GHID DE OPTIMIZARE A MEMORIEI

La Psihologia Generală

A elaborat : Corbu Mihaela

Coordonator: Dolinschi Cristina
 Memoria
Memoria este un proces psihic care consta in intiparirea,
recunoasterea si reproducerea senzatiilor, sentimentelor, miscarilor,
cunostintelor din trecut. Memoria defineste dimensiunea temporala a
organizarii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale
orizontului temporal – trecut, prezent, viitor. Memoria este formata
dintr-un ansamblu de sisteme care permit retinerea, stocarea si
reproducerea informatiilor. Se diferentiaza doua tipuri de memorie
principale: memoria pe termen scurt si memoria pe termen lung.
Inmagazinarea unei amintiri nu este un proces mecanic si impersonal.
Creierul nu serveste doar la conservarea amintirilor, ci si la
actualizarea lor, la filtrarea celor care ne sunt utile intr-un anumit
moment si la inhibarea celor inutile. Prin tehnicile de imbunatatire a
memoriei ne putem creste capacitatea de memorare si eficienta in
retinerea informatiilor pe termen lung. Acesta este un aspect vital in
afaceri, deoarece este important sa avem o memorie buna, atat de
scurta durata (sa retinem numele, infatisarea unei persoane noi), cat
si de lunga durata (sa ne amintim detaliile importante ale unei
sedinte).
 TEHNICI DE IMBUNATATIRE A MEMORIEI

Pe langa bagajul genetic cu care am fost inzestrati, retinerea informatiilor poate fi

imbunatatita si pe parcursul vietii. Exista cateva asa-zise legi ale memoriei ce stau la baza
dezvoltarii capacitatii de memorare. Acestea au fost descrise si aprofundate de catre
scriitorul Rocco Oppedisano in cartea „A Guide To Memory Increase” si sunt urmatoarele:
Intelegerea (legea intelegerii) este cel mai simplu, dar si cel mai important aspect.
Scriitorul german Georg Lichtenberg spunea ca este dificil a ne aminti ceea ce am citit,
deoarece nu incercam intelegerea informatiilor. Cu cat depuneti un efort mai mare de a
vedea lucrurile mai in detaliu, de a va gandi la ceea ce ati citit, cu atat informatiile va vor
ramane in memorie mai mult timp.
Interesul (legea interesului) pentru informatie este de asemenea una din legile esentiale
ale memoriei. Anatole France spunea ca “pentru a putea intelege lucrurile citite, e nevoie
ca ele sa fie digerate cu pofta”. Astfel spus, daca nu exista un interes real pentru ceea ce
vedeti, cititi sau cunoasteti, cu siguranta datele nu vor ramane stocate in creier pentru
mult timp.

Cunostintele anterioare au si ele un rol extrem de important in dezvoltarea memoriei. Pe

langa faptul ca va ajuta sa faceti anumite conexiuni si astfel sa va amintiti toate aspectele
acumulate cu ceva timp in urma, ele ajuta si la retinerea aspectelor noi, care au legatura
cu cele vechi.
 Tehnici de imbunatatire a memoriei(continuare)

Pregatirea pentru memorare este o etapa fundamentala in procesul memorarii. Cititorul isi

