători
(pipă, trabuc, țigări)
1964 Surgeon General’s Report
“fumatul este un factor de risc
important pentru sănătatea
publică care necesită acţiuni
concrete de remediere"
 Tigarete

După conţinutul în nicotina si gudroane:

Cu conţinut înalt , mediu , usor, f. usor

Fumarea tigaretelor usoare aduce o falsa

siguranta
De fapt se inspira mai profund si se
inhaleaza aceleasi cantitati de substante nocive

(4000 de molecule din care

80 cancerigene)
 Pipa
- Nu are hartie
Trabucul
- Monoxidul de carbon, • Studiul din Cancer -
gudron şi Epidemiology, Biomarkers &
Prevention a implicat 25.000 F
de alte substanţe nocive si NF - organismul fumatorilor
niveluri mai mari de s toxice
sunt prezente şi comparativ cu nefumătorii
dau aceleaşi efecte •  Nitroamine
• Cancere de gura, gat mai
adverse frecvente
 Narghileaua
• Shisha - mixtură de tutun (30 %), melasă,
glicerină, additivi aromatizanţi (gust de
fructe)
• Apa din narghilea răceşte fumul de tutun,
scade iritaţia locală a căilor respiratorii dar
creşte cantitatea de fum inhalată
• Nu diminuează toxicitatea fumului de tutun
• O sesiune de 1 oră de narghilea expune
consumatorul la doze de 100 – 200 ori mai
mari de fum, 17-50 ori mai mult CO
monoxid de carbon, 30-100 ori mai mult
gudron, de 6 ori mai multă nicotină decât
dintr-o ţigară
 Bidi
• Cantitate mică de tutun
uscat, împachetat
manual în frunze de
temburni
• Fără filtru (aromate)
• Au o cantitate mai mare
de nicotină decât
ţigările cu filtru sau fără
filtru având capacitatea
de a crea dependenţă
la nicotină ca şi ţigările
obişnuite
 Tutun de prizat SNUFF (smokeless tobacco)
Desi pare ca nu au efect cancerigen -
• Pulbere de tutun pentru inhalare nazală
nefiind invelit in hartie, fara foc si CO totusi
se observa o crestere a cancerului
nasofaringian !! Nicotina este cancerigena)
Prezinta restul efectelor nicotinei:
•Tahicardie
•Febra
•Cefalee, greturi, varsaturi,
•Roseata nasului
•Dispnee, tulburari de respirat
wheezing
•Roseata pielii , prurit, lacrimare
 Tabagismul cronic
• Răspândit pe întreg globul = "pandemie tabagică"
cu caracter agresiv
• Consecinţe nefaste asupra sănătăţii
– Morbiditate ridicată prin efectele nocive
– Mortalitate ridicată

Cauza cea mai uşor evitabilă

de morbiditate şi mortalitate
Fumatul = boala de adicţie

STOP
Efecte nocive multiple şi grave
 Mortalitatea prin tabagism
M – 3 mill pers/an
• Fumatul → 1/3 din decesele între 35-70 ani la ♂
• Între 2020 -2030 ~ 10 mill decese şi 70% în ţările în curs
de dezvoltare
• Durata de viaţă mai scurtă la fumători
– ↓ cu 5,5 min. / ţigară
– ↓ cu 10-20 ani pt. un fumător care a fumat de tânăr
• M - la fumători de 3 x > faţă de nefumători

• Dintre cei care incep sa fumeze in adolescenta, ½

decedeaza datorita afectiunilor legate de fumat
http://www.pitt.edu/~super1/lecture/pc0211/008.htm
Riscul pentru CBP ↓ foarte lent - în 10- 20 de ani de la încetarea
fumatului dar nu atinge riscul nefumătorilor
 Mortalitatea este în raport
• cu nr. de ţigarete fumate zilnic
• cu vârsta la care s-a început fumatul
• cu gradul de inhalare a fumului

Fumatul este cauza a

• 90% din decesele prin TU bronhopulmonare
• 75% din cele prin BPOC
• 25% din cele prin boli CV
• Mortalitatea descreşte la cei care au abandonat fumatul.

Mortalitatea prin tabagism cronic depăşeşte mortalitatea datorată

(împreună) altor cauze evitabile de deces (SUA):  
• alcoolism cronic
• toxicomanie prin droguri stupefiante
• accidentelor rutiere
 Fumul de ţigară
• Rezulta din arderea incompletă a tutunului la ~ 850º
• Constituit dintr-o faza de gaz (8%) şi o faza de aerosoli (92%), ce conţine

7000 de substante cu activitate

• Citotoxică
• Mutagenă
• Carcinogenă
• Antigenică
• Iritativă
• Concentratii crescute de radicali organici reactivi oxidanţi dupa 1-2 min,
rezultind continuu in timpul inhalarii fumului

• Tutunul şi fumul de ţigară conţin endotoxină - mediator al inflamaţiei căilor aeriene

 Endotoxina poate duce la dezvoltarea şi progresia bolilor respiratori cu modularea
răspunsul individual la virusuri, fumul de ţigară alte toxine
Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir Crit
Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.
Principalele toxice

• Nicotina, Tar, carbon

monoxide
• Formaldehyde, Acetaldehida,
Lungimea: 85-100 mm
Amine aromatice
• Hydrogen cyanide, DDT,
Diametrul
Arsenic
– 8 mm
•Filtrul:
Benzene,20-30 mm
benzpirene,
Beryllium
• 1,3–Butadiene, Oxid nitric,
Quinoline, Styrene
• Cadmium; Chromium
• Ethylene oxide, Toluen,
• Nickel, Polonium-210
• Vinyl chloride
 Nicotina
• Drog care determină dependenţă puternică, la fel de puternică ca
heroina sau cocaina
• Nicotina este un lichid incolor care in contact cu aerul si lumina se
coloreaza in brun
• Nicotina stimuleaza productia de dopamina substanta care te face sa te
simti relaxat pentru o scurta perioada de timp
• Efecte cardio-vasculare:
– favorizează apariţia HTA
– Vasoconstrictor
• Efectul cerebral de stimulare a SNC face ca ţigara să fie atât de căutată,
pentru îmbunătăţirea activităţii intelectuale, creşterea atenţiei, a
vigilenţei, impresia generală de “energizare”
• Efect cancerigen si cocarcinogen - independent de alti compusi
 N-nitrosamines Nicotine

