CAPACITATEA

PĂRȚILOR/
CONSIMȚĂMÂNTUL
Conditii de fond
Capacitatea părților
I. Capacitatea de a contracta, sau de a încheia acte juridice civile, reprezintă o condiție de fond, esențială,
de validitate și generală a actului juridic civil prin care vom înțelege acea aptitudine a subiectului de drept
civil, de a deveni titular de drepturi și obligații civile, prin încheierea de acte juridice civile.

◦ Capacitatea civilă, reprezintă calitatea persoanei (fizice și juridice) de a fi subiect de drept civil, ce se
manifestă prin aptitudinea generală și abstractă a persoanei de a fi titular de drepturi și obligații civile. Așa cum
se precizează în art. 28 alin. (1) Codul Civil ”Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor”. Astfel
că în cazul persoanei fizice, indiferent de rasă, culoarea, naționalitatea, originea etnică, limbă, religie, vârstă,
sex sau orientarea sexuală, apartenență politică, ori de gradul de cultură, precum și orice altă situație similară, îi
va fi acceptată capacitatea civilă.

◦ Sub aspect etimologic, termenul „persoană” provine din cuvântul latin persona, ce desemna la teatru masca pe
care o purta pe scenă actorul, sugerând rolul său în piesă; preluându-se acest cuvânt în drept, s-a dorit să se
exprime rolul omului de actor pe scena vieţii juridice.

09.02.2022
Capacitatea părților
◦ Capacitatea civilă a persoanei, fizice sau juridice, reunește în structura sa, capacitatea de folosință a
persoanei, reprezentată de aptitudinea generală și abstractă a persoanei de a avea drepturi și obligații (art.34
Cod Civil), cu capacitatea de exercițiu a acesteia, respectiv cu aptitudinea persoanei de a dobândi drepturi și
de a-și asuma obligații civile, prin încheierea de acte juridice (art.37 Cod Civil).

◦ Capacitatea de folosință a persoanei, respectiv capacitatea acesteia de a fi titulară de drepturi și

obligații, va fi recunoscută oricărei persoane, începând de la naștere, în cazul persoanei fizice, respectiv de la
înregistrare, în cazul persoanei juridice și va înceta odată cu moartea acesteia (art.35 Cod Civil), respectiv odată
cu radierea persoanei juridice din registrele în care a fost înregistrată. Capacitatea civilă de folosință, este
așadar, exclusiv de domeniul legii, ea nefiind de domeniul voinței individuale.

◦ Art.34 Cod Civil: ”Capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile”.
◦ Art.37 Cod Civil: ”Capacitatea de exercițiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile”.

09.02.2022
Capacitatea părților
◦ Însă, ”capacitatea de a contracta” va consta în aptitudinea persoanei de a-și exercita drepturile civile și de
a-și asuma obligații civile, prin încheierea de acte juridice, așadar prin valorificare capacității de
exercițiu, ”acea parte a capacității civile a omului, care constă în aptitudinea acestuia de a dobândi și
exercita drepturi civile și de a-și asuma și executa obligații civile prin încheierea de acte juridice civile”.

◦ Deoarece în art.1180 Cod Civil se precizează că ”Poate contracta orice persoană care nu este
declarată incapabilă de lege și nici oprită să încheie anumite contracte”, putem deduce că regula va fi
capacitatea de încheia acte juridice civile, iar excepția o va reprezenta incapacitatea persoanei de a
încheia acte juridice civile, care însă va trebui expres prevăzută de lege.

◦ Gh. Beleiu, op.cit., pag. 348

09.02.2022
Capacitatea părților
Capacitatea civila de exercitiu a persoanei fizice este acea aptitudine a persoaneii fizice de a
dobandi si exercita drepturi subiective civile, dar si de a-si asuma si executa obligatii civile, prin
incheierea de acte juridice. Capacitatea poate lipsi, poate fi restransa sau poatefi deplina. 
Codul Civil:„Capacitatea de exerciţiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile.''.
Felurile capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice sunt:
în funcţie de calitatea discernământului - lipsă, în formare, matur - putem distinge următoarele situaţii:
• lipsa capacităţii de exerciţiu;
• capacitate de exerciţiu restrânsă;
• capacitate de exerciţiu deplină.