stabileste de la inceput datele pe care vrea sa le retina dupa ce a parcurs un text. Intentia este la
fel de importanta si pentru perioada de memorare. Cand cineva isi propune sa tina minte un lucru
pentru un timp indelungat, va reusi si cu siguranta o va face mai bine decat cineva care si-a propus
sa stocheze informatia pentru o scurta perioada de timp.
Asocierea informatiilor este o lege nescrisa demna de retinut, sustin specialistii. Aceasta a fost
formulata in secolul al IV-lea de catre Aristotel si are la baza conceptul conform caruia persoanele
memoreaza mai repede informatiile daca le asociaza cu ceva familiar. Astfel, daca va aflati intr-un
anumit spatiu cand ati citit un anumit pasaj, la revederea spatiului respectiv, probabilitatea sa va
amintiti ceea ce ati citit este de 99%.
Legea secventelor sta si ea la baza unei capacitati mai bune de memorare. Spre exemplu, tuturor
ne este mai usor sa spunem alfabetul in ordinea obisnuita. In primul rand pentru ca asa l-am
memorat si s-a intiparit in mintea noastra. Insa daca veti vrea sa-l reproduceti invers, va fi un
exercitiu destul de greu, deoarece conceptele se evoca unul pe celalalt in ordinea invatata.
Legea impresiei puternice. Prima impresie a ceea ce ati vazut sau citit produce un impact major
asupra memoriei. Cu cat prima impresie este mai profunda, cu atat informatia va fi memorata si
stocata mai usor.
Legea inhibitiei. Orice memorare ulterioara o diminueaza pe cea anterioara. Cea mai buna cale de
a uita ce ati memorat recent este memorarea a ceva similar imediat dupa aceea. Iata de ce este
indicat in procesul de invatare scolara ca orele de psihologie sa nu se desfasoare dupa cele de
matematica si nici cele de literatura dupa cele de istorie.
 Tehnici de imbunatatire a memoriei, printre care amintim :
Inlocuierea cu imagini sau obiecte cunoscute
Creierul nu accepta informatia pe care nu o cunoaste. De la o anumita varsta, orice obiect nou
cu care intram in contact cautam sa-l asociem cu ceva care ne este deja familiar.
Exista numeroase competitii de memorie in cadrul carora participantii au de memorat un
pachet intreg de carti sau 1.000 de numere aparute aleator, recordul pentru memorarea unui
pachet de carti fiind in prezent de 43 de secunde. Campionii acestor tipuri de competitii au
vorbit adesea despre secretul din spatele reusitei lor. Ideea esentiala era aceea de a nu incerca
sa memorezi exact cartile, ci fiecare carte sa o asociezi cu o imagine sau un personaj din viata
ta si sa creezi o poveste.
Crearea de legaturi pentru retinerea informatiilor
Aceasta tehnica este utila in momentul in care aveti de retinut o lista. Luati fiecare element in
parte si conectati-l cu elementul anterior intr-o maniera memorabila. Astfel, povestea
neobisnuita care va rezulta va fi greu de uitat. Aceste legaturi formeaza Sistemul Peg. Premisa
de la care porneste acest sistem consta in faptul ca este mai greu de retinut lista de cuvinte:
Andrei, stea, oaie, dinte, piatra. Mult mai usor de memorat este imaginea cu Andrei care se
uita la o stea si care incepe sa fie alergat de o oaie cu un dinte lipsa. Oaia insa nu il prinde
pentru ca se impiedica de o piatra.
 Hartile mentale
Hartile mentale (Mind Maps) sunt foarte utile in retinerea informatiilor complexe. Acestea va
ajuta in stabilirea conexiunilor logice dintre diferite tipuri de informatie si in stabilirea celor mai
importante aspecte.
Sunt cateva etape simple pe care trebuie sa le urmati in realizarea unei Harti mentale:
stabiliti ideea principala – intotdeauna o harta mentala se bazeaza pe un subiect bine conturat;
pornind de la ideea principala, creati cai diferite, folosind linii curbate, nu drepte, rigide;
adaugati noi conexiuni reprezentate de linii mai subtiri sau mai groase; alegeti un sistem propriu
prin care sa desemnati importanta fiecarui element adaugat;
folositi culori diferite pentru fiecare idee secundara care rezulta din ideea principala; culorile
diferite va vor antrena si stimula memoria din punct de vedere vizual;
pentru fiecare categorie principala, atasati o imagine; imaginile sunt mult mai usor de retinut si
va vor stimula imaginatia.
Localizarea
Tehnica localizarii va ajuta in retinerea informatiilor, realizand o conexiune intre obiectul sau
evenimentul pe care trebuie sa-l memorati si alte elemente asociate acestuia. Cum
functioneaza localizarea:
alegeti un traseu pe care il cunoasteti foarte bine, ca de exemplu drumul de acasa la facultate
sau catre serviciu;
selectati elemente banale, dar cunoscute ale acestui traseu;
asociati cu aceste elemente informatiile pe care doriti sa le retineti.
Tehnica este utila pentru retinerea unor informatii simple si este folosita pentru memorarea pe
scurta durata.
 TEHNICI DE IMBUNTATIRE A MEMORIEI – CONCLUZII
Memoria se caracterizeaza prin cateva trasaturi esentiale, care ii sunt imprimate
de integrarea ei in structura proceselor si activitatilor specifice. Capacitatea de
memorare este activa, selectiva, contextuala, mijlocita, organizata logic si
sistemic.
In investigarea si evaluarea nivelului de dezvoltare si a eficientei capacitatii de
memorare se iau in considerare urmatorii parametri: volumul, trainicia,
fidelitatea, completitudinea, promptitudinea.
Memoria reflecta trecutul ca trecut, astfel incat in momentul in care subiectul
reactualizeaza o informatie este constient ca acea experienta s-a petrecut candva
in trecut.
Continutul memoriei este extrem de variat. Incepand de la experiente de ordin
senzorial perceptiv, pana la cunostinte, notiuni, experiente afective, experiente
sociale etc. Continutul reflectoriu constituie si un criteriu de clasificare a unor
forme specializate de memorie. Putem vorbi despre capacitatea de memorare
senzoriala (vizuala, auditiva, motorie, gustativa, olfactiva), memorie perceptiva,
memoria imaginilor, memorie cognitiva, memorie afectiva si memorie sociala.
Reflectarea din memorie prezinta o serie de caracteristici: este o reflectare activa,
selectiva, situationala, relativ fidela, mijlocita, inteligibila, sistemica, logica si
organizata.