NISTOR ALEXANDRU GABRIEL

EVOLUTIA OMULUI
EVOLUTIA UMANA
• Evoluția umană este procesul evolutiv care
conduce la apariția 
oamenilor moderni din punct de vedere anat
omic
. Procesul se concentrează pe istoria
evolutivă a primatelor - în special pe genul 
Homo, și pe apariția Homo sapiens ca o
specie distinctă de hominidae (sau "maimuțe
mari") - fără a studia istoria anterioară care
a condus la primate și hominoidea (maimuțe
fără coadă). Acest proces a implicat
dezvoltarea treptată a însușirilor, cum ar fi
poziția bipedă umană și limbajul,[2] precum
și încrucișări cu alți hominizi, care indică
faptul că evoluția umană nu a fost liniară.
• Studiul evoluției umane implică multe
discipline științifice: antropologie fizică, 
primatologie comparativă, arheologie, 
paleontologie, etologie, lingvistică, 
psihologie evolutivă, embriologie și genetică.[7]
 Studiile genetice arată că primatele s-au
ramificat de alte mamifere cu aproximativ 85 de
milioane de ani în urmă, în perioada 
Cretacicului târziu, iar cele mai vechi fosile
apar în Paleocen, în urmă cu 55 de milioane de
ani
 HYLOBATIDAE
• În cadrul superfamiliei Hominoidea (maimuțe),
familia Hominidae s-a ramificat de familia 
Hylobatidae (gibon) cu 15–20 de milioane de
ani în urmă; marile maimuțe africane
(subfamilia Homininae) s-au ramificat de 
urangutani (Ponginae) acum 14 milioane de
ani; tribul Hominini
 (oameni, Australopithecines și alte genuri
bipede dispărute și cimpanzei) s-a despărțit de
tribul Gorillini (gorile) acum 8-9 milioane de
ani; subtribul Hominina (oameni și strămoși
bipezi) și Panina (cimpanzei) s-au separat acum
4-7,5 milioane de ani
 PRIMELE FOSILE

• O problemă majoră în secolul al XIX-
lea a fost lipsa fosilelor umane. Cea mai vech
e descoperire era reprezentată de un schelet a
proape complet descoperit în 1823,[19]
 identificat în timpul descoperirii sale ca aparț
inând unei femei din epoca romană (analizele 
ulterioare l-
au identificat ca fiind un tânăr bărbat datând c
u 33000 ani în urmă, în Paleoliticul superior).
TEORII DEPRE
EVOLUTIA VIETII
• Conform teoriei evoluției, toate speciile
care există astăzi pe Pământ au evoluat
dintr-un strămoș comun și continuă să
evolueze.
• O schimbare a caracterelor unei populații
de-a lungul timpului se numește evoluție.
Dacă, într-o populație de insecte, 60%
sunt roșii și 40% sunt verzi, iar peste
câțiva ani 80% sunt roșii și 20% sunt
verzi, spunem că populația de insecte
roșii a evoluat. Evoluția ne ajută să
înțelegem istoria vieții pe Pământ. Ideea
centrală a evoluției este că viața pe
Pământ se schimbă de-a lungul timpului
și că toate speciile au un strămoș comun.
TEORIA EVOLUȚIEI
PROPUSĂ DE LAMARCK
• Conform teoriei lui Lamarck (fig. 1), speciile
au moștenit caractere dictate de necesitatea
adaptării la mediu. Cu alte cuvinte, felul în care
se comportau organismele influența
dezvoltarea sau pierderea unor caractere sau
organe. De exemplu, girafele și-ar fi dezvoltat
gâtul lung ca urmare a întinderii regulate a
gâtului, ca o cerință dictată de necesitatea de a
ajunge la frunzele din copaci pentru a se hrăni 
FORMAREA
FOSILELOR
• Majoritatea fosilelor s-au format în
roci sedimentare: particule mici de
rocă purtate de râuri se depun pe
fundul mărilor sau lacurilor; pe măsură
ce stratul de sediment se îngroașă,
organismele moarte sunt îngropate în
el; greutatea straturilor care se
formează la suprafață apasă pe
straturile inferioare și, împreună cu
activitatea chimică, contribuie la
transformarea sedimentului în rocă.
Paleontologii estimează vârsta fosilelor
după vârsta straturilor de rocă în care
acestea se găsesc.
EVOLUTIA OMULUI
INAINTE DE HOMO SAPIENS

• Istoria primatelor isi are originea acum 65

de milioane de ani, in grupurile de animale
care au supravietuit cataclismului ce a dus
la disparitia dinozaurilor. Cea mai veche
specie de primate numita Plesiadapsis
provine din America de Nord, dar s-au
raspandit in Eurasia si Africa in perioada
Paleocenului si Eocenului, datorita climei.
ANTROPOLOGIE

• Antropologia se ocupă cu studiul

științific al omului (specia Homo
sapiens). Este o disciplină holistică din
două puncte de vedere: se ocupă de
studiul tuturor oamenilor, din toate
epocile și tratează toate dimensiunile
umanității. În centrul antropologiei se
află ideea de cultură și noțiunea că
aceasta reprezintă specia umană, că
specia noastră și-a dezvoltat o capacitate
universală de a concepe lumea simbolic,
de a preda și învăța astfel de simboluri
în mod social și de a transforma lumea
(și oamenii) pe baza acestor simboluri.
EVOLUTIA VIETII

• Evoluția este fenomenul prin care o populație

de organisme vii își transformă treptat
caracterele fizice și comportamentul, pierzând
anumite caractere sau obiceiuri sau căpătând
caractere și obiceiuri noi, ceea ce modifică
specia, și uneori creează, dintr-o populație
unică, două populații diferite (noi varietăți sau
specii: acest fenomen este denumit speciație, iar
fenomenul invers, hibridarea naturală,
contopește varietăți diferite într-o populație
unică