Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

Catedra Anesteziologie şi reanimatologie nr.1

”Valeriu Ghereg”

PERIOADA PREANESTEZICA-
PREOPERATORIE
Medicina preoperatorie – reprezintă îngrijirea
medicală a pacienților din momentul
programării intervenției chirurgicale, pînă la
recuperarea completă a pacientului.
 Faze:
 Preoperatorie:
- efectuarea testelor
- ameliorarea anxietății preoperatorii
- abținerea de la alimentație
 Preoperator/ Intraoperator:
perioada începe din momentul în care pacientul este transferat pe masa
din sala de operație, și se termină cu transferul pacientului în secția ATI.
- asigurarea siguranței pacientului
- prevenirea infecției
- monitorizarea răspunsului fiziologic la anestezie
 Postoperator:
perioada începe după transferul pacientului în secția
ATI și se termină cu rezoluția sechelelor chirurgicale.
Perioada preoperatorie (Asistența preanestezică):
Scopul principal - evaluarea statutului constituţional somatic şi
patologiei chirurgicale în contextul elaborării planului de pregătire
către actul chirurgical anestezic, stabilirea riscului anestezic,
elaborarea planului de asistenţă perianestezică.
Etapele:
· I vizită preanestezică;
· II vizită preanestezică;
· acordul informat al pacientului;
· stabilirea momentului optim al intervenţiei chirurgicale.
 I Vizită:

Obiective:

1. Aprecierea diagnosticului chirurgical şi

volumului eventualei intervenţii
chirurgicale.
2. Informarea pacientului referitor la
anestezia pentru intervenţia chirurgicală (fişa
de informare a pacientului) şi completarea
chestionarului preanestezic.
3. Evaluarea anamnezei pacientului.
4. Examenul obiectiv al pacientului.
5. Evaluarea minimului standard a datelor paraclinice:
-ECG,
-Radiografia cutiei toracice,
-Analiza generală a sângelui şi a urinei,
-Analiza biochimică a sângelui (glicemia, ureea,
creatinina, bilirubina, ALAT, ASAT, fibrinogenul, indicele
protrombinic),
-Grupa şi Rh-factorul sanguin.

6. Coordonarea activităţilor de examinare şi corecţie a bolnavului

cu boli pulmonare, cardiace, endocrine, hepatorenale sau cu
dereglări patologice în investigaţiile standard, prin solicitarea
consultului internistului, cardiologului, endocrinologului,
neurologului la pacienţii cu respectivele coexistenţe patologice.
! În cazuri indicate se recomandă efectuarea examenelor
paraclinice specifice problemei vizate.
 II Vizită:

Obiective:

1. Determinarea gradului de pregătire a

bolnavului către intervenţia chirurgicală;
2. Stabilirea riscului anestezic conform scorului
ASA (American Society of Anesthesiology)
3. Selectarea metodei de anestezie;
4. Elaborarea planului anesteziei;
5. Pregătirea preoperatorie şi indicarea
premedicaţiei;
6. Explicarea de către anesteziolog pacientului şi
la necesitate membrilor familiei (tutorelui) a:
- conduitei anestezice propuse,
- transportul la sala de operaţie,
- eventualitatea transferului la terapia intensivă,
- a ventilaţiei mecanice etc.
7. Accentuând siguranţa anesteziei, menţionarea
posibilităţiilo de complicaţii şi risc;
8. Semnarea declaraţiei de acord pentru
anestezie.
RISCUL ANESTEZIC ASA (SOCIETATEA AMERICANĂ
DE ANESTEZIE) :
 ASA 1 Pacient sănătos
 ASA 2 Tulburari sistemice usoare, ca exemplu: cardiopatii ce afecteaza
usor activitatea fizica, HTA esenţiala, diabet zaharat, anemie, vârsta 65-75
ani, obezitatea morbida, bronsita cronica etc.
 ASA 3 Tulburari sistemice severe, ca exemplu: boli cardiace ce limiteaza
 activitatea, HTA esenţiala greu tolerabila, diabet zaharat cu complicaţii
vasculare,pulmonare cronice care limiteaza activitatea, angina pectorala,
IMA în antecedente, vârsta 75-85 ani, etc.
 ASA 4 Afecţiuni sistemice severe la o intervenţie chirurgicală mare, ca
 exemplu: insuficienţa cardiaca congestiva, angina pectorala persistenta,
disfuncţiile pumonare, cardiaca, ciroză hepatică, vîrsta peste 85 de ani, etc.
 ASA 5 Muribund, şanse limitate de supravieţuire, intervenţia chirurgicala e
ultimul remediu ce întră în măsurile de resuscitare, etc.
 ASA 6 Pacientul în moartea creierului, donator de organe
 Premedicaţia preanestezică

Premedicaţia preanestezică include

pregătirea psihologică şi medicaţia
farmacologică în dependenţă de starea
pacientului, comorbidităţile şi amploarea
intervenţiei anestezico-chirurgicale.
 Scopurile premedicatiei:

