Sunteți pe pagina 1din 15

Influența presiunii

atmosferice asupra
stării de sănătate a
omului
Cuprins:

01 02 03 04
Schimbarile de Concluzie
Oscilaţiile presiunii presiune Schimbările de gaze
atmosferice atmosferica dintre organism şi 05
atmosferă
Bibliografie
● Oscilaţiile presiunii atmosferice influenţează în
diverse grade diferitele funcţii ale organismului în
raport cu particularităţile individuale. Scăderea
presiunii atmosferice măreşte retenţia apei în
organism, iar creşterea presiunii, eliminarea acestei
ape prin urinare.
● Scăderea presiunii atmosferice coincide cu apariţia
"senzaţiei de greutate", cu localizări diferite la
nivelul organismului şi cu creşterea vitezei de
circulaţie a sângelui.
● Perioada de creştere a presiunii atmosferice poate
favoriza unele procese inflamatorii, apariţia
trombozelor şi a emboliilor. Variaţiile acestui
parametru al atmosferei duc la o creştere a frecvenţei
crizelor de astm bronşic.
● Studiul tensiunii arteriale la persoanele sănătoase
arată o creştere în cazul oscilaţiilor bruşte şi ample
ale presiunii atmosferice. Unele persoane resimt
creşterea aceasta prin diverse simptome: nevralgii,
accentuarea durerilor reumatismale, dureri la nivelul
plăgilor cicatrizate, tulburări digestive, scăderea
capacităţii de muncă.
Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii, indeosebi primavara,
atunci cand fronturile atmosferice se gonesc din urma unele pe altele, intregul
organism (in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa
intelegem ca oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al
cuvantului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declansa ori
accentua anumite suferinte latente.
Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de
slabiciune, irascibilitatea sau transpiratiile excesive. creste tensiunea arteriala,
palpitatiile si senzatia de greutate din piept. Durerile reumatice si de articulatii -
din pricina aerului umed si rece.
Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si
crampele se manifesta mai frecvent.
Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul
celulelor si-al tesuturilor, creand disconfort in functionarea
organismului. Cand valorile acesteia nu sint in limite normale,
persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii,
senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce
la tahicardie si la cresterea tensiunii.

Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat


cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie
vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc o
schimbare de fronturi atmosferice.
Presiunea atmosferică devine un factor de stress fiziologic doar în cazul
altitudinilor ridicate când efectul său se combină sinergic cu cel al altor
parametri meteorologici, generând boala de altitudine sau ”răul de munte”.
Această stare meteoropatologică cuprinde un ansamblu de reacţii fiziologice induse ca
urmare a expunerii într-un mediu hipobaric, caracteristic atmosferei marilor înălţimi.
Intensitatea lor este determinată de nivelul hipoxiei (insuficienţei respiratorii de oxigen)
care variază în funcţie de valoarea presiunii parţiale a oxigenului din aerul inspirat (pO 2),
ce îşi modifică calităţile pe măsura scăderii altitudinale a presiunii atmosferice. Astfel, în
condiţiile hipoxiei progresive de altitudine, componentele sistemului nervos  generează
primele simptome de disfuncţionalitate fiziologică care, treptat, afectează echilibrul
funcţional al întregului organism.
La altitudini mai mari de 2000 m, starea de hiperexcitabilitate nervoasă se
atenuează treptat, pentru ca, la altitudini cuprinse între 4000 şi 6000 m
să-şi inverseze manifestările, transformându-se într-o stare de
hipoexcitabilitate somatică şi vegetativă, caracterizată prin creşterea
cronaxiei oculare (timpul de reacţie al ochiului uman necesar adaptării
la lumină sau întuneric), diminuarea câmpului vizual stereoscopic,
anularea sensibilităţii cutanate la presiune, dispariţia simţului gustativ
şi, nu în ultimul rând, atenuarea funcţiilor auditive şi vestibulare ca
urmare a profundelor modificări biochimice (scăderea glucozei)
produse la nivelul creierului.
● În condiţii obişnuite, pe suprafaţa
pământului oscilaţiile presiunii
atmosferice pot fi extrem de mici: 10-30
mm şi oamenii sănătoşi le suportă uşor şi
nu le percep.
● Dar unii bolnavi sunt foarte sensibili
chiar şi la astfel de oscilaţii neînsemnate
de presiune. În cazuri aparte se observă
devieri considerabile, care pot să apară ca
un motiv direct de alterare a sănătăţii
omului.
Aerul este un amestec de azot în
proporţie de 78,08%, oxigen 20,93%,
bioxid de carbon 0,03-0,04%, gaze
inerte 1% şi cantităţi variabile de
vapori de apă.

Compoziţia chimică a atmosferei,


componenţa gazoasă: Azot (N2) -
78,0 %; Oxigen (02) - 20,93 %; Bioxid
de carbon (C02) - 0,03 %; Argon (Ar) -
0,937 %;
Schimbările de gaze dintre organism şi atmosferă se efectuează în funcţie de
presiunea atmosferică la locul respectiv. La variaţia presiunii, fiecare gaz din
acest amestec îşi va păstra proporţia faţă de celelalte, însă în acelaşi volum de
aer, numărul moleculelor se va mări atunci când presiunea va creşte, sau se va
micşora - dacă presiunea va scădea.
Modificările presiunii parţiale a diferitelor gaze ce intră în compoziţia aerului
atmosferic au consecinţe asupra solubilităţii lor în lichidele şi ţesuturile
organismului şi, de rând cu alte modificări, duc la tulburările care apar la
acţiunea presiunii atmosferice crescute şi scăzute.
Concluzie:
În concluzie factorii fizici ai atmosferei, ai
microclimatului care influenţează direct
organismul şi, prin aceasta, sănătatea
populaţiei, sunt: presiunea atmosferică,
temperatura, umiditatea şi mişcarea aerului.
Organismul fiecărei persoane reacționează
diferit la influența presiunii atmosferice
Bibliografie:

https://ru.scribd.com/doc/62222002/Influenta-Presiunii-Atmosferice-
Asupra-Omului

S-ar putea să vă placă și