Referat: Vascularizatia si

enervatia regiunii cap git

Elaborat rezidenti gr. 102: Diana Ursu,

Tatiana Galit, Irina Cebotaru, Bujor Marcel
Vascularizația capului și gâtului este realizată de 2 artere: Artera carotidă
comună , Artera subclaviculară .
Arterele date au raporturi cu structurile anatomice adiacente: - organele
gâtului; - ganglionii limfatici; - venele; - nervii.

Termenul ”carotid”, după Donat Tibot (1964) provine de la grecescul karoo –

a provoca somn profund.
ACC dreaptă și stângă diferă prin origine, traiect, lungime şi raporturi.
ACC dreaptă provine de la trunchiul brahiocefalic;
ACC stângă de la arcul aortei, ambele au 2 porțiuni: - intratoracică și
cervicală, porțiunea intratoracică a ACC stângi este mai lungă cu 2-2.5 cm.

Traiectul ACC: Ascendent, aproape vertical, străbate regiunea triunghiului

carotid,in dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid se împarte în: Artera
carotidă externă (ACE), Artera carotidă internă (ACI).

Pe întreg traiectul său este însoţită de vena jugulară internă, dispusă lateral şi
de nervul vag.
ARTERA CAROTIDĂ EXTERNĂ (arteria carotis externa)
Limite: Limita inferioară este reprezentată de bifurcarea arterei carotide comune
şi corespunde marginii superioare a cartilajului tiroid al laringelui.
Limita superioară corespunde colului condilului mandibulei; la acest nivel se împarte
în cele două ramuri terminale:-artera temporală superficială -artera maxilară.

Traiect artera carotidă externă

Traiect vertical ascendent, străbate regiunea trigonului carotic şi pătrunde în
parenchimul glandei salivare parotide, unde formează planul profund arterial.

Raporturi
 In porţiunea cervicală anterolateral cu muşchiul sternocleidomastoidian şi nervul
Hipoglos, medial cu faringele, posterior cu artera carotidă internă, în porţiunea
cefalică, artera carotidă externă trece pe sub faţa profundă a pântecelui posterior
almuşchiului digastric şi amuşchiului stilohioidian, apoi pătrunde în glanda parotidă
Colaterale artera carotidă externă
1.ARTERA TIROIDIANĂ SUPERIOARĂ (A.thyroidea
superior)

Îşi are originea pe faţa anterioară a carotidei externe, fiind prima

ramură colaterală.

Are un traiect inferomedial îndreptându-se către polul superior al

lobului tiroidian.

Este în raport cu faringele fiind acoperită de muşchiul SCM.

Artera tiroidiana superioara
De-a lungul traiectului emite următoarele ramuri colaterale
1.ramura sternocleidomastoidiană ce vascularizează porţiunea inferioară
a muşchiului sternocleidomastoidian 
2.ramura subhioidiană vascularizează muşchii subhioidieni
3.ramura cricotiroidiană, vascularizează muşchiul cricotiroidian
4.ramuri ce vascularizează nodulii limfatici cervicali inferiori profunzi 
5.ramuri anastomatice cu artera tiroidiană inferioară şi arterafaringiană
ascendentă 
6.  ramurile terminale se distribuie glandei tiroide
7.ramura glandulară anterioară 
8. ramura glandulară laterală 
9.ramura glandulară posterioară
2. ARTERA LINGUALĂ (A. lingualis)
 Îşi are originea pe faţa medială a arterei carotide externe la 15 mm
superior de originea arterei tiroidiene superioare, corespunzător
osului mare al osului hioid.
 Este situată profund în raport cu muşchiul constrictor superior al
faringelui. Se angajează prin interstiţiu dintre muşchiul genioglos şi
muşchiul longitudinal inferior al limbii.
Regiuni topografice
Patrulaterul lui Beclard
Este delimitat astfel: -superior: nervul hipoglos -inferior: cornul
mare al osului hioid - anterior: pântecele mastoidian al muşchiului
digastric - posterior: marginea posterioară a muşchiului hioglos. În
aria patrulaterului lui Beclard este reperată artera linguală imediat
după originea ei. La acest nivel ea poate fi ligaturată deoarece nu a
emis artera dorsală a limbii. 
Triunghiul lui Pirogoff
Se delimitează astfel: - superior: nervul hipoglos - inferior: pântecele mandibular al
muşchiuluidigastric şi tendonul său intermediar - anterior: marginea posterioară a
muşchiului omohioidianÎn aria triunghiului arteralinguală dă cea
mai puternică ramură
colateralăartera dorsală a limbii

