OLIGOPOLUL

OLIGOPOLUL
• Oligopolul: definiţia şi caracteristicile pieţei de oligopol
• Cooperare vs. confruntare pe piaţa de oligopol
• Cartelul
• Aplicatie
 OLIGOPOLUL
• O altă situaţie intermediară între concurenţa perfectă şi
monopol o reprezintă oligopolul.
• O ramură se caracterizează prin concurenţă de oligopol dacă
un număr mic de producători domină producţia şi vânzarea
unui produs.
• Produsul oferit de cele câteva firme poate fi omogen, ca în
cazul petrolului sau oţelului, sau diferenţiat, precum in cazul
avioanelor, autoturismelor, berii sau calculatoarelor.
 OLIGOPOLUL - Caracteristici
 Numărul de firme prezente pe o piaţa de tip oligopol este
redus; adesea, 3-4 firme detin mai mult de jumatate din
piata;
 Oligopolurile sunt forme stabile de organizare a pieţei;
 Există bariere la intrarea altor firme pe piaţă; pătrunderea
pe o piaţă cu structură oligopolistă este, dacă nu
imposibilă, cel puţin dificilă. Oligopolul se protejează prin
bariere similare monopolului. Avantajele tehnologice
combinate cu o producţie de scară mare, asigură firmelor
costuri unitare reduse şi o puternică flexibilitate a preţului
în funcţie de circumstanţe.
 OLIGOPOLUL- Caracteristici
 Există interdependenţa între firmele prezente pe piaţă, acţiunile
unei firme având impact asupra celorlalte firme rivale. Deoarece
fiecare firmă deţine o parte semnificativă a ofertei totale,
acţiunile sale au o influenţă majoră asupra celorlalti competitori.
 Dacă în cazul concurenţei perfecte deciziile oricărui producător
nu influenţează în nici un fel situaţia celorlalţi agenti economici
vanzatori (la monopol această problemă este irelevantă), aici o
firmă poate practica în funcţie de circumstanţe şi aspiraţii un preţ
diferit de cel al pieţei. Însă, prin aceasta decizie, ea afectează
oferta şi preţul pieţei şi implicit profitul oricărei alte firme
concurente.
 Un producător individual trebuie să analizeze consecinţele
propriilor decizii şi prin prisma efectului asupra celorlalţi si a
reactiilor acestora. Reacţiile concurenţilor constituie un element
determinant în alegerile oricărui conducător de firmă.
 Firmele aflate pe o piata cu structura de oligopol îşi promovează
produsele si serviciile la scară naţională sau chiar internaţională.
 OLIGOPOLUL
• Comportamentul oligopolistilor privind fixarea pretului are
caracteristicile unui joc de strategie, in care deciziile
individuale sunt adoptate tinand seama de strategiile celorlalti
competitori. Teoria jocurilor se dovedeste foarte utila in
explicarea deciziilor adoptate intr-un asemenea context.
• Exista mai multe modele de oligopol, aspect care diferentiaza
oligopolul de celelalte structuri de piata. Motivele unei
asemenea situatii tin de diversitate si interdependenta pe o
astfel de piata.
• Diversitatea oligopolului nu permite dezvoltarea unui model
de piata simplu, care sa ofere o explicatie generala a
comportamentului producatorilor pe piata.
 COOPERARE VS. CONFRUNTARE IN
CADRUL OLIGOPOLULUI

Pe o piaţă de tip oligopol domină două tendinţe majore:

 de confruntare
sau
 de cooperare (înţelegere)
COOPERARE VS. CONFRUNTARE IN CADRUL
OLIGOPOLULUI

Oligopolul necooperant
 are in vedere maximizarea profitului. Atât pe termen scurt cât
şi pe termen lung, oligopolistul urmăreşte să-şi conserve partea sa
de piaţa şi, eventual, să şi-o extindă. Confruntarea se poate
desfăşura fie prin preţuri, fie prin diferenţierea produselor.
 dacă firmele componente ale oligopolului nu doresc să
coopereze, ele vor ţine seama doar de propriile interese şi fiecare
va acţiona astfel încât să-şi maximizeze propriul profit (în funcţie
de condiţiile proprii de producţie); în această situaţie, de
confruntare, profitul pe ansamblul oligopolului va fi diminuat.
 COOPERARE VS. CONFRUNTARE IN
CADRUL OLIGOPOLULUI
• In anumite circumstante pentru cazul unui oligopol
necooperant se poate ajunge chiar la un război al preţurilor.
• Razboiul preturilor, ca modalitate de manifestare a
concurentei acerbe pe piata, constă intr-un şir de reduceri
alternative şi continue ale preturilor de către firme rivale, cu
impact direct asupra profiturilor economice. În situaţii
extreme, efectele unui astfel de război pot fi imprevizibile si
chiar foarte grave pentru firme.
 COOPERARE VS. CONFRUNTARE IN
CADRUL OLIGOPOLULUI