Efectele Cotinine VEGF

carcinogenetice ale MMP-2
MMP-9
Erk
nicotinei EGFR1 bcl-2
c-Src
5-LOX

Cell Resistance
Mutagenicity Angiogenesis
proliferation to apoptosis

Carcinogenesis

I
Influence of nicotine on cancer growth is dependent on epidermal growth factor receptor (EGFR) and c-Src phosphorylation and
upregulation of 5-lipoxygenase (5-LOX) expression. EGFR and c-Src are membrane and intracellular tyrosine kinases, and 5-LOX
is pertinent to the metabolism of arachidonic acid.
Wu et al. J Pharmacol Sci. 2004;94(4):348-358.
 Monoxidul de carbon
• Este un gaz inodor,fatal in doze mari. Se leagă de hemoglobină -
carboxihemoglobina cu o consecinţă nefastă asupra oxigenării
normale a sângelui
• Sangele unui fumator -monoxid de carbon = 15%
• Inima unui fumator e suprasolicitata pt a asigura O2 pt.
muschi,creier,inima si organe vitale
• Intoxicatie acuta si cronica – cefalee, axfixie, coma, hipoxemie
• Responsabil de apariţia plăcilor de aterom şi implicit a numeroaselor
afecţiuni cardio-vasculare.
– Ateroscleroza
– Cardiopatia ischemică cronică
– Accidentele vasculare cerebrale
– Arteriopatiile obliterante ale membrelor
 COMPUŞII IRITANŢI: bioxidul de azot, fenoli,
crezoli, acidul cianhidric
• Modifică clearance-ul mucociliar (care asigură
capacitatea de apărare a aparatului respirator
în faţa agenţilor infecţioşi şi a impurităţilor
care pătrund în căile aeriene) determinând
infecţii respiratorii mai frecvente, care se
vindecă mai greu
 SUBSTANŢELE CANCERIGENE: hidrocarburi
aromatice policiclice, nitrosamine, formaldehida

• Reprezintă un pericol major pentru sănătate,

prin rolul dovedit în producerea de cancere cu
diferite localizări:
– Pulmonar
– Gastric
– cavitatea bucală
– Esofag
– laringe, etc.
 Alte substante toxice
• Trabuc: nitraţi,amoniac

• Ţigări mentolate: mentol- prin acţiunea sa răcoritoare-anestezică induce

bronhodilatatie şi creşte fluxul salivar, duce la absorbţia crescută a substanţelor
în cavitatea bucală şi face posibilă o apnee (ţinerea respiraţiei) de durată mai
mare - consecinţa: un aport crescut de compuşi ai fumului de tutun în organism
• Filtrele ţigărilor: fragmente celulozice, filtru charcoal rezistent biodegradării,
răşini, metale precum cuprul, zincul şi aluminiul
• Hârtia de înveliş, pe bază de fibre de in, pânzeturi şi ameliorată cu adaosuri
chimice* - sare, citrat de Na şi K + cerneala de scris a firmei
• Pigmentul de înălbire (carbonat de calciu)

• Adezivul, care poate fi clei natural sau amidon prelucrat

Factorii ce determină efectele cumulative ale
tabagismului cronic

Cantitatea totală de tutun consumată (nr. pachete/ani)

-1 pachet ţigări/zi/1an = 1 pachet/an; se înmulţeşte cu nr. anilor de
consum tabagic
Vârsta de debut a fumatului
- riscul pt. CBP, bronşita cronică şi afecţiunile cardiovasculare creşte cu cât
vârsta de debut a fumatului a fost mai mică

Tipul tutunului
- ţigarete - efect mai nociv faţă de ţigările de foi sau tutunul de „pipă”

Alţi factori
-           tăria în gudroane şi nicotină
-           absenţa filtrelor
-           inhalarea profundă
 Patologia determinată de fumat
constă în
afecţiuni acute şi cronice, maligne şi nemaligne :

1. Intoxicaţia acută
2. Intoxicaţia cronică
3. Boli datorate acţiunii directe a fumatului asupra
plămânului:
– Bronşită acută, cronică, emfizem – şi BPOC
– Cancer bronhopulmonar (CBP)
– Creşterea riscului la TBC pulmonară şi la anumite forme
grave
– Creşterea riscului la infecţii respiratorii de orice etiologie
– Efect iritativ pe mucoasele respiratorii: laringită, astm
bronşic + conjunctiva şi mucoasei nazale (+ fumat pasiv)
4. Boli datorate acţiunii indirecte a fumatului determinate de
pătrunderea în sânge a unor componenţi ai fumului de ţigară:
– Boli cardiovasculare
• Ateroscleroza generalizată
• Cardiopatia ischemică
• Accidente vasculare ischemice cerebrale
• Arteriopatii obliterante ale membrelor sau viscerale
• Anevrisme arteriale ATS
• Factor de risc pentru HTA esenţială
– Boli genito-urinare:
• Scăderea potenţei sexuale şi a apetitului sexual
• Tulb menstruale: dismenorere, amenorere, menopauză precoce
• Sterilitate, avorturi spontane, naşteri premature
• Greutate mică la naştere a noilor născuţi (mame fumătoare, risc
malformativ, mortalitate perinatală crescută
• Cancer de vezică urinară
• Efecte metabolice – slăbire
• Efecte pe sistemul digestiv:
– Degradarea dinţilor, scăderea acuităţii gustative şi a mirosului
– Frecvenţă crescută pt. stomatite şi gingivite
– Leucodisplazii (preneoplazice), cancere de limbă şi buze
– Frecvenţă mai mare a TU şi a ulcerelor peptice creşte H. Pylori
• Risc crescut de apariţie a cataractei
• Risc crescut de tiroidită (hiperfuncţie) şi pt. fenomenele autoimune
• Efecte hematologice – anemie, leucopenie, tulburări ale coagulării
• Frecvenţă mai mare a accidentelor rutiere sau de muncă, incendii
5.Efecte " cosmetice neplăcute:
– Îmbătrânirea pielii – riduri
– Halenă neplăcută, Împregnarea dinţilor şi a degetelor cu nicotină
6.Creşte asocierea cu alte toxicomanii - alcoolism, stupefiante
7.Scade forţa musculară 9-32% cu oboseală musculară
8. Sindrom depresiv proporţional cu numărul de ţigări fumate /zi
 Intoxicaţia tabagică
Intoxicaţia tabacică acută - la începători sau în caz de exces şi
este consecinţa efectelor nicotinei şi a CO
Simptome: Tratament
•greaţă, vomă Întreruperea fumatului
•paloare, ameţeli, senzaţie de leşin Oxigen
•transpiraţii reci, tahicardie, dispnee Ventilarea camerei
•jenă toracică.