 Artera linguală
 ramuri terminale
Artera linguală se termină prin două ramuri.
Artera sublinguală
pătrunde şistrăbate loja glandei sublingualefiind situată medial de glandasublinguală.
Artera profundă a limbii sau artera ranină se află situată întremuşchiul genioglos şi
muşchiul longitudinal inferior al limbii,respectiv la 1 cm de faţa dorsală a limbii.
Cele două artere ranienerealizează de-a lungul traiectului lor, către vârful limbii,
numeroase anastomoze.
3.ARTERA FACIALĂ (a. facialis)
 traiect
Se desprinde de pe faţa anterioară a arterei carotide externe la 5 mm
superior de
originea arterei linguale. Are un traiect  foarte sinuos cu multiple
sinuozotăţi şi schimbări ale direcţiei. Situată iniţial profund, în raport cu
faringele se angajează pe sub muşchiul stilohioidian şi pântecele
mastoidian al muşchiului digastric şi pătrunde în loja glandei
submandibulare unde estedispusă profund.
Înconjoară glanda submandibulară şi ajunge pefaţa superficială a acesteia,
apoi intersecteazămarginea inferioară, bazilară, a corpului mandibulei
corespunzător locului unde margineaanterioară a muşchiului maseter 
întâlneştemarginea inferioară a corpului mandibulei.
La acest nivel artera facială este situată superficial,subtegumentar.
În  continuare străbate regiunea facială având un traiect oblic ascendent
lateromedial, cunumeroase flexuri.
Atinge comisura buzelor, străbate şanţul nazogenian şi ajunge la nivelul
unghiului medial al orbitei unde se termină prin artera unghiulară.
Artera faciala colaterale
Traiectul sinuos alarterei faciale permitealungirea sau scurtarea configuraţiei în
timpuldesfăşurării proceselorde masticaţie şi fonaţie.
 Ramurile colaterale, în număr de şase, pot fiîmpărţite în:- ramuri cervicale
- ramuri faciale
Artera palatină ascendentă
(a. palatina ascendes) are un traiect vertical în raport cu faţa laterală a
faringelui. Vascularizează pereţiifaringelui, vălul palatin şi amigdala palatină.
Ramurile glandulare
(Rr. glandulares) submandibulare vascularizează glanda submandibulară.
Artera submentală
(a. submentalis) se îndreaptă anterior în raport cu faţa superficială a muşchiului
milohioidian, pe care îl vascularizează.
Artera labială inferioară
(a. labialis inferior) se desprinde din artera facială la nivelul comisurii buzelor, apoi are
un traiect sinuos în profunzimea buzei inferioare şi se anastomozează cu cea de
parteaopusă.
Artera labială superioară
(a. labialis superior) străbate buzasuperioară anastomozându-se cu cea de partea opus.
Prin anastomozelerealizate între arterele labiale se constituie inelul arterial peribucal.
 Artera laterală a nasului
(a. lateralis nasi) vascularizează aripa şi lobul nasului
Artera faciala ramura terminala
Artera unghiulară
(a. angularis) ramura terminală a artereifaciale se află în şanţul nazogenian apoi ajunge în
unghiul medial alorbitei unde se anastomează cuartera dorsală anasului, ramură a arterei
oftalmice.
ARTERA TEMPORALĂ
SUPERFICIALĂ (a.temporalisuperficialis)
Îşi are originea în artera carotidă externă, în plin parenchim
glandular parotidian, corespunzător colului condilului
mandibulei.Are un traiect ascendent oblic dinăuntru înafară,
părăseşte glanda parotidă şi se dispune posterior de articulaţia
temporomandibulară şi anterior de tragus.
Îşi continuă traiectul ascendent venind în raport cu faţa
superficială a arcadei
temporozigomatice, iar la 3cm superior de aceasta se împarte
în două ramuri terminale ramura anterioară, frontală ramura
posterioară, parietală.
 
