Tehnici de argumentare și

prezentare
Bratu Valentina
Profesor-Stanciu
 Retorică și argumentare în contet comunicațional
O perspectivă actuală actuală asupra retorici trebuie dezvoltată în raport cu sfera
comunicăriii în general și cu interațunile comutative ce generează spațiul social
în general. Din acest punct de vedere studiul este esențial atât pentru înțelegerea
modului de producere de producere a discursului adecvat situațiilor de comunicare
cât și pentru receptarea critică a oricărui text .Prin aplicarea unei grile corecte de
decodare.
Dacă interaționalitatea și finalitatea sunt doua coordonante definisorii ale
comunicării atunci, relevanța argumentării în procesul de argumentare este de consttare
Căci, nu putem vorbi despre efectele comunicării fără a avea în vedere științele
cominicării..
Dacă efectele corespund sau nu intenției depinde de o serie de facori.
Un alt factor important este prestigiu oratorilor , contextul în care se va duce comuni-
carea. Așadar, alegerea modalitățiilr de comunicare nu este idepedentă de efectul
de care vorbitorul își dorește să obțină la baza comunicării argumentative
-idepedența dintre intenție, finalitate și mijloacele comunicării.
Istrumentul comunicării este argumentul care în virtutea construirii sale conform
unor reguli și principii permit exprimarea faptelor și datelor ce susțin teza propusă.
Orice argument trebuie să îndeplinescă 3 condiții fundamentale
-de informare,să dovedească și să obțină acceptarea de către obiect.
 În concluzie ,orice comunicare este o încercare de a influența COMUNICAREA
Urmărește să transmită un sens,fapt ce NU se poate realiza ,fără influențare.
Comunicarea persuasivă
În lumea actuală foarte multe aspecte esențiale ale existenței individului depind de
COMUNICAREA PERSUASIVĂ. Acestea joacă un rool important ,atât în
comportamentul interpersonal cât și in comportamentul social. Chiar dacă nu transmit
mesaje persuasive în mod frecvent ne aflăm foarte des în situații de a fii convinși de
către alții în clitate de recptori.
Definițiile persuasive se concentrează pe efectele,premisele și mijloacele acestora.
Vorbind despre efect în care putem să definim ca un complex un ansamblu de efecte
asupra receptorului. Prin efectele con,crearea motivațieuputem ,schimbarea gândurilor
influențarea alegerilor, creerea sentimentelor de identificare din punctul de vedere a
emițătorului.
Premisele sunt de 3 tipuri psihologice,raționale și culturale.
1-Premis psihologice –se referă la procesele psihologice active în cazul majorității
oamenilor .
Atitudiniile –trebuie înțelese drept dispoziții comportamentale sau stări intrioare cu o
durată mai lungă sau mai scurtă .
2-Raționamente –Acestea se referă la structurile logice.
3-Premise culturale – se referă la sistem de valori,convingeri,modele comportamnte,
care stau la baza individului și care se propagă prin intermediul
-educației
-povești
-propriile observații
În contextul concuremțiilor la nivelul comunicării ori emițător trebuie să țină seama
de faptul că msajul său va fii asimilat cu altele.
1. Funcția emotivă-funcție concentrată supra emițătorului ,arată atitudinea față
de ,mesajul pe care îl trimite. Se OBS prin explicații ți interjecții.
2. Conotativă-se concetrează asupra receptorului folosind energia vocatorului.
Ex- ,,Trebuie să încerci .,,
3. Funcția referențială –trimite la context și la obicul comunicării
Ex-,, Lumea este în continuă mișcare noi îți propunem cea mai nouă aplicație.,,
4.Funcție patică –orientată spre mesaj , restabilirea și menținerea controlului
prin msaj . Ex ,, pregătit pentru noua aplicație? ,,
5-Metalifică –CODUL MESAJULUI
6.-Funcția poetică - Utilizarea ăn mesaj ( comparatii,epitete,figuri de stil).
Situația Comunicațională și actoria argumentării

Discursul argumentat Nu prezintă o acțiune și un fenomen aflat într-o strânssă

relație .
El poate fii privit ca un eveniment comunicativ,care se desfășoară într-o anumită
caliate
al cărei coordonanțe pot fii senzitive.
Prin urmare înțelesul al unui discurs și intenția comunicatorului sr clsrifică
imediat ce clasăm discursul într-un context de comunicare , la fel cum schimbarea
contexului poate
chimba discursul .

Conceptul situație cominicațională trimite la Karios și descoperă sensul inițial al

acestor do
Situația comunicaționala tirmisă la ansamblul factorilor care influențează
semnificația
mesajului. Sunt sociali și psihologici.
 Actorii comunicării și adaptarea la audiență
Argumentarea – reprezintă marca dezbaterilor prin care o parte urmărește
să obțină acordul .
Interațiunea interațională –prin care expune comunicarea este motivată
printr-un posibil dezacord între cele două părți. Prin argumentare ,acel dezacord trebuie
să fie INTRUCTIV sau ANTICIPAT, de către cititor cu scopul de a fii eleiminat.
Orice alimentare are la bază și o serie de premise care pot reprezenta un mic acord.

Adaptarea discuesului la audiență presupune încercareaaproprierii de interlocutori.