Intoxicaţia tabacică cronică - simptome lent apărute, discrete:

 tahicardie
 apetit redus
 cefalee, scaune diareice
 astenie, greţuri
 + efectele cronice ale tabagismului pe diferite aparate (BPOC,
afectare CV etc.).
Tabagismul, Didilescu C, Marica C, 1999
 BPCO una dintre principalele cauze de deces in 2020

1990 2020
Cardiopathie ischémique 1 Cardiopathie ischémique
Maladie cardiovasculaire 2 Maladie cardiovasculaire
Infections des voies resp. inf. 3 BPCO
Les maladies diarrhéiques 4 Infections des voies respir. inf.
Affections périnatales 5 Cancer du poumon
BPCO 6 Accident de la route
Tuberculose 7 Tuberculose
Rujeole Cancer de l'estomac
8
Accident de la route HIV
9
Cancer du poumon 10 Suicide

Murray CJ & Lopez AD. Lancet 1997;349:1498–1504.

 BPOC =
Bronsita cr +
Emfizem

GOLD 2015
Fumatul activ, pasiv, matern - cea mai comună cauză pt.
BPOC şi cea mai uşor de prevenit:
˃85% din BPOC fumători >10 PA, risc ↑ la 20PA
Fumatorii
 mortalitate ridicata faţă de NF
 rată mare anuală de declin a VEMS
 mortalitatea ~ de vârsta de debut a fumatului, nr. tigarete/zi,
aspiratul profund, tipul de ţigari (pipă, ţigări de foi)
 Incidenţa BPOC
fumători – 35,5%; nefumători - 7,8%
40 Severe COPDb
35 Moderate COPD
Cumulative Incidence

30 Mild COPD
25
20
15
10
5
0
Never Ex-smokers Early Interm Late Continuous
Smokers Smokers
Abstainersc
a
Calculated incidence rates for COPD, men and women combined. bStaging was done according to the criteria of the American Thoracic Society and the
European Respiratory Society. cStudy participants were evaluated 4 times over a 30-year period. “Early intermediate and late quitters” refer to those who
stopped smoking between the first and second, second and third, third and fourth evaluations, respectively. Mild=Stage 1, Moderate=Stage 2, and Severe=
Stages 3 and 4.
Løkke et al. Thorax. 2006;61(11):935-939; GOLD Initiative 2006. http://www.goldcopd.com. Accessed July 19, 2007.
Professor Peter J. Barnes, MD
National Heart and Lung Institute, London UK
 Smoking
Epithelial cell
& PM10

Local
Inflammatory IL-8 MØ

response PMN

cytokines

IL-6, IL-1β
GM-CSF, IL-6

IL-1β LIVER
TNF-
Systemic BONE MARROW

Inflammatory Leukocytes and platelets Active phase

proteins
response Endotelial activation

Vascular disease

Van Eeden SF et al. Proc Am Thorac Soc 2005;2:61

CA proximale (trahee, bronşii > 2 mm )
Infiltrat Mf, CD8+ LyT, Neutrofile,< Eo
Inhibiţia cililor cel epiteliale ↓ “cl mucociliar”
Metaplazie pavimentoasă a epiteliului
↑ nr de cel caliciforme (CA mici) şi hiperplazia gl. mucoase (CA mari) ↑
mucus alterat, ↓“cl. mucociliar
 îngroşarea mucoasei bronşice

Rachel Payne in MEDICINE 6817 at

University of Minnesota - Twin Cities
CA periferice < 2 mm
Inflamatie - Mf, CD8 + CD4 LyT, LyB, foliculi limfoizi, fibroblaşti, PMN
Îngroşarea CA
Fibroză peribronşică

Bronşiolită obstructivă

RESP-Pathology COPD
 Vasele pulmonare
Cel. inflam: Mf, LyT
Parenchimul pulmonar Îngroşarea intimei
(Bronşiole resp. şi alveole) Disfuncţia cel. endoteliale
Mf, CD8+ LyT, Neutrofile Îngroşarea fibrelor musculare din
vase - HTP
Distrugerea pereţilor alveolari (↑
enz. proteolitice PMN)
Emfizem centrolobular
Dilatarea şi distrugerea br.
respiratorii
Fibroza, alterarea surfactantului
 BPOC şi cancerul pulmonar
•50% pacientii BPOC (GOLD 2+) au cancer pulmonar vs 8% fumatorii fara BPOC
•Neoplasm cu celule mici (SCC) şi CC. scuamoas

Factori de creştere
Factori etiopatogenetici comuni Leziuni ADN
Predispozitie genetica comuna Expresia oncogenelor

Oxidanti
HC aromatice
Nitrozamine

6x↑

BPOC Cancer pulmonar

Young RP et al: ERJ 2009

 Epidemiologie
Cancerul CC
bronhopulmonar
Morbiditate şi mortalitate foarte mare
•CBP - locul I la decesele prin toate tipurile de neoplazii la bărbaţi şi locul
III la femei (din 1998)
20 mil. in 2020 , 85 mil. in 2030
– OMS ˃ 17 mill. Decese/an (˃ 70% în ţări cu venituri mici)
•25% din CBP - depistat în faze curabile, operabile
•Supravieţuirea la 5 ani 15% pt toate formele inclusiv
tratate (“nodulul pulmonar solitar” supravieţuire la 5 ani > 80%
corect îndepărtat – st. IA)
•Sunt afectate vârste din ce în ce mai tinere
•% de femei este în creşteres (cresterea fumatului la femei)
•Raportul F/B- 1/5 scade
•Multipli factori de risc - evitabili !!!

M - 40%ooo la bărbaţi, M - 8,5%ooo la femei

În România:
• - 1988 CBP ocupă locul I la bărbaţi din toate cancerele şi locul
III la femei
• - 7 din 8 cazuri sunt asimptomatice o lungă perioadă de timp,
diagnosticul stabilindu-se în faze avansate ale complicaţiilor
invazive
• - 85% din pacienţii cu CBP sunt fumători
• - 50% dintre pacienti au vârste intre 45 si 65 de ani
• - Prevalenţa este foarte ridicată de 25-49%ooo
• - Rata de creştere este foarte mare 3,8%/an (media pe glob
0,5%)
Fumatul responsabil de 80% din CBP
Riscul de 10- 30 x mai mare la F faţă de NF
Riscul ↓ în 10- 20 ani de la încetarea
fumatului dar nu atinge riscul nefumătorilor
Neinceperea fumatului si renuntarea
precoce la fumat sunt principalele metode de
preventie a CBP
Relatie direct proportionala intre gradul obstructiei
pulmonare si incidenta cancerului pulmonar

Mannino et al Arch Intern Med 2003; 163: 1475

Diagnosticul
 Alte cancere la care sunt
predispuşi fumătorii

• Cancerul gurii, laringean şi al esofagului (anual 2500 de

cancere noi pe an), mai ales în asociere cu alcoolism cronic
• Cancere de stomac şi pancreas – risc de 5 ori mai mare ca la
nefumători
• Cancere de vezică urinară şi rinichi – gudroanele rezultate
din tutun eliminându-se prin căile urinare
• Cancerul uterin (19% din cancere de col şi 40% din cele
vulvare sunt cauzate de fumat)
 Fumat: risc crescut de infectii si apariţie a
TB pulmonare
4.0
Odds Ratio (95% CI)a