Sunt lipsiţi de capacitate de exerciţiu: minorii sub 14 ani; alienaţii ori debilii mintali puşi sub
interdicţie judecătorească.
Capacitatea de exerciţiu restrânsă o au minorii între 14 şi 18 ani.
Capacitatea de exerciţiu deplină o au majorii (18 ani împli­niţi)
09.02.2022
Capacitatea părților
Conform Codului Civil, persoanele lipsite de capacitate civila de exercitiu sunt minorii sub 14 ani si persoanele
puse sub interdictie judecatoreasca (incapabilii).
Lipsirea acestor persoane de capacitate civila are ca scop ocrotirea lor in ce priveste incheierea actelor juridice.
Astfel, pentru incheierea actelor juridice, persoanele lipsite de capacitate trebuie sa fie intotdeauna reprezentate legal. 
In cazul incapabililor, lipsirea lor de capacitate fiind una temporara, li se permite incheierea unor anumite acte, fara
a fi reprezentati. Astfel de acte sunt actele de conservare (inscrierea unui privilegiu ori a unei ipoteci, intreruperea unei
prescriptii), dar si actele juridice marunte, facute pentru satisfacerea nevoilor zilnice ale persoanei (cumpararea de
dulciuri, rechizite, cumpararea unui bilet de transport in comun).
Lipsa capacitatii este o stare care inceteaza in timp, la implinirea varstei de 14 ani de catre minori, si la ridicarea
interdictiei judecatoresti pentru incapabili.
Capacitatea restrânsă de exercițiu reprezintă aptitudinea minorului cu varsta intre 14 si 18 ani de a dobandi si
exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice. Aceasta
capacitate se dobandeste la implinirea varstei de 14 ani, cu exceptia cazului in care in acel moment minorul se afla sub
interdictie judecatoreasca al carei efect este lipsirea totala de capacitate de exercitiu. 
Astfel, minorul cu varsta intre 14 si 18 ani poate sa incheie acte juridice, personal, insa pentru ca acestea sa fie
valabile are nevoie de incuviintarea fie a parintelui, a tutorelui ori a autoritații tutelare.

09.02.2022
Capacitatea părților
Capacitatea deplină de exercițiu, se dobandeste la implinirea varstei de 18 ani, cu
exceptia cazului cand persoana se afla sub interdictie judecatoreasca la acel moment, sau prin
ridicarea interdictie, daca persoana a implinit deja 18 ani. 
Persoana cu capacitate deplina de exercitiu poate incheia toate actele juridice, de orice fel
ar fi ele, cu exceptia acelora pentru care legea instituie conditii speciale cu privire la capacitate. 
Actele incheiate cu incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea de exercitiu a
persoanelor, sunt lovite de nulitate relativa. Ceea ce inseamna ca ea poate fi acoperita.
Exemplu:
Exista o astfel de situatie atunci cand un minor incheie un act fara incuviintarea autoritatii
tutelare, desi aceasta era ceruta de lege. Astfel, actul nu este nul de drept, ci poate fi completat
prin obtinerea incuviintarii autoritatii tutelare, sau, devine ineficient, daca autoritatea nu isi da
incuviintarea.

09.02.2022
Consimțământul
◦ Consimțământul este, de asemenea, o condiție esențială, de fond, generală și de validitate a actului
juridic civil. Consimțământul reprezintă exteriorizarea hotărârii de a încheia un act juridic civil.
◦ Conform reglementărilor inserate în cuprinsul art. 1.204 Cod Civil, pentru a fi valabil, consimțământul
trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții ”să fie serios, liber și exprimat în cunoștință
de cauză”. Așadar, consimțământul va trebui să îndeplinească, cumulativ, următoarele trei cerințe:
◦ - ”să fie exprimat în cunoștiință de cauză”, respectiv să provină de la o persoană cu discernământ, în
caz contrar actul fiind lovit de nulitate.
◦ - ”să fie serios”, adică să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice. Această condiție se
desprinde în primul rând chiar din esenţa actului juridic civil, care este o manifestare de voinţă făcută cu
intenţia de a produce efecte juridice, persoana anticipând așadar consecințele manifestări sale de voință
la crearea, modificarea ori stingerea unui raport juridic concret, după caz.
◦ - ”să fie liber”. Un consimțământ liber exprimat va implica, posibilitatea reală, efectivă a persoanei de a
decide, respectiv de a accepta ori de a se opune, la încheierea unui act juridic civil, în lipsa oricăror
elemente de natură a constrângere sau a limita exprimarea voinței sale în mod conștient.