Emițătorul trebuie să evidențieze bunele sale intenții și respectul.
Adaptarea la audință , se realizează prin argumentele încadrăriII
APEL LA SUPRAPOZIȚII COMUNE
RECADRAJULÂ
RECURS LA AUTORITATE
1. Apel la suprapoziții comune – constă în activarea uneia sau mai multor valori ale
audienței ca factori primari de acord între emițător și receptor. Acest tip de argument
se poate exprima prin formule linvistice -,, Știti la fel de bine ca și mine că.,,
,, cu toți știm că .,, ,,suntem de acord că,, .
2 Reâncadrarea se referă la redefinirea unor concepte utilizate de orator pentrua creiona
O realitate similară celei percepute de public.
Formulele sunt - ,, folosesc cuvântul X în sensul ,, ,,prin conceptul y, înțeleg că,,.
3. Recurs la autoritate –este folosit pentru a evoca experiența personală a oratorului iar
Formule folosite sunt- ,,Vă spun asta din experiență ,, ,,credeți-mă am trăit asta,,.
Dar, în decursul la autoritate se poate decurge la mărturia unui text de persoane.

Teoria retoricii
Triada ,erthos,logos
Aristotel a realizat mijloacele retoricii triada. Mdodelele ideale ale comunicării persuasive este
cel care aegumentează echilibrul.
Etosul sau apelul etic –trimite la caracterul oratorului ptin calitățiile acestuia. Dintre calitățiile
oratorului , cele mai importante sunt
-autoritatea
-carisma
-bunele intenții
Argumentele legate de athos sunt din orin normal și țin de atitudine pe care le manifestă
oratorul pentru a inspira. Oratorul își poate constituii argumente pe mai multe strategii
Bună voință și sinceritate.
Pathos – sau apelul patic urmărește persoana prin intermediul emoției și stilul imaginii.
Efectul Emoțional-se manifestă prin crearea empatiei cu autorul și poate fii treansmis prin
povestire . Astazi, prin povestire se transmit cele mai bune idei și credințe ale oratorului.
 Argumente legate de pathos-sunt argumente efectiv destinante emoțiilor ,sentimen-
telor ,furia,bucuria,teama,mandria.
Logos-ul sau apelul logic realizează persuasiunea prin recurs la rațiune și prin oferirea
problemelor,faptelor. Redarea logică a ideilor se realizează prin diverse tipuri de
reționamet.
Raționamentul – este o procedură prin care obții informații noi prin,combinarea celor
deja existente.
Raționament inductiv –constă intr-o inferență ce pleca de la singular si ajunge la
plural. Este raționamentul prin care se ajută la principii generale privind de la observr-
vație la raționament.
Raționament demonstrativ –formă de raționament în care CONCLUZIA vine ca
urmare logică.
Raționamet analogic –reprezintă o bază pe compararea a cel puțin două obiecte
Existându-se ca de aici v-om deduce 1 din cele două.
 Tipologia argumentelore
Argumente bazate de autoritate persoană , valori.
Argumente bazate pe fapte. FAPTUL poate fii proceput drept anasamblu datelor ,
succesibile de a fii obs. Fie că ele sunt obs.directe fie pe baza documentelor.
Este utilizat în toate domeniile .
Medicină –Simtomele devin fapte pe baza cărora se stabilește o boală.
În Sociologie – obs. Faptelor unor comunicări considerate fapte generalizate.
Juridic- fapte demonstrative.
Principalele uilizări așe argumentelor –fapte
1. Corelarea faptelor asfel încât ele să constituie o argumentare rațională.
2. Selecției faptelor – Necesitatea faptelor ce susțin teza.
Argumente bazate pe fapte
Exemple Poate fi definit drept faptul singular care îndeplinește pentru autoriate.
Rolul Exemplelor –este de a ilustra și de a sugera aptitudini,comportamente.
Argumente bazate pe autoritate
1Persoanei- O persoană are autoritate dacă îndeplinește simultan două condiți
1.Să aibă competență și 2. competența sp fierecunoscută de ceilalți.
Simpla invocare – a numelui unei personalități din diferite domenii, poate
determina grade de acțiune sau convingere ,uneori într-o mai mare msură ca fapt
sau exemplu.
 Autoritatea valorilor
Fiecare domeniu de cunoaștere expune o sumă de valori care orientează întregul sistem al
domeniului respectiv . Unele sunt valori generale altele valori specifice.
EX Adevăr și Eroare
Domeniu juridic - legea
Dom. Moral-respect,educație
Dom.politic-demorație ,libertate
2. Clasifiarea argumentelor

1. Contrario- Un mod de argumentare analogică ce se bazează pe traseul de la contrariu la

Contrariu după schemă. A-B
EX Dacă facem sport suntem sănătoși
Dacă nu facem spoer nu sunt suntem sănătoși.
2.Argumente ad. Hominem( despre omul care vb)
Însens larg reprezintăun atac cu referire strictă la individualitatea adversarul. Mecanismul se
bazează pe deplasarea accentului dinspre teză sau persoană cu care să discute.
Tactici Să urmărim contrdicțiile între spusele peroane și credințeleacestora.
3. Argumentul la factori ( dintr-un motiv puternic)
Mod de argumentare prin care se argumentează că ceea ce este important într-un caz, se
extinde asupra altu-i caz. Cel de-al doile caz, prezetând motive mai puternice pentru
situația importantă prezentată în primul caz.
 A Exemplu Dacă proteția solară este importantă în cazul atulțiilor ,
B ea este cu atât mai importantă în cazul copiilor.

Patologia argumentelor / argumentul cosecințelor

Se bazează pe folosirea unei scheme cauzale neadecvate ce duce la respingerea
unei teze din cauza cosecințelor negative ale acestora