3.0

2.24
2.0

1.00
1.0

0.0
Nonsmokers Current Smokers
a
The ratio of the odds of development of disease in exposed persons to the odds of development of disease in nonexposed
persons. Crude OR was adjusted for age.  To minimize the effect of other confounders the study population was restricted to men
aged 20 to 50 years only.
TB=tuberculosis.
Kolappan et al. Thorax. 2002;57(11):964-966; www.medscape.com/viewarticle/452428_2. Accessed May 13, 2007.
Cancere risc mai
mare 50 – 70%:
– gurii
– gâtului
– esofagului

Hecht. Nat Rev Cancer. 2003;3:733-743;

http://www.mediscan.co.uk/cfm/Im_info.cfm?ImageID
=008510&mediatype=Image&log=nk. Accessed October 23, 2007
• Cariile dentare şi placa
• Modificările salivare
• Tulburările de gust şi miros
• Parodontoza
 Fumatul si bolile digestive

• Alterarea mecanismelor antireflux

Factor de risc asociat in:
Cresterea secretiei acide
1. Boala de reflux
gastroesofagian; clorhidropeptice;

2. Ulcerul gastric si • Scaderea capacitatii de aparare a

duodenal;
mucoasei reducerea secretiei de
3. Bolile inflamatorii mucus si bicarbonat
intestinale (CUH, B chron)
• Creste infectia cu HP
4. Neoplazii ale tubului
digestiv ( gastric , esofagian,
pancreatic, colon)
Sindrom
Barrett

Esofagitis grad D
Polipi colonici adenomatosi
 Rolul fumatului în patologia
cardiovasculară
• Fumatul = factor important de risc pentru afecţiuni redutabile deosebit
de frecvente şi grevate de complicaţii şi mortalitate ridicată:
– Ateroscleroza şi manifestările acesteia:
– Cardiopatia ischemică (angina pectorală, infarctul miocardic,
insuficienţa cardiacă, oprirea cardiacă, aritmii)
– Ischemia şi infarctul cerebral
– Ateroscleroza cu ischemia periferică a membrelor (arteriopatii oblit)
sau viscerală (HT renovasculară, infarctul intestinomezenteric,
etc)
– Dilataţiile anevrismale
– Ateroscleroza generalizată
– HTA esenţială şi complicaţiile acesteia
 Ateroscleroză

Atherosclerotic Disease
Right Coronary Artery

Lavi et al. Circulation. 2007;115:2621-2627; http://www.texasheartinstitute.org/HIC/Topics/Diag/diangio.cfm. Accessed June 14, 2007.

 Efectele fumatului (datorate nicotinei + CO)
asupra ap. cardiovascular

Accelerarea ATS la nivelul plăcilor de aterom prin:

Disfuncţie endotelială vasculară
Creşterea col LDL, a trigliceridelor şi scăderea HDL (fumatul se
asociază cu alţi factori de risc concomitenţi – alimentaţie, mod de viaţă)
Accelerarea fen trombotice
-   Creşterea fibrinogenului plasmatic şi adezivităţii plachetare
Fav. Stress oxidativ
Efect aritmogen
Spasme vasculare capilare (prin nicotină) şi ca o consecinţă, creşterea
tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace (stimulare simpatică)
↓ O2 (prin CO) ce ajunge la creier şi muşchi cu agravarea ischemiei.
 Fumat: ↑ mortalitatea prin
Risc of anevrism
Boala Coronariana si
anevrism
12

10
Relative Risk (95% CI)a

6 5.4

3.7
4
1.7
2 1.0

0
Nonsmokers 1-14/Day 15-24/Day 25/Day
Cigarettes/Day
Fatal CAD Current Smokers
a
The probability of an event (developing a disease) occurring in exposed people compared with the probability of the event
in nonexposed people. Adjusted for age.
Willett et al. N Engl J Med. 1987;317(21):1303-1309 .
Stop fumat: Îmbunătăţirea profilului lipidic
3.0 5.0 P<.015
2.5 3.78
P<.001 4.0 3.52
HDL (mmol/L)

LDL (mmol/L)
2.0
3.0
1.5 1.32
1.16
2.0
1.0
0.5 1.0

0.0 0.0
Smoking Abstentiona Smoking Abstentiona

HDL=high-density lipoprotein; LDL=low-density lipoprotein. aAbstention period of 17 weeks.

Eliasson et al. Nicotine Tob Res. 2001;3(3):249-255.
 Bolile vasculare periferice (BVP)
 ~ 50% din pacienţii cu
BVP sunt
asimptomatici

 5% - 10% din ei Build-up of

dezvoltă boli simpt. atherosclerotic
plaque in
până în 5 ani arterial wall

 Cei cu BVP simpt. au

risc crescut pt alte boli
vasculare şi de deces

Hankey et al. JAMA. 2006;295:547-553; Hooi et al. Am J Epidemiol. 2001;153:666-672; Hooi et al. Br J Gen Pract. 1999;49:49-55; Hooi et al. Scand J Prim Health Care.
1998;16:177-182; http://healthguide.howstuffworks.com/peripheral-artery-disease-and-intermittent-claudication-in-depth.htm. Accessed October 8, 2007.
 Fumat: claudicaţie
intermitentă şi necroze
Stenosis
 Risc de 4 ori mai mare of the Left Iliac Artery
 Mortalitatea la 5 ani pt cei cu CI ce
continuă să fumeze: 40% - 50%
 Rata amputaţiilor mai mare
 Direct b Buerger

Fumatul si riscul de AVC

 Fumatul este responsabil de 12% - 14%
din decesele prin AVC
 Fumatul creşte riscul de AVC:
 Acut: efect asupra formării

trombului
 Chronic: creşte frecvenţa ASC

Hooi et al. Scand J Prim Health Care. 1998;16:177-182; Kannel et al. Geriatrics. 1973;28:61-68; http://www.radiologyassistant.nl/en/42c2527422d06.
 Fumat: disfuncţie erectilă

 Dovezi certe ale relaţiei cauză-efect

 Risc de 2 ori mai mare comparativ cu nefumătorii
 Mecanism:
 Sinteza şi degradarea NO sunt diminuate, ceea ce
afectează dilatarea aa şi arteriolelor peniene
 Coagulabilitate crescută
 Antioxidanţi serici în cantitate scăzută
 Alterarea metabolismului lipidic şi glucidic
 Alterarea secreţiei de hormoni sexuali