ARTERA TEMPORALĂ SUPERFICIALĂ ramuri terminale,colaterale
Cele două ramuri terminale au un traiect sinuos cu multe inflexiuni fiind dispus
subtegumentar.
Vascularizează tegumentul regiunii frontale şi a regiunii parietale.
În traiectul său, artera temporală superficială emite şase ramuri colaterale
ramura parotidiană vascularizează parenchimul glandei parotide
 ramuri articulare care se distribuie articulaţiei temporomandibulare
ramuri auriculare vascularizează pereţii pavilionului auricular 
artera transversă a feţei are un traiect orizontal, străbate dinapoi înainte glanda
parotidă, apoi vine în raport cu faţa superficială a muşchiului maseter şi a muşchiului
buccinator. Vascularizează structurile ce intră în alcătuirea regiunii geniene.
artera zigomatico-orbitală ajunge pe faţa temporală a corpului osului zigomatic,
abordează orificiul zigomatico orbital şi pătrunde în canalul zigomaticoorbital
artera temporală profundă mijlocie are un traiect ascendent oblic angajându- se între
peretele osos al fosei temporale şi fascicolul mijlociu al muşchiuluitemporal pe care îl
vascularizează.
 
ARTERA MAXILARĂ (A. MAXILLARIS)

A doua ramură terminală aarterei carotide externe prezintă iniţial un parcurs

intraparotidian. Apoi străbate Butoniera retrocondiliană a lui Juvara delimitată
între colul condilului mandibulei şi ligamentul sfenomandibular
şi pătrunde în fosa infratemporală. Seangajează prin interstiţiul delimitat
între cele două fascicule musculare ale muşchiului pterigoidian lateral.
În continuare descrie o curbă cuconvexitatea orientată anterior
îndreptându-se către tuberozitatea corpului osului
maxilar, pătrunde în fosa pterigopalatină, pe care ostrăbate, orientându-se
către foramenul sfenopalatin, unde se termină prin arterasfenopalatină,
care reprezintă ramura sa terminală. Prin vastul teritoriu vascularizat,
artera maxilară realizează o complementare cu teritoriul de inervaţie al
nervului trigemen.
Traiectul arterei maxilare

1.Segmentul mandibular, retrocondilian

2.Segmentul pterigoidian, situat între cele două fascicule ale
muşchiului pterigoidian medial
3.Segmentul pterigoidian, dispus în fosa pterigopalatină

Artera maxilara ramuri colaterale

Ramurile colaterale sunt variate în ceea ce priveşte originea,traiectul şi numărul.
 A.Artera timpanică anterioară pătrunde prin scizura pietrotimpanică în cavitatea
timpanică
 B.Artera meningee mijlocie are un traiect ascendent, se angajează prin foramen
spinos, pătrunde în craniu, unde se împarte în mai multe ramuri:-ramura
anterioară,-frontală,-ramura orbitală, -ramura parietală, -ramura pietroasă, -ramura
timpanică superioară care parcurge canalul nervului pietros mic. Vascularizează casa
timpanului.
VENA JUGULARĂ INTERNĂ (VENA JUGULARIS INTERNA)
Îşi are originea la nivelul găurii jugulare fiind continuarea sinusului venos sigmoid
al durei mater.
 Are un traiect descendent, de la nivelul foramenului jugular până la confluentul
venos a lui Pirogoff ce este situat posterior de extremitatea medială a claviculei. La
acest nivel se uneşte cu vena subclavicularăşi formează trunchiul venos
 brahiocefalic.
La început este alături de artera carotidă internă şi de nervul vag, apoi de artera
carotidă comună şi nervul vag.
Traiectul venei jugulare interne, raportat la pântecele mastoidian a muşchiului
digastric şi a muşchiului omohioidian, este împărţit în trei segmente:
 1.Segmentul superior este cuprins între foramenul jugular şi pântecele mastoidian al
muşchiului digastric.Vena jugulară internă realizează următoarele raporturi:-anterior cu
elementele musculoligamentare ce formează buchetul lui Riolan- posterior cu muşchii
prevertebrali -lateral cu glanda parotidă- medial cu faringele, cu nervii cranieni
glosofaringian, vag, accesor, hipoglos, cu artera carotidă comună.
2. Segmentul mijlociu cuprins între pântecele mastoidian al muşchiului digastric
şi porţiunea superioară a muşchiului omohioidian.
Vena jugulară internă realizează raporturi:-anterior cu ansa cervicală şi muşchiul
sternocleidomastoidian- posterior cu muşchii prevertebrali -lateral
muşchiul sternocleidomastoidian -medial cu artera carotidă internă, apoi cu artera
carotidăcomună şi nervul vag.
3.Segmentul inferior este situat inferior de muşchiul omohioidian.
Realizează raporturi astfel: -anterior cu muşchiul sternocleidomastoidian - posterior
cu muşchiul scalen anterior şi venasubclaviculară - lateral cu nervul frenic-medial cu
artera carotidă externă, cu nervul vag, cu esofagul cervical
Venele afluente venei jugulare interna
1.Venele faringiene (v. pharyngeals)
Drenează sângele venos ai pereţilor faringelui care este drenat în plexul venos faringian.
La nivelul osului hioid vena jugulară internă primeşte caafluenţi vena facială, vena
linguală, vena tiroidiană superioară fie direct, fie prin intermediul unui trunchi comun
venos tiro-lingo-facial.
2.Vena facială (v. facialis)
Se formează la nivelul unghiului intern al orbitei sub forma venei unghiulare. Cu
un traiect sinuos ea descinde prin şanţul nazogenian, trece profund de muşchiul
zigomatic mare, apoi străbate faţa superficială a muşchiului maseter şi ajunge
la nivelul marginii inferioare bazilare a corpului mandibulei. Pătrunde şi străbate
loja glandei submandibulare, iar la nivelul unghiului mandibulei se uneşte cu vena
retromandibulară, care anastomează vena jugulară externă cu vena facială
 3.Vena linguală (v. lingualis)
Se formează prin unirea venelor dorsale ale limbii, a venelor ranine şi
a venelor linguale profunde. Drenează în vena jugulară internă direct sau
prin trunchiul venos tiro- lingo-facial.
4.Vena tiroidiană superioară (v. thyroidea superior)
Se formează la nivelul polului superior al lobului glandei tiroide de unde are
un traiect superolateral încrucişează artera carotidă comună şi drenează în
vena jugulară internă fie direct fie prin trunchiul venos tiro- lingo-facial.
Primeşte ca afluenţi vena laringiană şi venele cricotiroidiene.
VENA JUGULARĂ EXTERNĂ (VENA JUGULARIS EXTERNA)
 