· Scădere a anxietăţii pacientului;

· Analgezie;
· Efect antisialogog;
· Efect vagolitic;
· Efect antiemetic;
· Efect antiacid;
· Efect antihistaminic;
· Efect antitrombinic, de prevenire a agregării
plachetare;
· Corectare a deficitelor hidroelectrolitice;
· Doze scăzute de substanţe de inducţie;
· Transfuzie preoperatorie;
· Nutriţie parenterală;
· Prevenire a hipertermiei maligne;
· Prevenire a reinfarctizării miocardului.
 Perioada peroperatorie (Anestezia intraoperatorie):
· Verificarea maşinii de anestezie;
· Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie (decubit dorsal,
ventral, lateral);
· Montarea perfuziei intravenoase (abord periferic şi/sau central);
· Instalarea monitoringului obligatoriu conform standardului şi
menţinerea pe parcursul anesteziei;
· Asigurarea componentelor principale ale anesteziei;
· Suportul respirator conform planului anesteziei;
 Perioada perioperatorie (Anestezia intraoperatorie):

· Menţinerea anesteziei prin administrarea suplimentară a drogurilor

anestetice, analgetice şi miorelaxantelor,
monitoringulcardiorespirator şi diurezei orare;
· Monitorizarea pierderilor sanguine;
· Trezirea şi sevrajul de ventilator;
· Transportul supravegheat în salonul de recuperare postanestezică;
· În caz de necesitate a asistenţei postaanestezice, cu elemente de
terapie intensivă, pacienţii sunt transferaţi în secţiile de terapie
intensivă;
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN PERIOADA INTRAOPERATORIE
Monitorizare Standart
- culoarea tegumentelor,
Starea - umiditatea,
generală - relaxarea obţinută.
- diametrul pupilei,
Sistemul - prezenţa reflexului cornean.
nervos central
- frecvenţa respiratorie,
- pulsoximetria -SpO2,
cocentraţia CO2 la sfârşitul
expirului,
Sistemul - concentraţia inspiratorie a
respirator oxigenului FiO2,
- curba respiratorie,
- volumele setate după
parametrii constituţionali.
Monitorizare Avansată
temperatura tegumentelor,
- temperatura centrală,
- monitorizarea relaxării musculare
(TOF).
-oximetria cerebrală,
- electroencefalograma,
- potenţiale evocate,
- indicele bispectral,
- urmărirea presiunii intracraniene.
-măsurarea SO2 a sângelui venos
amestecat,
- concentraţia oxigenului,
- concentraţia N2O (protoxid de azot) şi
concentraţia anestezicelor volatile în
amestecul de gaz inspirat şi în
amestecul de gaz expirat;
- determinarea intermitentă sau
continuă a gazelor sanguine arteriale
(PaO2, PaCO2);
- echilibrul gazos şi acidobazic.
 Monitorizare Monitorizare Avansată
Standart

-frecvenţa cardiacă, - PA invazivă, PVC

- traseul - metode de determinare a circulaţiei şi
electrocardiografic, oxigenării tisulare:
- presiunea arterială, • macroscopice (tonometria gastrică,
- pletismografia capnometria sublinguală, fluxmetria cu laser,
pulsului. doppler, clearance-ul verdelui de
indocianină);
Sistemul • microscopice (polarizare ortogonală
cardio- spectrală; vizualizarea cîmpurilor întunecate,
vascular microscopia intravitală, spectroscopia
infraroşie);
- termodiluţie transpulmonară;
- EcoCG transtoracică;
- măsurarea debitului cardiac:
• invaziv-cateterului Swan-Ganz,
• noninvaziv-ecografiei transesofagiene
• bioimpendanţa electrică transtoracică.

Sistemul - diureza, prin plasarea cateterului.

renourinar
Perioada postoperatorie (Asistența
postanestezică):

Asistenţa postanestezică include o totalitate de

măsuri, de terapie intensivă, direcţionate spre:
 minimizarea efectelor adverse ale actului
anestetico-chirurgical
 corecţia perturbărilor patologice prezente la
pacient.
Măsurile de terapie intensivă în
perioada postanestezică:

 Restabilirea conştienţei;
 Monitoring-ul respirator, inclusiv
al metabolismului gazos şi acido-
bazic;
 Stabilizarea funcţiei cardiace,
inclusiv şi contracararea
hipovolemiei;
 Diagnosticul şi managementul
complicaţiilor postoperatorii;
 Corecţia dezechilibrelor electrolitice,
metabolice
 Corecția pasajului gastro-intestinal,
 Iniţierea alimentaţiei enterale şi
parenterale, direcţionate spre
minimizarea efectelor adverse ale
actului anesteticochirurgical
 Corecţia perturbărilor patologice
prezente la pacient.
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!