 Renunţarea la fumat îmbunătăţeşte

capacitatea erectilă în formele uşoare de boală
© BMA Tobacco Control Resource Centre 2006
 Fumatul scade cicatrizarea rănilor

 Scade fluxul sanguin

cutanat
 Scade semnificativ
răspunsul imun
 Întârzie vindecarea rănilor
 Cel mai mare risc:
complicaţiile legate de
vindecarea post-operatorie
în artroplastii
Freiman et al. J Cutan Med Surg. 2004;8(6):415-423; KCI. http://db2.photoresearchers.com/search/SE6944.
Accessed October 23, 2007.
 Fumatul creşte incidenţa bolilor endocrine
- Osteoporoza
- Bolile tiroidei
- BasedoW 45%
- Insulin- rezistenţa/ diabetul

Riscul de diabet scade la stoparea

fumatului

a
The probability of an event (developing a disease) occurring in exposed people compared with the probability of the event
Dupa 20
in nonexposed people. Adjusted for age and BMI. Wannamethee et al. Diabetes Care. 2001;24(9):1590-1595.
de ani
 Fumatul şi fractura de şold
 Factor de risc la femei în menopauză:
 Cu 17%

 Cu 41% mai mare la femeile 60-70 ani

 Cu 71% mai mare la femeile peste 70 de ani

 Din totalul fracturilor de şold la femei, 1 din 8

poate fi atribuită fumatului

Law et al. BMJ. 1997;315:841-846.

 Efecte cosmetice
• Îmbătrânire
• pielii, riduri, aspect cenuşiu,rugos
– expunerea directă la fumul de tigară
– componenti toxici din singe –
– ↓ fluxul sangvin la nivelul tegumentului
– si deterioreaza colagenul, elastina
Fumatul şi
bolile renale Efecte pe ochi
 Risc crescut de: Fumatul: cataractă,
degenerarea maculară
 Diminuare a funcţiei
Risc de 2,9 ori mai mare
renale
comparativ cu nefumătorii
 Reducere a filtrării Există relaţie doză-efect
glomerulare
Renuntarea scade riscul
 Proteinurie
 Boli cronice renale –
relaţie doză-efect
 Schizofrenia şi fumatul
 Dintre toate bolile psihice, fumatul este
cel mai frecvent în rândul celor cu
schizofrenie (~70%-90%)
 Schizofrenicii fumează aproape de 3 ori
mai mult decât populaţia generală
 Schizofrenicii care fumează:
 Au simptome psihiatrice mai

accentuate
 Fumatul se coreleaza cu severitatea
 Număr crescut de spitalizări
atrofiei cerebrale globale subclinice
 Necesită medicaţie în doze mai mari
(Swan, 2000).
 Fumatul accelereaza declinul
cognitiv la varstnicii fara dementa,
dependenta de doza si
independenta de sex sau de istoricul
familial de dementa*
Compton et al. Harv Rev Psychiatry. 2006;14(4):212-222; Depressed Man_PRinc_SF8575_Reference. http://db2.photoresearchers.com/search/SF8575. Accessed September 28, 2007.
Williams et al. Addict Behav. 2004;29:1067-1083; Dalack et al. Am J Psychiatry. 1998;155:1490-1501; http://www.istockphoto.com/file_closeup/who/character_traits/weakness/
2700932_temporary_solution.php?id=2700932.
Fumatul şi depresia

 Fumatul este de 2 ori mai frecvent la cei cu

depresii decât în populaţia generală
 Fumătorii depresivi au şanse mult mai mici să
oprească fumatul

Risc de suicid

Relative risk was defined as the suicide incidence rate among those
a

with a history of smoking divided by the rate among nonsmokers.

Adjusted for time period, age, alcohol intake, and marital status.
Miller et al. Am J Public Health. 2000;90:768-773.
 Fumatul, aparat genital şi reproducerea

 Scade fertilitatea masculină şi feminină

 Scad şansele de reuşită ale fertilizării in vitro
 Produce impotenţă, frigiditate
 Ruptura prematura de membrana
 Nasteri premature
 Mortalitate la nastere a nn / SIDS
 Placenta praevia
 Menopauză precoce (2-5 ani)
 Efectul asupra ap. genital masculin şi
a vieţii sexuale
• Alterarea secreţiei androgenice
• Scăderea producţiei de spermă
• Scăderea morfologiei şi motilităţii
spermatozoizilor
• Scăderea potenţei sexuale prin
deteriorarea vascularizatiei peniene
• Scăderea libidoului
• Graviditatea ridica probleme de sanatate la fumatoare
CO - afecteaza transferul oxigenului prin placenta
Nicotina vasoconstrictia vaselor uterine hipoxie
 Fumatul asupra gravidei , nn si
sugar, copil
 Effecte Direct proportionale cu nr.
tigarete/zi;
 Mai ales la gravidele care continua sa
fumeze si in ultimele 3 luni de sarcina
 Apar si prin fumat pasiv
• Probabilitate de 2-4 x mai mare de a
avea feti cu greutate mica la nastere
 Avorturi spontane, sarcina ectopica
 Singerare in timpul gestatiei
 Infectiile cronice genitale
 Risc de fat mort – o rata de mortalitate
mai crescuta cu 25-50% fata de
nefumatoare
 Nastere prematura
Greutate mica la nastere
Intirziere in cresterea intrauterina
Nasterea prematura
S. mortii subite la sugar
Apnee obstructiva
Malformatii congenitale: keiloschizis,
palatoschizis
Cresteri tensionale la nou-nascut
Tendinta de 2 x de a opri alimentatia la sin
la copii din mame fumatoare
 Fumatul matern - important factor precursor pentru
astmul bronsic
 Reducerea functiei pulmonare la copii, la un consum
mediu al mamei de 10 tig./zi
 Creste nr. spitalizarilor copiilor pt. bronsite si pneumonii
in primii 5 ani de viata, la copiii ai caror mame sunt
fumatoare
 Risc pentru otite
 Risc pentru obezitate
 Dependenta nicotinica
Dependenţa medicamentoasă(OMS) = „starea psihică şi uneori fizică a unei
persoane rezultând din interacţiunea unui organism viu cu un medicament,
caracterizată prin modificări de comportament sau alte acţiuni care cuprind
dorinţa, impulsul de a lua acest medicament continuu sau periodic spre a
găsi efectele sale psihice şi a evita starea de disconfort prin lipsa acestuia”
Comportamentul fumătorului este dominat de:
1. o stare de calm, „de bine” atunci când concentraţia de nicotină a atins
pragul maximal în sânge
2.de o stare de anxietate determinată de scădere a concentraţiei nicotinei din
sânge
 Dependenţa nicotinică
1. Consum zilnic de ţigări, cu creşterea în timp al nr.
2. Dificultatea de a renunţa la fumat
3. Probabilitate crescută ca, în caz de sistare a fumatului să
apară sindromul de sevraj (dependenţă psihică sau fizică)
4. Efectele fiziologice şi psihotrope ale nicotinei depind de
doză şi de comportamentul individului