• Atunci când însă firmele îşi dau seama că profiturile lor

depind de acţiunea lor conjugată, iar confruntarea este
defavorabilă fiecăreia, apare disponibilitatea de cooperare.
• În acest caz, producătorii pot conveni asupra stabilirii preţului
şi impartirii pietei – stabilind outputul individual şi total -,
precum si asupra altor decizii de afaceri.
• Cooperarea se poate finaliza în acorduri explicite sau
implicite.
 COOPERARE VS. CONFRUNTARE
IN CADRUL OLIGOPOLULUI
• Oligopol cooperant:
– dacă firmele componente ale oligopolului decid (în mod explicit
sau tacit) să coopereze, ele vor acţiona pe piaţă asemenea unui
monopol.
– firmele vor fi avantajate dacă oferă pe piaţă o cantitate limitată
din produsul respectiv, la un preţ ridicat;
– este respectată condiţia de maximizare a profitului valabilă
pentru un monopol - cmg = vmg
 FORMAREA PREȚULUI DE
OLIGOPOL
• preţul firmei dominante (la care
celelalte firme mai mici se aliniază);
• preţul de cartel, agreat de toate
firmele din cadrul oligopolului.
 CARTELUL
• Cartelul presupune o cooperare explicită între firmele care
produc un anumit bun, mai ales in cazul unui bun omogen
(ţiţei, benzină, oţel, ciment, aluminiu);
• Firmele care cooperează în cadrul cartelului se înţeleg în
legătură cu preţul de vânzare al produsului. Preţul se stabileşte
astfel încât să fie maximizat profitul la nivelul întregului
cartel. Pentru aceasta se impune un control asupra cantitatii
totale si individuale produse in cadrul cartelului.
 CARTELUL
• Grupul de firme care alcatuiesc cartelul acţionează împreună
pentru a creşte preţul şi a restricţiona outputul individual.
• Independenţa firmelor este afectata, odată ce firmele trebuie să
respecte deciziile unui organism comun de conducere. Aceste
decizii sunt însă adoptate cu acordul firmelor participante,
ţinându-se seama de interesele fiecareia.
• Odată constituit cartelul, acesta acţionează şi se manifestă
asemănător monopolului. Oferta este mai redusă, iar preţul
rezultat este superior cazului când firmele s-ar afla în
concurenţă.
• Firmele acţionează în sensul maximizării profiturilor însumate
şi nu al celor individuale.
 CARTELUL
• Atât timp cât acordul este respectat, el se dovedeşte avantajos
producătorilor participanţi.
• Nerespectarea acordului poate conduce la ruptura, la pierderi
mai mari sau mai mici pentru fiecare participant si, eventual,
la o revizuire a vechiului acord.
 CARTELUL
In practica, cartelurile si alte aranjamente similare sunt greu de
initiat si de mentinut ca urmare a unor obstacole, precum:

a) diferente de cerere si costuri; cand costurile si cererile

oligopolistilor difera este mai dificil sa se convina asupra unui
pret. Aceasta situatie este specifica produselor diferentiate si
celor care se schimba frecvent in timp.
 CARTELUL
b) numarul de firme; desi mic, cresterea numarului de firme
face dificila mentinerea intelegerii de tip cartel deoarece toti
membrii cartelului trebuie sa respecte strict clauzele acordului;
c) trisorii; adesea, oligopolistii initiaza reduceri de pret sau
cresteri de productie in mod clandestin, al caror impact este
evident. O reducere de pret a unui oligopolist tinde sa devina
cunoscuta la nivelul intregii piete, fapt care schimba variabilele
pietei, pretul practicat si cantitatea vanduta de fiecare oligopolist.
 CARTELUL
d) recesiunea; o contractie a activitatii economice la nivel de
ansamblu al economiei conduce la diminuarea cererii pentru
fiecare firma, reducerea venitului marginal si cresterea costurilor
medii. Surplusul capacitatii productive, reducerea vanzarilor si
cresterea costurilor unitare altereaza profiturile si provoaca
decizii individuale care se pot constitui in incalcari ale acordului
de tip cartel.
 Aplicatie
• Consideram o firma aflata pe o piata de tip
oligopol a carei functie a costurilor este data
de relatia: CT = 15 + 10 Q + 15Q2. Functia
cererii in cazul acestei firme este: P = 110 –
10Q.
• Se cere sa se determine cantitatea, pretul si
profitul atunci cand se doreste maximizarea
acestuia din urma.