09.02.2022
Consimțământul
◦ În concluzie, pentru a avea un consimțământ liber exprimat, acesta nu va trebui să fie alterat de vreun
viciu de consimțământ.
◦ În cuprinsului art. 1206 alin. (1) din Cod civil, au fost stabilite cazurile în care consimțământul este
alterat de un viciu, respectiv: „consimțământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau
smuls prin violență”, în timp ce conform alin. (2) „de asemenea, consimțământul este viciat în caz de
leziune”. Prin urmare, putem desprinde că viciile de consimțământ sunt: eroarea, dolul, violența și
leziunea.
◦ Eroarea este definită ca reprezentând falsa reprezentare a unor împrejurări la încheierea unui act juridic,
o prezentare a unei imagini deformate a realității. Așadar în alcătuirea erorii-viciu de consimțământ, este
necesară și suficientă prezența unui singur element de natură psihologică ce constă în falsa prezentare a
realității
◦ Atunci când consimțământul uneia dintre părțile actului juridic este viciat prin eroare, actul juridic astfel
încheiat va fi sancționat cu anulabilitatea.

09.02.2022
Consimțământul părților
◦ Dolul (sau viclenia) – definiția dolului se desprinde din cuprinsul art.1214, alin.1, ca fiind acel viciu de consimțământ care
constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin mijloace frauduloase, cu intenția de a o determina să încheie un anumit act
juridic
◦ Dolul este, așadar, o eroare provocată, spre diferență de eroarea propriu-zisă, care este o eroare spontană. În cazul dolului, una
dintre părțile participante la încheierea actului juridic civil induce, cu intenție, în eroare cealaltă parte, pentru a o determina să
consimtă încheierea actului.
◦ Violența, ca viciu de consimțământ, constă într-o primă opinie, în amenințarea unei persoane cu un rău de natură să îi
producă o temere, ce o determină să încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat

◦ în funcție de natura răului cu care se amenință, violența se clasifică în:

 violență fizică, atunci când amenințarea cu un rău este îndreptată asupra integrității fizice a persoanei ori a bunurilor sale,

 violență morală atunci când aceasta este îndreptată a amenința onoarea, cinstea ori sentimentele unei persoane.

◦ De asemenea, Codul Civil precizează că ”și temerea insuflată prin amenințarea unui drept, făcută cu scopul de a obține
avantaje injuste” (art.1217) va constitui tot violență în sensul de viciu de consimțământ.

09.02.2022
Consimțământul părților
◦ Leziunea ca viciu de consimtământ se prezintă ca stipulația făcută de una dintre părți, în favoarea celeilalte părți participante la
încheierea actului juridic ori a unui terț, a unei prestații de o valoare considerabil mai mare decât valoare propriei prestații, profitând de
starea de nevoie, de lipsa de experiență ori de lipsa de cunoștință a acestora.

◦ Art. 1.221. – alin. (1) Există leziune atunci când una dintre părți, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experiență ori de lipsa de
cunoștințe a celeilalte părți, stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane o prestație de o valoare considerabil mai mare, la data
încheierii contractului, decât valoarea propriei prestații.

◦ Așadar, putem desprinde din cuprinsul alin.1 al art.1221 Cod Civil, condițiile în care partea ce se consideră prejudiciată la
încheierea actului juridic civil, poate invoca leziunea, respectiv dacă:

 există o disproporție ”considerabil mai mare” între prestațiile la care părțile s-au obligat,

 una dintre părți profita de starea de nevoie, de lipsa de experiență ori de lipsa de cunoștințe a celeilalte părți,

 leziunea ”depășește jumătate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, prestația promisă sau executată de
partea lezată, această disproporție trebuind să subziste până la data cererii de anulare”(art.1222, alin.2, Cod Civil).

09.02.2022