• Dependenţa psihologică:
- plăcerea inhalării, gestica, asocierea cu alcoolul, cafeaua
şi alte droguri
• Dependenţa socială:
- există o dificilă capacitate a fumătorului de a rezista
presiunii anturajului şi prin aceasta de a se „marginaliza”.
- Publicitatea exploatează din plin aceste aspecte prin
reclame, personaje „erou”, personajul pozitiv,
charismatic, curajos, cinstit care fumează (se asociază
idea succesului cu tutunul)
•Dependenţa emoţională:
1.fumatul creşte capacitatea de concentrare, creşte munca intelectuală
2.efect calmant, util în anumite situaţii de stress

•Dependenţa fizică – farmacologică (nevoia imperioasă, cu orice risc, de a

fuma iar în caz de oprire a fumatului apar simptome ale s. de sevraj)
1.Dependenţa fizică se datorează efectului nicotinei (=„drog”) datorită acţiunii
de inducere a dependenţei asemănătoare cu cea a drogurilor stupefiante
2. Majoritatea toxicomanilor sunt consumatori de tutun, de alcool şi tot mai
frecvent şi de droguri stupefiante.
 FAGERSTRÖM test
1) How soon after you wake up do you smoke the first cigarette?
•Under 5 minutes 3p
•6–30 minutes 2p
•31–60 minutes 1p
•More than 60 minutes 0p
2) Does it feel difficult for you to abstain from smoking, in places where smoking is banned?
•Yes 1p
•No 0p
3) Which cigarettte would it be the most difficult for you to give up?
•The first one in the morning 1p 0 - 3 points = mild
•All the others 0p
4) How many cigarettes/day do you smoke ?  4 - 6 points = medium
•10 or fewer 0p
•11–20 1p 7 -10 points = severe
•21–30 2p
•31 or more 3p
5) Do you smoke more frequently in the first hours after you wake up than in the rest of the day?
•Yes 1p
•No 0p
6) Do you smoke if you are so ill that you are immobilized to bed most of the day?
•Yes 1p
•No 0p
 Sindromul de sevraj

Deşi este cunoscut riscul fumatului în mod paradoxal,

fumatorii continuă fumatul.
Dacă se întrerupe fumatul = probabilitate crescută să
apară sevrajul (relevat de cel puţin 4 simptome):
-          Nevoia intensă de nicotină
-          Iritabilitate, sentiment de frustare sau de furie
-          Anxietate
-          Dificultate de concentrare
-          Agitaţie
-          Diminuarea frecvenţei cardiace
-          Creşterea poftei de mâncare şi câştig în greutate
 Renuntarea e dificila deoarece nicotina
are si unele efecte pozitive

• Creste motivatia
• Energia, starea de alerta, vigoare
• Senzatie de placere prin dopamina si fericire
• Creste concentrarea, performantele intelectuale, memorie si
capacitatea de rezolvare a problemelor – prin efecte de tip
epinefrina
• Scade apetitul
 Receptorul nicotinic acetilcolinic

Nicotine is an exogenous agonist to

the nicotinic Acetylcholine
Receptors (nAChRs)
distributed throughout the central
and peripheral nervous system.

Upon administration, nicotine binds

to the nAChRs and modulates the
neurotransmitter release.
Studies relate the pleasurable effects
of cigarette smoking to the nicotine
induced increase in dopamine levels
(DA) in the mesocorticolimbic system
in mammals ( in the reward circuit)

Leonard & Bertrand

Nicotine Tob Res, 2001; 3:203-223
 Receptorul nicotinic
• Sunt multe combinatii dar cel care au subunitatile
• alfa 4 beta 2 are cea mai mare afinitate la nicotina
 ARIA/ Circuitele de
RECOMPENSA/PLACERE
Nicotine effects on DA neurons
= n ic o t in e
= d o p a m in e

x
2 y
x x

Step one -
t wo m o le c u le s o f n ic o t in e b in d ...t h e n ACh R c h a n g e s c o n fo rm a t io n
t o t h e p e n t a m e ric re c e p t o r... a llo win g io n s t o flo w in t o t h e c e ll
 Tratamentul pentru
Renuntarea la fumat
Fumatul = boala….. Bolile se trateaza
Fumatul da dependenţă şi reprezintă o conditie ce
predispune la recădere cronică
tratament + consiliere permanenta

trebuie privit ca
Tratamentul pentru renuntarea la fumat si pentru dependenta de fumat
tratament specific de prima linie in toate specialitatile
medicale
Activitatile depuse pentru renuntarea la fumat ar trebui să reprezinte parte integrantă din
activitatile sistemelor de sanatate
Exista o corelatie stransa intre intensitatea consilierii pentru dependenta de
fumat si eficienta acesteia
Treating Tobacco Use and Dependence guidelines
Consiliere antifumat
Tot personalul medical:
 Profilaxie şi consiliere pentru renunţarea la fumat
 Informarea privind efectele nocive ale fumatului
 Sfatul minimal ( 1 – 2 minute) repetat

În centre cu competenţă
 Medicaţie antagonistă şi de reducere a sevrajului
 Plasturi cu nicotină, gumă
 Scade efectele somatice ale sevrajului
 Nu scade dorinţa de a fuma, pacientul trebuie să fie foarte motivat
 Efecte negative ale nicotinei - cardiovasculare
 Zyban – Bupropion
 Champix - Vareniclina Scad dependenţa şi efectele sevrajului
Tratamente

1. Nefarmacologice (educatia, terapia comportamentala)

2. Farmacologice (medicatie)
1. EDUCATIA
2.Tratamente farmacologice
Tratamente de inlocuire a nicotinei
– Guma de mestecat
– Plasture
– Inhalator
– Spray nazal
– Tablete
– Modalitati combinate
•Bupropion
•Varenicline
•Vaccin nicotinic ??
•Rimonabant
• Educatie precoce larga in scoli, universitati, media - TV
• Legislatie nationala si internationala (UE, SUA) unitara