Îşi are originea în regiunea parotidiană prin unirea venei temporale superficiale

cu vena maxilară internă.
Drenează în vena subclaviculară în imediata vecinătate a confluentului venos a
lui Pirogoff.
Traiectul venei jugulare externe este împărţit în trei segmente:
Segmentul parotidian. În parenchiul glandei parotide vena jugulară externă
formează planul mijlociu venos situat între planul profund arterial şi planul
superficial nervos al nervului facial. 
Segmentul sternocleidomastoidian, în care vena jugulară externă are un traiect
oblic descendent posterosuperior încrucişând muşchiul sternocleidomastoidian.
Segmentul supraclavicular cu un traiect scurt vena jugulară externă
perforează fascia cervicală superficială şidrenează în vena subclaviculară.

 
Primeşte ca afluenţi colaterali: vena occipitală, drenează sângele venos al
regiunii occipitale, de nivelul muşchilor regiunii nucale şi a porţiunii
superioare a muşchiului sternocleidomastoidian vena auriculară posterioară,
drenează sângele venos al pavilionului auricular vena suprascapulară,
drenează sângele venos al tegumentelor şi muşchilor regiunii scapulare
vena jugulară anterioară,se formează la nivelul osului hioid prin unirea
venelor superficiale din regiunea submandibulară. Are un traiect descendent
urmărind marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian.
Superior de manubriul sternal cele două vene jugulare anterioare
se anastomozează formând arcul venos jugular
Vena temporală superficială
Se constituie din reţeaua venoasă a claviculei. Descinde anterior de tragus şi
articulaţia temporomandibulară însoţind artera temporală superficială şi nervul
auriculotemporal.
Pătrunde în  parenchimul glandei parotide, unde se anastomozează cu vena
maxilară formând vena jugulară externă. Drenează sângele venos de la
nivelul pavilionului auricular, de la glanda parotidă,
articulaţiatemporomandibulară, de la tegumentele regiunii temporale şi a
regiunii faciale.
Vena maxilară
Se formează din două plexuri venoase ce se anastomozează: plexul
alveolar superior şi plexul pterigoidian.
Plexul alveolar superior se află dispus la nivelul tuberozotăţii corpului
osului maxilar. Plexul pterigoidian se află situat între cele două fascicule ale
muşchiului pterigoidian lateral. Cele două plexuri sunt formate din
anastomozele ce unesc venele omonime ramurilor arterei maxilare. Astfel
formată vena maxilară trece prin butoniera retrocondilară a lui Juvara,
alături de artera maxilară şi de nervul auriculo temporal, pătrunde în
parechimul glandei parotide, unde se anastomozează cu vena temporală
superficială.