• Cresterea preturilor produselor

Cigarette sales and average price

per pack* --- United States, 1970--
2008

• Interzicerea reclamelor si vanzarii de produse de tabac

• Transmiterea mesajelor pentru decidenti si populatie - permanenta + “Ziua fara

tabac” Ziua cancerului” Ziua BPOC”, simpozioane, Workshop
• Activitate specifica medicala antifumat
 WHO Framework Convention on Tobacco
Control - FCTC 2003
 Primul tratat public internaţional dezvoltat sub
auspiciile OMS – 170 ţări din 193 membre OMS
 Tabagismul problemă globală, mondială – OMS
chemare la cooperare mondială
 OMS luptă
 pentru inhibarea producţiei de tutun
 sprijinirea populaţiei pentru renunţarea la fumat şi
profilaxia fumatului
 Strategii OMS
 Preţuri şi taxe prohibite pt. reducerea
cererii şi producţiei tutun
 Protecţie faţă de expunerea la tutun
 Informare pe pachete a efectelor nocive
ale fumatului
 Educaţie, comunicare, training pt.
creşterea informaţiei în masă
 Măsuri pt. scăderea dependenţei şi
favorizarea renunţării la fumat –
susţinerea Programelor Naţionale
Antitabac
 Interzicerea consumului de către minori
 Amenzi pt. descurajarea producţiei şi
vânzării ilicite de tutun
 Suport pentru activităţi alternative
 Interzicerea publicităţii fumatului în sălile de spectacol,
şcoli, media, spitale, locuri publice (inclusiv in masina)
 Interzicerea vânzării minorilor a prod. de tutun
 Inscripţionarea pachetelor cu avertismente referitoare la
nocivitatea tutunului - 75%
 Implicarea Radio/TV naţionale în difuzarea de materiale
promoţionale antifumat
 Impunerea de taxe asupra activităţilor dăunătoare
sănătăţii
 Prevenţia şi tratamentul fumatului
• Informare
– Orice pacient care se adresează unui
serviciu medical (medic de familie,
medic specialist de ambulatoriu, spital,
stomatolog)
• la fiecare consultaţie, trebuie
chestionat cu privire la fumat
• informat despre efectele nocive ale
acestuia
• sfătuit să renunţe la fumat dacă
fumează
• Identificarea fumătorilor - trimiterea
pacienţilor către medici specialişti
instruiţi
• Consilierea şi susţinerea pentru
renunţarea la fumat
 Succesul este posibil

Voinţa pacientului de a renunţa la fumat,

motivaţia personală
+++
Ajutorul medical calificat şi susţinut
pentru ca acest deziderat sa fie atins şi menţinut pe
termen lung

• Sevrajul tabagic = însoţit rapid de efect benefic

asupra sănătăţii
• Educaţia antifumat mai importantă decât
mijloacele medicamentoase
 Renuntarea la fumat
Interventia de scurta durata
Exista o corelatie stransa intre intensitatea consilierii
pentru renunţarea la si eficienta acesteia

Intreaba Identifica toti fumatorii la fiecare vizita

Sfatuieste Sfatuieste energic toti fumatorii sa renunte la
fumat
Evalueaza Determina dorinta pacientului de a face o
incercare de renuntare
Asista Ajuta pacientul cu un plan de renuntare, pune
in aplicare o consiliere practica, adm
tratament si asigura suport social
Recomanda utilizarea de trat aprobate pt.
renuntarea la fumat
Stabileste Programeaza urmatoarea vizita
 Interventii la pacientii care nu sunt pregatiti
sa faca o incercare de renuntare la fumat

Importanta Personalizati motivele de renuntare

Riscuri Acute (ex: dispneea) si cronice (ex: progresia
BPOC, cancer)
Recompensa Imbunatatirea starii de sanatate, a imaginii de sine,
redobandirea simtului mirosului si gustului,
economie de bani
Obstacole Simptome de sevraj, frica de esec, cresterea in
greutate, lipsa de suport, depresia

Repetitia Majoritatea fumatorilor fac cel putin cateva incercari

pana ajung sa renunte definitiv.
Fumatul - conditie cu predispozitie la recadere
cronica dar cu potential de remisie pe termen lung.
 1. Sfatul minimal antifumat
Sfatul minimal antifumat de 3-5 min - "indicaţii verbale de a opri fumatul
+ informaţii despre efectele dăunatoare ale fumatului“
• Cu claritate şi fermitate, de către toate cadrele medicale, tuturor
pacienţilor
• Cea mai ieftină intervenţie medicală - ↑ratei de succes a abstinenţei
pe termen lung 5-10% *
• Personalizarea mesajului de renunţare la fumat în funcţie de pacient
• Relevarea motivaţiei, riscurilor posibile pentru sănătate
• Relevarea recompensei în schimbul renunţării la fumat

• Repetarea intervenţiei în vederea asigurării şi menţinerii abstinenţei

• Majoritatea persoanelor fumează nu pentru că nu ar dori sa renunţe la
fumat, ci pentru că nu pot să realizeze un sevraj suportabil
Wilson DH, Wakefield MA - „Sick of smoking” Evaluation of a targeted minimal smoking cessation intervention in general practice,
Med J Aust 1990,152:518-21;
 2. Consiliere de specialitate
Fumătorul care NU reuşeşte să renunţe la fumat singur sau în urma sfatului
minimal este îndrumat spre servicii de consiliere de specialitate

• In Romania - Centre de renunţare la fumat

– Medici calificaţi implicaţi în această activitate
– Program Naţional de Sănătate finanţat de MSP - STOPFUMAT

• Medicii vor alege, pt. fiecare pacient în parte, cea mai potrivită
metodă de a renunţa la fumat

• Opţiuni terapeutice:
– Nonfarmacologice – educaţie, informare, suport psihologic
– Farmacologice
– Mixte
 Şedinţa de consiliere
• Stabilirea statusului fumatului si a nr. PA
• Aprecierea severităţii dependenţei tabagice prin Q Fagerström
• Aprecierea dependenţei comportamentale, psihologice, sociale
• Analiza tentativelor anterioare de renunţare la fumat
• Prezentarea diagnosticului şi opţiunilor terapeutice
• Prezentarea simptomelor de sevraj
• Îndreptarea ideilor greşite: light, brusc-treptat, autoculpabilizarea
• Realizarea planului - Stabilirea zilei Z + ritm de dispensarizare
• Consiliere - Motivare
– Identificarea punctelor slabe + argumente pozitive „ex. fumatul scade
performanţele fizice, profesionale, sexuale, face riduri, cheltuială de bani”
– Ex. de persoane foarte cunoscute care s-au lăsat de fumat
– Să evite anturajul în care se fumează
– Să arunce toate obiectele ce îi amintesc de fumat
– Să aibă activităţi plăcute ce pot oferi compensaţii
– sport, terapie ocupaţională, filme, hobby, plimbări, rebus, sex
• Materiale educative
 3. a) Terapia de substituţie
nicotinică
Terapia de substituţie cu nicotină (gumă, timbru) - pt.
reducerea s. de sevraj ( 8 săpt)
• Nu diminuă in mod deosebit nevoia fumatului (dar noi
inducem si aceasta idee)
• Numai la cei care au renunţat deja la fumat altfel
aportul suplimentar de nicotină poate avea ef.
adverse: palpitaţii, dureri toracice, cefalee, iritabilitate.
• TSN duce succesul renunţării la fumat alături de
consiliere la 25 -30%
• Guma cu nicotina – da leziuni ale mucoasei
bucale
• Lozenge
• Inhalator cu 10 mg nicotina din care se
absoarbe doar 2 -4 mg
• Precauţie in af. cardiovasculare, digestive,
hipertiroidism sau la gravide
• La cei cu peste 10 t/zi se va incepe cu pach mare 21
mg 6 sapt apoi 14 (2 sapt )

Tonnesen P, Mikkelsen K, Markholst C - Nurse-conducted smoking cessation in patients with COPD

using nicotine sublingual tablets, Chest 2006,130/2, 334-42;
 Bupropion (wellbutrin)
Bupropion - antidepresiv ce blochează selectiv la nivel SNC rec. NA, dopaminei,
nicotinici anticolinergici, det. ↓ plăcerii şi nevoii de a fuma, ↓ s. de sevraj
Actioneaza ca un agosnist dopaninic
Antidepresiv
 2 luni sub control medical 2 x 150 mg SR ( studii de utilizare indelungata 1,5 ani)

• Nu are acţiune nicotinică iar ef. adverse sunt: insomnie, uscăciunea gurii, rar ameţeli

• Bupropion dublează renunţarea la fumat faţă de alte măsuri (singur 25 - 30% rată
succes)

• Nu determină supragreutate (chiar este opţiune în tratamentul obezităţii)

Fava M, Rush AJ, Thase ME - 15 years of clinical experience with bupropion HCl. Prim Care Companion J Clin Psychiatry 7/2005, (3):106-13;
Jorenby D, Hays JT, Rigotti NA - Efficacy of varenicline an α4ß2 nicotinic acetylcholine receptorpartial agonist, vs placebo or sustained-release bupropion for smoking cessation.
JAMA 2006;296(1):56-63;
 Vareniclina Chantix,Champix
Antagonist parţial al recept. nicotinici α4β2 SNC de care se leagă specific
blocând acţiunea nicotinei (interferează cu efectul de „recompensă” al fumatului).
Pacientul nu mai simte plăcerea fumatului.

Agonist parţial al recept. nicotinici (eliberează dopamină) - previne s. de sevraj

• Rata de succes 4 ori > placebo şi de 2 > ca şi la Bupropion

• Tratament - 12 săpt. (1-2 x 1 mg), poate fi prelungit în condiţii de siguranţă 6 luni,

previne recidivele

• Este indicat mai ales la pacienţii cu dependenţă medie şi severă

• Nu are efecte nicotinice – indicaţii largi

• Efectele adverse sunt comune şi benigne: greaţă, constipaţie, vise, dureri de cap

• Este contraindicată la gravide, lactaţie, în afectarea renală şi sub 18 ani

Nides M, Oncken C, Gonzales D - Smoking cessation with varenicline: Results from a 7-week, placebo and bupropion-controlled trial. Arch Intern Med 2006;166(15):1561-8;
Tonstad S, Tonnesen P, Hajek P - Effect of maintenance therapy with varenicline on smoking cessation. JAMA 2006;296(1)64-71;
Scade eliberarea de dopamina in N accumbens
Efecte adverse f mici nesemnificative
 Vaccinul antinicotinic
Poate fixa nicotina din sange si sa o indeparteze din sistem
Ar fi ideal pentru prevenirea recaderilor
Ar preveni inceperea la o populatie expusa la fumat pasiv si la o populatie
cu risc crescut
NU se va administra inainte de incercarea de oprire a fumatului ( face sa
dispara mai repede nicotina din sange --- cresterea nevoii)
 Principiul: nicotina este o moleculă mică ce poate depăşi bariera hemato-encefalică,
motiv pentru care apar atât de uşor efectele centrale (psihotrope şi dependenţa).
Dacă se introduce o cantitate mică de nicotină modificată (vaccinul), se generează
răspuns imun specific (anticorpi faţă de o anume parte a nicotinei).
La introducerea ulterioară a nicotinei, se produce rapid o cantitate mare de anticorpi
care se leagă specific de nicotină astfel încât dimensiunile ei cresc şi nu mai poate trece
bariera hemato-encefalică.
Consecinţa: persoana nu mai resimte efectele centrale, nervoase ale nicotinei (nici pe
cele psihice, de recompensă, nici dependenţa) iar consumul de tutun îşi pierde sensul.
Implicaţiile sunt foarte complexe: vaccinul nu numai că îi ajută pe fumători să renunţe
mai uşor şi mai repede, dar îi ajută şi pe foştii fumători să nu mai reia fumatul şi pe
nefumători să nu înceapă consumul de tutun.
Mai mult, vaccinarea poate avea implicaţii şi pentru femeile însărcinate prin blocarea
efectelor nicotinei asupra fătului (chiar dacă mama nu fumează, în sângele ei – pe care îl
împarte cu fătul – există nicotină provenită de la fumătorii din jur).
Fortunately, there is an absolute certainty that smokers can regain the health of their
brain. The very same physiological processes that allow smokers to become addicted,
also allow smokers to successfully recover. What’s more, these processes can be
invoked and practiced by the user through progressive treatments
• Dependenta nicotinica
scade pe masura ce se
scade expunerea la
nicotina – plasticitatea
neuronilor din creier (si a
receptorilor)
• Asa se explica succes pe
baza NRT care slabeste in
timp dependenta
 CO - carbon monoxide
COexp – Carbon monoxide content of exhaled air:
•COexp < 5ppm for non-smokers
•COexp > 10ppm for smokers and increases according to the nr. of cigarettes
•the patient can appreciate how quitting reduces CO intoxication, improves oxygenation of the
body (HbCO) and increases compliance to treatment,
• the health care provider can modulate his/her therapeutic intervention verifying the patient’s
adherence to the treatment programme.
•smoking cessation centres should be equipped with a CO analyzer

Cotinin
•Nicotine metabolism products.
•Individual assessment of exposure to tobacco smoke
•Half-life of 15-20 hours
•Measurable in blood, hair, saliva and urine:
– < 15 ng/ml – in non-smokers
– > 200 ng/ml – in smokers
– could reach the value 1000 ng/ml
 Tabagismul cronic
Cauza cea mai uşor
evitabilă de morbiditate şi
mortalitate
Program
STOPFumat
Ziua Mondială fără tutun – 31 Mai 2017
– Ocazie de informare a populaţiei
privind efectele nocive ale
fumatului
– Ocazie de responsabilizare a
forurilor de decizie privind
necesitatea intensificării eforturilor
pentru lupta împotriva fumatului